Complexul muzeal Porțile de Fier

Complexul muzeal al regiunii Porțile de Fier, judeţul Mehedinți, unic în lume

Complexul muzeal al regiunii Porțile de Fier

Complexul muzeal al regiunii Porțile de Fier

Fondat în “orașul trandafirilor”, cum era cunoscut în epocă Turnu Severin, de către profesorul și arheologul Alexandru Bărcăcilă, Muzeul “Regiunii Porțile de Fier” avea să devină o destinație turistică extrem de atractivă.

Actul de naștere al acestuia îl constituie o primă expoziție cu materiale arheologice scoase la lumină din incinta Castrului roman Drobeta, situat nu departe de ruinele piciorului Podului lui Apolodor (103-105), organizată la 12 mai 1912 într-o aripă a Liceului “Traian” și care avea un caracter permanent. Odată cu înmulțirea inventarului de piese de patrimoniu, unele descoperite în diferite șantiere arheologice din zonele riverane Dunării, altele achiziționate, muzeul s-a mutat în sala I.C. Frimu a Palatului Cultural “Teodor Costescu”, unde va rămâne până în anul 1972, când s-a transferat definitiv în clădirea de azi.

Directorul instituției, Doina Chircu, a declarat că la inaugurare muzeul cuprindea patru secții în care, astăzi, se află peste 100.000 de exponate, jumătate dintre acestea provenind din paleoliticul superior, celelalte traversând epocile următoare până în secolul XX.

Cea mai senzațională piesă aflată în colecțiile muzeului este scheletul celui mai vechi Homo Sapiens din Europa descoperit la Schela Cladovei, cea mai veche așezare umană de pe continent, azi cartier al municipiului Drobeta Turnu Severin, dezvoltată între anii 8.000-5.500 î.Hr.”, a afirmat Chircu.

Potrivit directoarei, tot în acest sit arheologic unic în lume, au fost scoase la iveală vestigii de o importanță covârșitoare pentru istoria civilizației umane. Este vorba de ruinele unui atelier de produs mărgele din malachite și de o parte din uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe, ale unui altar de cult și a peste 65 de morminte datând din perioada 7.300-6.300 î.Hr.

În urma studierii acestor relicve, profesorul Vasile Boroneanț a tras concluzia în 1960 că o parte din aceste vestigii arheologice, unele conservate la Muzeul “Regiunii Porțile de Fier”, sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric național și internațional. Datarea cu carbon radioactiv a așezării Schela Cladovei confirmă vârsta de circa 8.750 de ani.

“Piesele descoperite la Schela Cladovei și aflate în tezaurul muzeului nostru au căpătat o recunoaștere mondială, figurând în tratatele preistorice și în cursurile universitare din întreaga lume. Ele confirmă că ne aflăm în posesia unor dovezi clare ale identificării unei civilizații încă necunoscută, comparabilă cu cele ale lumii preistorice din Valea Nilului, a Tigrului și Eufratului”, a precizat Chircu.

Dar nu numai aceasta dă unicitate Muzeului “Regiunii Porților de Fier”. În sala I, unde s-a amenajat expoziția de istorie a comunei primitive de la paleoliticul superior (aproximativ 30.000 de ani î.Hr.), sunt expuse unelte din silex colectate din peștera lui Climente și Cuina Turcului, săpăligi din corn de cerb utilizate în agricultură, săgeți din os și dinți de animale, vase unicat pentru serviciul religios și păstrarea hranei.

O atracție deosebită o reprezintă urnele, statuetele și podoabele specific culturii Gârla Mare, ornate cu motive spiralice și incizate, ceramica respectivă rivalizând cu cea cucuteniană.

Tot în această sală este expus, în copie, fiindcă originalul se află la Muzeul Național de Istorie București, marele tezaur de la Hinova (sec. XII î.Hr.), descoperit de fostul director al muzeului, Mișu Davidescu, în greutate de aproximativ 5 kilograme de aur de puritate 980? (24 de carate), compus din podoabe pentru frunte (diadema), pentru păr (inele de buclă), pentru gât (coliere din elemente romboidale, sferoidale, clopoței, cercei, gheruțe) și mâini (brățările) și un manșon cu butoni în greutate de 580 grame.

