Corneliu Murgu: Aniversăm 70 de ani de la înființarea Operei Naționale din Timișoara, printr-un spectacol de gală

Corneliu Murgu: Aniversăm 70 de ani de la înființarea Operei Naționale din Timișoara, printr-un spectacol de gală

Directorul Operei Naționale Române din Timișoara

Directorul Operei Naționale Române din Timișoara

Opera Națională Română din Timișoara (ONRT) va sărbători miercuri, 30 martie, împlinirea a 70 de ani de la înființare, prin semnarea Decretului de către Regele Mihai I, moment după care, la prima stagiune din aprilie 1947, miile de timișoreni adunați în fața clădirii au putut asculta, la difuzoare, opera verdiană ‘Aida’.

După șapte decenii, maestrul Corneliu Murgu, directorul ONRT, întâmpină momentul jubiliar cu un spectacol ‘Aida’ despre care povestește, într-un interviu acordat AGERPRES, că este jumătate ‘nebunie’, jumătate sens artistic, întrucât este pentru prima dată când aduce acest spectacol într-o interpretare solistică exclusiv timișoreană, care a presupus cinci debuturi de rol.

Reporter: Cum întâmpinați publicul meloman la acest ceas jubiliar?

Corneliu Murgu: Pe 30 martie se împlinesc 70 de ani de când Maiestatea Sa Regele Mihai a semnat Decretul de înființare a Operei. Este o bucurie a mea să pot prezenta un spectacol ‘Aida’ cu soliștii ansamblului meu, pentru că până acum, la fiecare spectacol, trebuia să am câte un musafir. În cei 16 ani de când conduc instituția, acum s-a întâmplat să am această ocazie și cred că nu poate fi ceva mai frumos pentru un director decât să aibă ansamblul lui la un spectacol de gală sau la un asemenea spectacol aniversar.

Opera ‘Aida’ vine acum cu cinci debuturi. Să riști un spectacol cu cinci debutanți este chiar jumătate o ‘nebunie’ și jumătate sens artistic. ‘Aida’ este un spectacol deosebit, este un laitmotiv al instituției, deschiderea stagiunii de la 27 aprilie 1947 a fost cu ‘Aida’. Dacă directoarea de atunci a Operei, Aca de Barbu, spunea ‘Iată un vis împlinit’, eu pot să spun, după aproape 70 de ani, iată un alt vis împlinit, un spectacol integral al nostru.

Reporter: Aveți emoții pentru acest moment?

Corneliu Murgu: Nu voi ieși pe scenă să povestesc. În general, eu nu prea ies pe scenă. Mă bucur să stau în culisele mele, unde tremur pentru fiecare solist în parte și pentru mine cel mai fericit moment este când cade cortina, cu toate că este un moment trist pentru un artist că a dat totul, vorbesc din experiența mea de solist. Dai totul din tine, reușești să faci un lucru deosebit, primești aplauze, cade cortina, e ca o ghilotină. Ei bine, pentru mine nu are semnificația de ghilotină, ci aceea că în sfârșit s-a terminat și a ieșit totul cu bine.

Reporter: Cum a fost primul pas al dumneavoastră pe scena ONRT?

Corneliu Murgu: Primul pas la Operă a fost cu bunica mea; aveam trei ani și jumătate și țin minte că a fost ‘Madame Buterfly’. A fost totul bine, l-am înțeles cât de cât, iar în drum spre casă, când am ajuns pe Podul Mihai Viteazul, am început să plâng, iar bunica mi-a spus ‘De ce plângi? Nu plânge, e doar o poveste’. Eu am venit aici, ca solist, în iunie 1990, și primul spectacol în care am jucat a fost ‘Cavalleria Rusticana’. (…). Sunt cel mai longeviv director general al ONRT, este cea de-a 16-a stagiune. Mă simt mai mult director decât manager. În acești ani, aproape toate lucrurile au fost importante, pentru că m-am implicat total în ele și sunt fericit pentru tot.

