Creații unicat, iile de Cezieni (Olt)

Creații unicat, iile de Cezieni (Olt)

Mândria femeilor din Cezieni, iile unicat pe care acestea le cos de generații, sunt timp de aproape un an – cât durează lucrul pentru a realiza o bluză nouă – cel mai bine păstrat secret.

Misterul în care este învăluită coaserea unei ii noi datează din vremea vechilor bordeie și este întreținut de orgoliul artizanilor care vor să creeze, fiecare, o deosebită cămașă tradițională și de aceea n-ar risca să le fie furat modelul numai de ei gândit.

Tradiția păstrării secretului privind iile aflate în lucru este explicată de primarul comunei Cezieni, Dănuț Gușatu, a cărui familie respectă, de asemenea, obiceiul.

“Pe vremuri, când se locuia în bordeie, din cauza spațiului foarte strâmt, se săpau niște gropi speciale, o cămăruță numită argea, pentru războiul de țesut. Și fetele cuseau iile în argele, departe de ochii celorlalți. Nu ieșeau cu iile la lumină în timp ce le lucrau să le vadă cineva modelul pentru că doreau să fie deosebite de altele. (…) Bordeiele au dispărut, dar obiceiul coaserii iei în secret a rămas. Și acum, iile mai sunt cusute noaptea. Cusutul unei ii este ca un secret profesional. Persoanele care creează iile, fie mai vârstnice sau tinere, nu-și spun între ele că lucrează o ie. Întâlnim la sate femei mai în vârstă care ies la poartă și stau de vorbă, uneori și lucrează obiecte de artizanat, dar niciodată la Cezieni n-au fost văzute, la poartă, femei care să lucreze o ie”, a declarat Gușatu.

El spune că de câțiva ani există totuși în Cezieni o persoană care știe permanent cine a început să coasă o nouă ie, ce model va decora cămașa și câte ii vor intra în concurs. Este vorba de Olga Filip, instructor al Școlii Populare de Arte și Meserii, care verifică fazele de lucru ale iilor ce sunt pregătite pentru concurs, dar și autenticitatea modelelor, cusăturilor, materialelor pentru că altfel ar putea apărea dificultăți la jurizare în concursul de ii noi.

“Acest obicei al cusutului iilor în taină se păstrează și acum și ne putea pune probleme pentru că iile sunt greu de deosebit dacă sunt noi sau au fost cusute în anii anteriori. De aceea, doamna Filip trebuie anunțată când cineva începe să coasă o ie nouă dacă vrea să participe la concurs. Olga Filip este singura persoană care știe cine coase ii noi și știe și modelul, dar păstrează secretul până în ziua sărbătorii, când iile sunt prezentate în horă. Fără să fie văzută de Olga Filip atunci când a început lucrul la ea, o ie nu poate intra concurs”, susține Dănuț Gușatu.

El menționează că a fost informat în privința numărului de ii noi ce vor participa la concurs pentru că trebuie să pregătească sărbătoarea și bugetul pentru premii. Edilul afirmă că premierea atât a iilor noi, cât și a tuturor celor care vin la sărbătoare purtând o cămașă tradițională este o modalitate eficientă de a stimula păstrarea și continuarea tradiției. Primarul susține că anual crește numărul iilor noi ce intră în competiție.

“Anul trecut am avut 400 de ii la festival. Se cos tot mai multe ii, anul trecut am avut 30, acum sunt în lucru 40, le premiem pe toate cu diferite sume de bani, mai consistente pentru iile de pe primele locuri și mai mici pe cele care obțin mențiune. E dificil să stabilești care sunt cele mai frumoase, pentru că toate sunt frumoase, dar este un juriu format din specialiști care premiază numai iile de Romanați, cusute pe pânză de casă. Premiem în fiecare an iile, și pe cele vechi, și pe cele noi, pentru că avem două secțiuni. Sunt acordate premii în bani și pentru cei care vin la festival purtând o cămașă țărănească, o ie. Dacă sunt 400, 500 persoane care poartă ii la horă, tot atâtea premii de participare acordăm. Sumele sunt mici, dar stimulăm în acest fel purtarea iilor, a costumelor populare și imaginea oferită de sărbătoare este spectaculoasă”, a mai spus primarul comunei Cezieni.

Anul acesta sărbătoarea iilor de la Cezieni a ajuns la ediția a XXX-a și urmează să aibă loc pe 29 iunie sau pe 4 iulie, nefiind încă stabilită cu certitudine ziua din cauza unor probleme de ordin organizatoric, conform afirmațiilor primarului, care precizează că evenimentul va fi special și unul de amploare față de anii precedenți.

