Aura Woodward: Păstrarea patrimoniului arhitectural este extrem de importantă

Aura Woodward: Păstrarea patrimoniului arhitectural este extrem de importantă – VIDEO

Aura Woodward directorul executiv al Fundației Prințul de Wales România

Aura Woodward directorul executiv al Fundației Prințul de Wales România

Păstrarea patrimoniului arhitectural este extrem de importantă și din motive culturale, și din motive istorice, iar astăzi acest patrimoniu este generator de dezvoltare economică, de locuri de muncă, a declarat într-un interviu, directorul executiv al Fundației Prințul de Wales România, Aura Woodward.

Aura Woodward vorbește în interviu despre pasiunea Prințului Charles pentru România, despre proiectele patronate de Alteța Sa Regală în țara noastră, dar și despre felul în care sediul fundației, o casă din 1700, din Viscri, a fost renovat pentru a găzdui programe ale organizației. De altfel, adaugă directorul executiv, micuțul sat Viscri, cu o populație sub 500 de locuitori, a găzduit anul trecut aproximativ 35.000 de turiști.



Fundația Prințul de Wales este o filială a Fundației Caritabile Prințul de Wales din Marea Britanie, înființată de Alteța Sa Regală cu scopul de a-și extinde activitatea caritabilă și în România. Misiunea Fundației Prințul de Wales este conservarea patrimoniului arhitectural, cultural și natural în România. Majoritatea activităților fundației sunt concentrate pe dezvoltare rurală, unde organizația dezvoltă cursuri practice pentru comunitățile locale. Principalul obiectiv este oferirea de oportunități de dezvoltare, pentru ca oamenii să aibă mai multe șanse de angajare sau să își deschidă mici afaceri.

Prințul de Wales se va afla în vizită oficială în România, de miercuri până vineri, și se va întâlni cu înalți oficiali români dar și cu reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale.

REPORTER: Imediat după înființarea Fundației Prințul de Wales ați dat un interviu pentru presa locală și erați întrebată “Cum credeți că este munca fundației — mai mult britanică sau mai mult românească?” Atunci răspundeați că încă nu s-au aranjat lucrurile. Cum este acum munca în interiorul fundației, mai mult britanică sau mai mult românească?

Aura Woodward: Fundația Prințul de Wales este o organizație caritabilă, înființată de doi ani de zile, iar misiunea noastră este să ajutăm la dezvoltarea rurală a României. Sigur, avem sprijin din Marea Britanie în materie de finanțare, în materie de consultanță, de logistică. Dar, misiunea noastră este de a lucra în special cu unitățile românești și de a răspunde nevoilor care există în satele noastre, în special. Deci, este românească.

REPORTER: Fundația abordează conservarea patrimoniului, dar și conservarea naturii — subiecte destul de delicate în România, chiar la nivel de legislație, la nivel de cadru în care să se desfășoare activitatea. Cum abordați lucrurile acestea, care sunt lucrurile la care vă raportați când abordați conservarea patrimoniului?

Aura Woodward: Conservarea patrimoniului este extrem de importantă. România are un patrimoniu arhitectural foarte valoros. O parte din el, așa cum știm, este vechi de 2.000 de ani. Foarte mult din arhitectura noastră, medievală în special, este amenințată — dacă este să luăm exemplul zonei săsești. Asta este o zonă în sudul Transilvaniei, în esență județele Mureș, Sibiu și Brașov. Aici există o colecție de 250 de sate medievale, care sunt aproape neatinse. Unele sunt exact așa cum erau acum câteva sute de ani (…)

Din păcate, din cauza migrației masive a sașilor și a populației românești din ultimii 20 de ani foarte multe din cetățile medievale din aceste clădiri extrem de prețioase sunt în pericol. Ceea ce noi încercăm să facem, ca fundație, este să organizăm o serie de cursuri foarte practice pentru oamenii care trăiesc în aceste sate și să îi învățăm cum să repare aceste cetăți medievale folosind materiale și metode tradiționale. Cu alte cuvinte, încercăm să re-creăm o generație de meșteri pe care am pierdut-o. Păstrarea acestor așezări vechi este însă importantă nu doar pentru istoria și cultura noastră. Ele pot să genereze locuri de muncă pentru oamenii din satele românești și acest lucru este extrem de important.