Reporter: Cât de dificil a fost pentru dumneavoastră să întrețineți ONRT cu voci, cu instrumentiști?

Corneliu Murgu: Am și găsit anumite elemente, chiar și din cor, i-am stimulat, tinerii pe care i-am promovat. Am fost în acești ani foarte atent să nu le distrug ceea ce au și să-i promovez, să le dau un repertoriu just, să nu-i pun să aibă riscuri pe scenă, să riște într-un spectacol. Cât de cât, mă pricep la voci.

Reporter: Ați scos ONRT și peste hotare?

Corneliu Murgu: Suntem cunoscuți peste hotare, unde am fost de ani de zile cu ansamblul ONRT. Suntem invitați permanenți la Festivalul de Operetă ‘Operettensommer’ de la Kufstein, Austria. De zece ani suntem prezenți la Kufstein, la festivalul de operă și operetă, anul acesta vom merge din nou, ediția se va desfășura sub titlul ‘Sound of Music’. Am fost de multe ori cu orchestra sau cu corul. Acolo avem o continuitate, este un lucru deosebit să mergi în țara muzicii și a operetei și să aduci o orchestră și să ai un titlu în ziar ‘Au adus un pic de muzică de Strauss din Banat, în Tirol’.

Reporter: Cât de greu a fost să puneți în scenă noi spectacole?

Corneliu Murgu: Sunt bănățean și fiecare bănățean are un șpais (cămară de alimente, n.r.). În primul rând, trebuie să știi să pui de o parte, ca să ai. La început am făcut mai multe producții pe an, și aici baza o pun pe operetă. Dorința mea era să readuc opereta în Parcul Rozelor, iar în ultimii zece ani Festivalul Internațional de Operă, Operetă și Balet, care se desfășoară în luna august în acest parc, gratuit, a devenit o permanență. Mă întreabă lumea pe stradă, în piețe, în magazine, ce o să facem anul acesta în Parcul Rozelor. Valoarea acestui festival a ajuns să fie recunoscută, a fost înscris și pe agenda Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, este un festival deosebit și care va rămâne gratuit pentru public, atâta timp cât eu voi fi directorul ONRT. Important este că acest festival trăiește și de la an la an văd că vin tot mai mulți. Este un festival pe care noi îl oferim timișorenilor. A fost șocat să constat că prima dată când am făcut ‘Traviata’, era o liniște deplină în public, cu toate că erau și familii cu copii. Au gustat spectacolul. Este cel mai mare spectacol în aer liber din țară. Noi avem circa 10.000 — 12.000 de spectatori. Este un lucru deosebit pentru oraș, într-un loc deosebit.

CITEȘTE ȘI  Ioana Pârvulescu: "Nu există ucigaş mai cumplit pentru poezie decât politica“

Reporter: Cum selectați un repertoriu?

Corneliu Murgu: Este o întrebare foarte grea, în sensul că trebuie să selectezi repertoriu, noi fiind un teatru de repertoriu, nu de producții. Este foarte greu să reușești să planifici ce spectacol faci. Dacă prezinți două spectacole diferite, dar cu aceeași distribuție, într-o perioadă foarte scurtă, lumea nu vine. De obicei, noi avem șase-șapte spectacole pe lună și mă refer aici și la posibilitățile financiare ale publicului. Nu toată lumea care iubește opera și vine la operă are posibilități financiare și atunci încep să-și aleagă cât pot să-și permită, cu toate că la noi sunt mai ieftine decât un bilet la cinema în mall (25 de lei biletul la preț întreg, n.r.). Își calculează cât își pot permite pentru o seară de plăceri și-și selectează spectacolul la care merg. De aceea, trebuie un repertoriu bogat în luna aceea. Foarte bine merg operetele, la care vin foarte mulți tineri, ceea ce-mi place foarte mult. Și aici, mă întorc din nou la Festivalul de Operă și Operetă din Parcul Rozelor, pentru că având gratuitatea de acolo, unde vin peste 10.000 de oameni, mulți dintre ei neavând posibilitatea să-și cumpere nici măcar un bilet, îmi câștig cel puțin zece persoane care vor veni și în timpul stagiunii la Operă și este un câștig pentru mine.