CITEȘTE ȘI  Colecția de costume populare de la Muzelu National al Satului "Dimitrie Gusti", prezentate la Romanian Fashion Philosophy - VIDEO

“Anul acesta, la ediția a XXX-a sărbătoarea va fi una deosebită. Vom avea și un simpozion despre ii și o lansare de carte despre tradiții, ii și căluș, o carte scrisă chiar de inițiatorul sărbătorii, Tudor Dănacu. Sunt 30 de ediții de festival și 40 de ani de la prima ediție, pentru că timp de 10 ani, după 1989 nu s-a organizat festival. Tudor Dănacu a reluat obiceiul organizării unei sărbători a iilor , care existase și în perioada interbelică. Atunci, principesa Brâncoveanu, începând din 1920, premia cele mai frumoase ii cusute în anul respectiv”, subliniază Dănuț Gușatu.

Principesa, care avea un conac în comuna Cezieni, ar fi urmărit prin inițierea sărbătorii iilor să-i ajute pe copiii rămași orfani în urma războiului, îndrumându-i către activități pe care le răsplătea cu bunuri de care aceștia aveau nevoie. Băieții mergeau la muncile câmpului și fetele lucrau iarna ii și costume populare. Efortul tinerilor era răsplătit în a treia zi de Paște, când premia și cele mai frumoase ii.

După 1947 sărbătoarea nu s-a mai organizat timp de peste două decenii, dar în 1974 un inginer agronom din comună, Tudor Dănacu, a readus sărbătoarea iilor în viața localității și organizat anual câte o ediție, până la căderea regimului comunist. Apoi, până în 2001 sărbătoarea nu a mai avut loc și reluarea ei a fost decisă de administrația locală din Cezieni în primul mandat de primar al actualului edil-șef Dănuț Gușatu.

Și concursul de ii respectă tradiția. La fel ca la începutul sărbătorii, iile lucrate în perioada iernii și prima parte a anului în curs, intră în competiție și sunt premiate. Realizarea unei ii este migăloasă, necesită timp îndelungat și condițiile obligatorii pentru a fi acceptată în concurs prevăd că ia trebuie realizată exclusiv de mână, inclusiv croiala, să fie din pânză de casă și să păstreze modelul tradițional al zonei.

Localnicii sunt uneori puși în dificultate atunci când vor să coasă o iie, deoarece în Cezieni nu se lucrează pânza pentru aceste cămăși tradiționale românești și trebuie obținută din alte zone ale țării. Chiar dacă trebuie să cumpere pânză și alte materiale necesare pentru o ie, localnicii din Cezieni continuă să coasă ii.

“Tradiția de a coase ii este păstrată și pentru că avem clasa de artă populară unde este instructor Olga Filip. Fetele tinere au învățat să coasă, fie și numai din dorința de a avea acasă o cămașă pe care au lucrat-o ele. Iar concursul de ii motivează și el și acum fiecare familie are mai multe ii acasă. La sărbătoare ia este purtată și de vârstnici și de copii, am avut într-un an și un copil de patru luni îmbrăcat în ie”, adaugă primarul Dănuț Gușatu.

În zona etnografică a Romanațiului, din care face parte și comuna Cezieni, culoarea roșie predomină în portul popular al tinerilor și negrul în portul vârstnicilor, iar motivele florale sunt reprezentate stilizat. Modelele sunt cusute cu mătase și arnici.

Etnograful Claudia Balaș, din cadrul Muzeului Județean Olt, a menționat că ia este piesa de rezistență a portului popular din zonele etnografice ale județului Olt. În partea de sud a județului este specifică ia cu altiță, iar în nord, motivele ornamentale sunt dispuse compact pe toată suprafața mânecii.

Pe ia din nordul județului motivele sunt cusute pe întreaga suprafață cu arnici negru, mărgele policrome în tonuri de bleu, bleumarin, roz, mov, alb și completate cu paiete aurii, argintii și fir metalic. Ia purtată în partea de sud a județului, în zonele etnografice Romanați și Câmpia Boianului este bogat ornamentată cu motive cusute în punct românesc, cu fir de bumbac în tonuri de roșu, albastru, galben și portocaliu.

“De un deosebit rafinament sunt iile cusute cu fir de mătase albă și șabace lucrate cu acul, dispuse pe piept și pe mâneci”, a spus etnograful Claudia Balaș.

Aceasta a precizat că Muzeul Județean Olt tezaurizează în colecțiile de port popular aproximativ 300 de ii din cele trei zone etnografice ale județului, cea mai nouă ie având în jur de 80 ani, iar cea mai veche în jur de 120 ani.

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017