Sediul Fundației Prințul de Wales este într-un sat care se numește Viscri, un sat UNESCO în prezent. Satul are aproximativ 450 de locuitori. Anul trecut au fost aproape 35.000 de turiști. Majoritatea turiștilor se duc să vadă Viscri tocmai datorită arhitecturii, datorită bisericii medievale, datorită patrimoniului care a fost păstrat extrem de bine. Acest model de dezvoltare poate fi multiplicat de mii de ori în satele noastre. Prin urmare, păstrarea patrimoniului arhitectural este extrem de importantă și din motive culturale, și din motive istorice, iar astăzi acest patrimoniu este generator de dezvoltare economică, de locuri de muncă.

REPORTER: Anterior lansării Fundației, Prințul Charles a venit de mai multe ori în vizite private în România, și-a declarat dragostea pentru România. Cum s-a ”condensat” activitatea Alteței Sale Regale, după înființarea acestei fundații? Ce s-a schimbat, de fapt?

Aura Woodward: Aveți dreptate, Prințul de Wales vine în România de aproape 20 de ani. Are o afecțiune aparte pentru România. Alteța Sa Regală în această perioadă a aflat foarte multe despre țara noastră, despre nevoile comunităților și despre cum ar putea să contribuie la anumite proiecte care îi sunt foarte aproape de suflet. Ar fi trei mari arii în care noi lucrăm — păstrarea patrimoniului, încurajarea antreprenoriatului la țară, adică mici afaceri, locuri de muncă pentru oamenii de la țară, și agricultură. Aceste trei mari domenii, care sunt foarte aproape de sufletul său, de care el este personal interesat și în țara lui, sunt cele în care fundația activează în România.

REPORTER: În activitatea Fundației, când a deschis numele Prințului de Wales mai multe uși în România și când nu a deschis? A fost un avantaj numele Alteței Sale Regale în activitatea Fundației? În ce fel?

Aura Woodward: Sigur că Prințul de Wales se bucură de apreciere și de multă afecțiune în România. Însă noi, ca fundație, activăm în normele strict românești în tot ceea ce ține de activitatea fundației, de activitatea legală, de maniera în care lucrăm pe cetăți medievale cu comunități locale. Cred că ce ajută în special este interesul oamenilor pentru programele pe care le facem. Centrul nostru este într-o casă din 1700 din satul Viscri, o casă țărănească foarte obișnuită, așa cum sunt multe alte zeci de mii.

Această casă a fost transformată într-un centru de pregătire. Casa veche este formată acum din dormitoare, iar din șură am făcut o sală de conferințe și o cafenea. Și aici ținem foarte multe cursuri. În ultimii doi ani, aproape 250 de persoane și familii au beneficiat de cursuri și cred că numele fundației noastre ajută în recrutarea pentru aceste cursuri. Sunt foarte mulți oameni, mii și mii de oameni care vin să vadă casa noastră de la Viscri. Din nou, cred că această casă este un exemplu de cum o clădire istorică poate fi readusă la viață, cum poate fi schimbată în ceva care este foarte relevant astăzi și în care îți face mare plăcere să trăiești, în care îți face mare plăcere să lucrezi.

REPORTER: Puteți să îmi spuneți câteva momente-cheie din renovarea acestei case? Știu că a fost subiectul unei renovări ample.

Aura Woodward: Casa a fost renovată într-o perioadă de 18 luni. Am păstrat în întregime amprenta casei, nu s-a schimbat nimic. Am adăugat într-un pod două dormitoare. De asemenea, au fost făcute reparații la partea electrică. Nu a mai fost reparată partea electrică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și au fost mai multe reparații ce țin realmente de infrastructură — canalizare, electricitate, reparații cu var la pereți, fațadă.

Cea mai mare parte a muncii noastre a fost însă schimbarea destinației șurii. Din ceea ce a fost înainte un hambar în care se ținea fân și alte provizii în ceea ce este astăzi o clădire minunată, care are această deschidere socială. Casa are porțile larg deschise către comunitățile locale din toată țara. Fundația Prințul de Wales cu adevărat are sediul în Transilvania, dar oamenii care vin la cursurile noastre sunt din toată țara. Și acest centru pe care l-am făcut la Viscri, acesta a fost obiectivul — de a primi oameni din toată țara, din toate regiunile țării, care să vină la cursuri, să învețe lucruri noi, să încerce să facă lucruri noi care să îi ajute acolo unde trăiesc ei.