Reporter: Acceptați transpuneri ale unor piese clasice în variante moderne?

Corneliu Murgu: În general, spectacolele mele sunt cam la timpul epocii în care au fost scrise. Dar și ‘Trubadurul’ de acum patru ani este cvasimodern, ca scenografie. Costumele le-am pus un pic în altă epocă, dar subiectul rămâne același. În regiile mele, nu denaturez deloc subiectul, care este lucrul cel mai important, pentru că a fost scris în muzică și respectul acela îl am.

Reporter: Colaborați de mult timp cu maestrul italian David Crescenzi, ca dirijor. Mai sunt în țară opere care au dirijori străini?

Corneliu Murgu: David Crescenzi vine la noi permanent, în timpul lui liber, de 14 ani. Împreună cu el am dat o notă italiană Operei. Cred că Operele din Iași și Craiova mai au invitați dirijori străini, dar sunt foarte puțini. Crescenzi vine la noi în baza prieteniei care ne leagă.

Reporter: Sala ONRT este mică. V-ați dori o scenă mai mare?

Corneliu Murgu: Problema se vede în faptul că nu am nici repertoriu wagnerian, nici straussian, pentru că nu-mi încape. La spectacole mari, precum ‘Aida’ și toate orchestrațiile pucciniene, au suflători mai numeroși, dar mai ales în operele wagneriene! Belgradul a fost aici cu ‘Olandezul Zburător’ (Richard Wagner). Am preferat să stau pe repertoriul italian. Sunt foarte fericit și mulțumit de scena pe care o avem. Reîntorcându-mă în țară, eu am cântat pe toate scenele mari din țară, la Cluj, Iași, București, în perioada aceea de zece ani. Cu modestie spun că sala noastră este cea mai bună, nu există o altă sală cu o acustică mai bună decât cea de la Timișoara. Este o acustică unică, dată mai ales de acel fundal de piatră, în formă de semicerc, pe care noi îl avem și care dă o acustică extraordinară.

Reporter: Cum vă selectați artiștii?

Corneliu Murgu: Caut în Liceul de Muzică ‘Ion Vidu’, la Conservator. Am audiții publice cu copii de la liceu, pentru că vreau să știu care este nivelul liceului. Vreau să știu ce cresc cei de acolo, ce fac după aceea, la Conservator, pentru că după aceea eu înnoiesc corpul meu de soliști, coriști, instrumentiști, balet. O problemă mare este. Și mai voiau să scoată ora de muzică din școală! Nu vreau să spun că-mi doresc să revenim la ceea ce era pe vremea noastră, când lunea începea și sâmbăta se sfârșea orarul cu muzica. Iar luni dimineața ne întreba ce am văzut la concert. Eu așa am prins gustul, de copil. Prin clasa a IV-a mergeam duminică dimineața la Filarmonică, iar pe la 15 ani, mergeam și sâmbătă seara să ascult același concert. Așa am învățat eu să-mi placă. Și dacă nu vorbim despre cazul meu, ci în general, muzica face parte din cultură, chiar dacă nu reușești să faci o profesie, o vocație din asta.

Reporter: Câteva cuvinte despre înaintași și un mesaj pentru viitorul ONRT?

Corneliu Murgu: Nicolae Boboc (primul director al Filarmonicii Banatul, n.r.) și Ion Românu (dirijor al Corului Filarmonicii Banatul din Timișoara între 1957-1969, n.r.) mi-au fost profesori.

Eu am învățat carte adevărată, vorbesc și de dirijat, de la maestrul Românu și au fost o mulțime de personalități muzicale importante într-o perioadă în care a fost foarte greu. Acum este o perioadă mai liberă, dar este și mai grea. Îi invit pe toți cei care iubesc această instituție, să continue să o frecventeze și să contribuie la bunul mers al ei.

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017