CITEȘTE ȘI  Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA pavilion multicultural

“Sala II este rezervată civilizației fierului. Întâlnim aici ceramică geto-dacică, unelte agricole și arme din fier, podoabe din argint și două vase din metal prețios pentru serviciul religios (Rhytonul de la Poroina Mare și Vasul de la Porțile de Fier), amândouă în replică (originalele se află la București și New York). Avem aici terme romane, chipul regelui Decebal și steagul de luptă al dacilor”, a spus Chircu.

Potrivit directoarei, în sala III este continuată istoria daco-romană, aici aflându-se scene de luptă de pe Columna lui Traian de la Roma, o hartă cu drumul săpat în stâncă de romani în Clisura Dunării, Tabula Traiană și cu șenalul navigabil amenajat printre stânci, în Cazane, pentru a permite trecerea corăbiilor cu militari romani. Tot aici mai sunt expuse în vitrine țintarul descoperit la Castrul roman Drobeta, care adăpostea o mie de soldați a căror unică responsabilitate era apărarea podului de peste Dunăre, obiectiv reconstituit în 1906, în miniatură, în sala IV, după macheta inginerului francez Edgar Duperrex.

“Sala V este destinată zeităților. Întâlnim aici statuete sculptate în piatră și marmură, turnate în bronz, acestea corespunzând întregului panteon deistic roman, realizate în ateliere locale ale provinciei nord-dunărene. O parte dintre acestea au fost aduse de coloniștii din provinciile orientale ale Imperiului Roman, printre ele: Isis, Osiris, Serapis, Apis și Mithras și Cybele. De un loc aparte se bucură aici reprezentările cultului Cavalerilor danubieni sau Cavalerului trac”, a mai arătat Chircu.

“Artefactele din sălile VI, VII, VIII și IX ne dau informații prețioase despre cetățile antice Drobeta și Dierna, despre cavalerii ioaniți, despre Cetatea medievală a Severinului, despre Cronica pictată de la Viena din 9-12 noiembrie 1330, despre domnitorii Țării Românești — Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara și Tudor Vladimirescu. Spații generoase sunt destinate secolelor XIX și XX, un periplu bine argumentat cu piese de o inestimabilă valoare patrimonială, permițându-ne astfel să aflăm amănunte despre istoria acestui colț de țară”, a adăugat directorul muzeului, Doina Chircu.

Tocmai de aceea, în perioada 23 decembrie 2009 — 23 decembrie 2014, Consiliul Județean Mehedinți, administratorul Muzeului “Regiunii Porților de Fier”, a implementat un proiect european “Reabilitarea complexului Muzeul Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produs turistic”, al cărui obiectiv este restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe. Proiectul are o valoare de 53.838.383,46 lei, din care 36.140.672,41 lei reprezentând valoarea eligibilă nerambursabilă a Uniunii Europene, 5.527.396,96 lei contribuția Guvernului României, iar 850.368,76 lei a Consiliului Județean Mehedinți.

“Proiectul în cauză urmărește dezvoltarea durabilă a infrastructurii de turism și punerea ei în valoare prin reconstituirea elementelor de civilizație romană (castrul roman Drobeta — prima cetate de piatră în Dacia Romană), Podul lui Traian, Thermele romane cu palestra și a elementelor de civilizație medievală (fortificația medievală din colțul de sud-vest al castrului roman și ruinele bisericii medievale cu contraforturi)”, a tras concluzia Doina Chircu.

Ea a mai arătat că și acvariul și exponatele din etnografia, fauna și flora regiunii Porților de Fier sunt ținte la fel de căutate de vizitatorii și cercetătorii care ajung la Drobeta Turnu Severin și vor să se întoarcă în timp, în lumile păstrate de memoria istoriei.

e-Cultura.info/Autor: Florian Copcea.

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017