REPORTER: În cele trei mari domenii de activitate în care Fundația este implicată în comunitate, care sunt cele mai mari realizări “pe bucăți”, pe ramuri? De exemplu, în partea de start-up, pentru că partea de start-up este destul de dificilă chiar și la oraș. Cum ați abordat partea de start-up în mediul rural, cum ați pregătit oamenii implicați în aceste proiecte?

CITEȘTE ȘI  Ada Milea: Primul concert fără mine; pot să stau liniștită în public

Aura Woodward: Populația României este de aproximativ 20 de milioane de locuitori. Aproape jumătate, 9 milioane de oameni, trăiesc la țară. Statisticile oficiale spun că o persoană din trei din mediul rural trăiește la limita sărăciei. Ceea ce noi încercăm să facem este să ne adaptăm la acest context, la ceea ce există în spațiul nostru rural și să vedem unde putem acționa cu programe foarte tangibile. Programul de start-ups este extrem de important pentru că cel mai mare, cel mai important lucru pe care noi îl putem face pentru comunitățile locale este să ajutăm la crearea de locuri de muncă la țară. Anul trecut am avut un curs de țesături, un curs despre cum să coși, să brodezi, să țeși și așa mai departe. Am avut două profesoare, una din Germania și una din Italia, care au lucrat cu zece doamne din toate regiunile țării. Au învățat lucruri noi, au primit o anumită îndemânare și încredere, iar în acest an aceste doamne contribuie la o colecție de modă a doamnei Andra Andreescu.

Prin urmare, abilitățile lor de a coase, de a broda au fost îmbunătățite și au fost adaptate la ceva ce are o altă valoare de piață. Aceste doamne câștigă de două-trei ori mai mult astăzi decât au câștigat anul trecut și, foarte important, acum au cu totul alte oportunități. Unele dintre ele trăiesc în zone rurale extrem de retrase, în care e greu să ajungi cu mașina dar folosesc tehnologia. Comunicăm de pildă foarte mult on-line, această parte de design este discutată online. De asemenea, putem să postăm filme ca să demonstrăm anumite tehnici, cum trebuie făcute anumite lucruri pentru această colecție. Și acesta este unul din exemple în care ne-am adaptat la ceea ce exista în spațiul nostru rural. Sunt foarte multe femei care știu să coasă, să brodeze, să facă astfel de lucruri.

Dar au nevoie poate de un pic de pregătire și de un pic de sprijin ca aceste abilități să devină mai bune, mai specializate și mai ales să deschidă porțile ca ele să poată să vândă și să rămână acolo unde trăiesc, în spațiul rural, să continue să lucreze și să înceapă să aibă un venit constant.

REPORTER: În ceea ce privește conservarea patrimoniului, cum ați defini munca Fundației?

Aura Woodward: Aici e foarte important de lucrat cu comunități locale. Lucrăm cu foarte mulți meșteri din satele transilvane, oameni care trăiesc în aceste sate. Mulți dintre ei nu au un loc de muncă. În anii trecuți, de pildă, atunci când am făcut cursul de restaurare pentru oamenii de la țară a fost făcut într-un anumit context. Adică, am știut că în aceste zone există proiecte de restaurare, dar nu sunt meșteri. Noi am lucrat foarte practic. Cursurile sunt extrem de practice. Adică, oamenii lucrează pe clădiri adevărate, la reparații adevărate, cu materiale adevărate, cu unelte adevărate, înțeleg exact care sunt problemele de structură, cum se abordează o clădire istorică. Pentru că aceste clădiri sunt total diferite de maniera în care noi construim astăzi. Ele nu respiră dacă folosești materiale nepotrivite (…) aerul nu circulă prin ele. Și din această cauză folosirea cimentului, de exemplu, este foarte dăunătoare pentru clădirile istorice. Și noi explicăm aceste lucruri foarte simplu, într-un limbaj extrem de accesibil.

Profesorii noștri sunt români și englezi. Oamenii învață în mod practic ce înseamnă să lucrezi pe o clădire istorică. După care încercăm să îi ajutăm pe acești oameni să găsească un loc de muncă la aceste proiecte de restaurare ale unor organizații, companii pe care noi le știm și cu care încercăm să stabilim o colaborare. De pildă, acum doi ani am lucrat într-un sat care se numește Daia, un sat din 1500, de lângă Sighișoara. Acolo, o altă fundație, finanțată de Global Heritage Fund, știam că are proiecte de restaurare a unor case, dar nu aveau meșteri. Noi am pregătit două echipe de meșteri, le-am oferit unelte la sfârșitul cursului. După ce au terminat pregătirea cu noi au început să lucreze la reparațiile unor fațade și ale unor șuri.

Mulți dintre ei încă au locuri de muncă. Și despre asta este vorba — lucruri extrem de simple, programe extrem de practice care realmente se pliază pe ceea ce oamenii au nevoie, pe realitățile din satele noastre, pe infrastructura pe care o avem. Dar de multe ori tehnologia sau această abordare practică poate să fie de un real ajutor de a crea locuri de muncă. Chiar dacă nu este infrastructură, chiar dacă sunt anumite probleme care altfel, într-un alt context, ar fi dificil de depășit.

REPORTER: Cum vedeți viitorul proiectelor Fundației?

Aura Woodward: Fundația cred că își va extinde foarte mult activitatea. În acest moment lucrăm la o extindere substanțială a programului de start-up. În acest an, pe lângă acest program de țesături, care va continua și se va extinde, vor fi și alte cursuri despre cum să faci afaceri la țară. Din nou, cursuri practice — cum să faci un buget, cum să faci un plan de afaceri, ce fel de surse de finanțare există în România, ce fel de afaceri poți să faci la țară. Pentru că de multe ori — eu lucrez de aproape 15 ani la proiecte caritabile în satele din România — ajung în sate și mi se spune “Aura, dar ce poți să faci aici? Nu este absolut nimic, nu este nicio investiție, nu este drum. Ce poți să faci? Nimeni nu vrea să vină să investească aici”. Și apoi te uiți la ceea ce există pe teren — sunt oameni care știu să facă dulcețuri minunate, care știu să brodeze, bărbați care ar putea să învețe restaurare.

Astfel de proiecte foarte mici creează o mică economie locală și programul de start-ups se va axa pe acest gen de proiecte. De asemenea, am început un nou program care este foarte important și foarte mare, un program de a ajuta fermierii români și mai ales producătorii de produse naturale. Foarte mulți dintre ei lucrează foarte mult și câștigă foarte puțini bani. Ceea ce noi încercăm să facem este să punem o echipă de specialiști în produse bio, în mâncare de calitate, să lucrăm cu acești fermieri individual, să vedem ce produse au, dacă aceste produse au nevoie să fie îmbunătățite — mai multă sare, mai mult zahăr, lucruri de acest gen, lucruri tehnice. După care, să lucrăm cu ei pe partea de marketing, cum trebuie împachetate aceste produse, și să încercăm să deschidem porți pentru ei pe alte piețe de desfacere, ca ei să poată să vândă și altor oameni și să aibă produse de o mai bună calitate. Și în acest fel munca lor va fi mai bine răsplătită.

REPORTER: Dacă ar fi, să zicem, să presupuneți ce a văzut Prințul de Wales în România și nu au văzut românii, care ar fi detaliul pe care l-a văzut Alteța Sa Regală și românii nu l-au văzut și acum îl văd, evident?

Aura Woodward: Prințul de Wales a ajuns pentru prima dată în România în 1998 și a fost surprins să vadă natura noastră neatinsă. De pildă, în jurul satului Viscri, unde este una dintre cele două case ale Prințului de Wales, există 250 de feluri de flori care au dispărut din restul Europei. Această diversitate, biodiversitate, este ceva ce foarte mulți străini care vin la noi în țară remarcă aproape imediat. Este, desigur, arhitectura noastră extrem de frumoasă. Colecția săsească, de pildă, este aproape unică în lume.

Probabil doar în Toscana mai e această armonie, această coeziune arhitecturală pe care o găsești la noi în zonă. Și, desigur, un stil de viață tradițional și mult mai sănătos decât în multe alte țări occidentale. Această vizită l-a marcat pe Prințul de Wales și în ultimii 20 de ani a încercat prin nenumărate proiecte să ajute la păstrarea acestor valori, acestor bogății naturale realmente, pe care noi le avem și la dezvoltarea rurală.

e-Cultura.info/ Autor: Oana Ghiță


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Tweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017