Doar 2.283 de biblioteci publice au computere şi internet

Doar 2.283 de biblioteci publice au computere şi internet

Programul Biblionet

Programul Biblionet

Programul Biblionet, desfăşurat pe parcursul a cinci ani, a contribuit la facilitarea accesului la informaţie al publicului larg cu ajutorul tehnologiei, reuşind să creeze un sistem durabil de biblioteci publice în România, în care 2.283 din cele 2.853 de instituţii au computere şi acces online.

Activitatea desfăşurată în timpul programului Biblionet a fost prezentată, pe scurt, la o conferinţă care a avut loc joi, la Biblioteca Naţională a României.

La eveniment au participat Claudia Şerbănuţă, manager interimar al Bibliotecii Naţionale a României, europarlamentarul Renate Weber, Ioan Matei directorul Direcţiei Politici Culturale din Ministerul Culturii, şi Paul Baran, director al proiectului Biblionet.

Biblioteca Naţională a României îşi doreşte să contribuie la identificarea şi promovarea modelelor de bune practici în bibliotecile publice din România, dar şi a necesităţilor cu care se confruntă acestea, a metodelor de dezvoltare sustenabilă menite să ajute bibliotecile în efortul de a susţine comunităţile locale. În aces sens, Biblioteca Naţională a României s-a alăturat programului Public Libraries 2020, o iniţiativă de advocacy la nivelul instituţiilor Uniunii Europene a Fundaţiei Reading & Writing, pentru a arăta importanţa bibliotecilor publice în îndeplinirea unora dintre obiectivele de dezvoltare pentru Eruopa 2020. Crezul Fundaţiei Reading & Writing este că alfabetizarea este o cerinţă de bază pentru o societate sănătoasă şi durabilă. Prin asigurarea accesului la informaţie şi dezvoltarea de abilităţi, bibliotecile publice sunt parteneri esenţiali în a oferi egalitate de oportunităţi tuturor.

De asemenea, Biblioteca Naţională a României a semnat Declaraţia de la Lyon privind accesul la informare şi dezvoltare (Lyon Declaration on Acces to Infomation and Development), evidenţiind necesitatea recunoaşterii accesului la informaţie de către Agenda de dezvoltare post 2015 a Naţiunilor Unite (United Nations post-2015 development agenda). Prin Declaraţia de la Lyon, semnatarii solicită membrilor Naţiunilor Unite să recunoască faptul că accesul la informare şi abilităţile de a utiliza informaţia în mod eficient au un rol important pentru toţi, în special pentru comunităţile vulnerabile (copii, femei, persoane cu dizabilităţi etc.).

La conferinţa de presă s-a discutat şi despre proiectul Biblionet, un program de cinci ani care le-a facilitat românilor accesul gratuit la informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Proiectul a fost iniţiat în 2009, ca urmare a unei finanţări de 26,9 milioane de dolari din partea Fundaţiei Bill & Melinda Gates.

Drept urmare, în prezent, din cele 2.853 de biblioteci publice din România, 2.283 sunt echipate cu computere şi alte echipamente, precum şi cu acces gratuit la internet pentru public. 80% se află în zonele rurale. De asemenea, 3.500 de bibliotecari au fost instruiţi în folosirea computerului şi modul în care să ofere servicii şi asistenţă pentru utilizatori în folosirea computerului şi a internetului, precum şi modul în care să dezvolte servicii de bibliotecă pe baza nevoilor comunităţilor locale pe care le servesc.

Totodată, mai mult de 2,8 milioane de români folosesc biblioteca publică şi 1 milion dintre ei şi-au exprimat interesul de a participa la cursuri gratuite de folosire a computerului, în bibliotecile publice.

Mai mult decât atât, începând cu anul 2010, peste 600.000 de români au folosit pentru prima dată internetul la biblioteca publică, iar, în 2012, 34% dintre utilizatorii serviciilor de acces gratuit la computere şi internet au fost ajutaţi de reprezentanţii bibliotecilor să realizeze activităţi legate de căutarea unui loc de muncă.

În perioada 2011 – 2014, mai mult de 400 de biblioteci publice din comunităţi mici şi mijlocii au ajutat 16.000 de fermieri să-şi depună online cererile pentru subvenţiile agricole. Acest lucru a adus peste 205 milioane de dolari înapoi în comunităţi şi în economia rurală locală.

De asemenea, în ultimii doi ani, 25.000 de români au beneficiat de cursuri nonformale de educaţie financiară în bibliotecile publice, ca urmare a unui proiect cu VISA Europe. Pentru a participa la acest program, criteriul cel mai important a fost o simplă solicitare în acest sens din partea comunităţii locale. Astfel, consilierii locali trebuiau să se asigure că bibliotecile vor avea acces la internet. Au fost mulţi primari care nu au vrut să participe la acest program, dar mai sunt şi zone în care nu exista acoperire la internet.

CITEȘTE ȘI  Astăzi debutează “Serile Patrimoniului Naţional” la Jockey Club Român, Bucureşti

“Statisticile de utilizare a bibliotecilor în România comparativ cu cele din Europa sunt mult mai mici, dat ceea ce se întâmplă în bibliotecile din România este la acelaşi nivel cu serviciile pe care oamenii le pot primi în restul Europei”, a declarat Claudia Şerbănuţă, menţionând că, pentru a convinge publicul de acest lucru, au invitat-o pe Renate Weber să viziteze două biblioteci publice mici.

Astfel, pe 17 şi 18 februarie, Renate Weber a vizitat două biblioteci publice din judeţul Sibiu, precizând că a “decoperit o nouă lume” când a ajuns acolo, apreciind că bibliotecile joacă un rol important în comunităţile mici.

“Biblioteca se transformă în sufletul unei comunităţi. (…) Devine liantul între diferitele persoane care există în comunitate”, a declarat Renate Weber, la conferinţa de presă.

Europarlamentarul a spus că acţiunile care au loc în bibliotecile publice din România sunt importante atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar este important să se implice mai mult autorităţile locale.

“Decalajul acesta pe care îl avem faţă de alte state, nu numai membre ale Uniunii Europene, este mare şi se va adânci. Noi avem în continuare jumătate din populaţia ţării trăind în zone rurale (…), oameni care n-au niciun fel de cunoştinţă de calculator, de internet”, a mai spus Renate Weber.

De asemenea, aceasta a spus că locul în care se poate face un lobby adecvat pentru bugete pentru astfel de biblioteci este Comisia Europeană.

În Uniunea Europeană există o reţea de 65.000 de biblioteci publice şi, în fiecare an, 100 de milioane de europeni îşi vizitează biblioteca publică.

Bibliotecile publice contribuie la eliminarea decalajului digital la nivelul Uniunii Europene. În prezent, aproximativ jumătate din populaţia UE încă are foarte puţine abilităţi pentru folosirea computerului şi a internetului, iar 20% dintre europeni nu au folosit niciodată internetul, în vreme ce 90% dintre locurile de muncă disponibile în 2015 la nivelul UE necesită cel puţin abilităţi de bază de folosire a computerului.

De asemenea, în fiecare an, 13,9 milioane de europeni folosesc computerele cu acces gratuit la bibliotecile publice, 4,6 milioane de persoane din UE accesează internetul pentru prima dată la biblioteca publică, iar 1,9 milioane de europeni vin la biblioteca publică pentru că este singurul loc unde pot obţine acces gratuit la internet.

Totodată, bibliotecile publice contribuie la (re)integrarea europenilor pe piaţa muncii. În UE, 10% dintre europeni sunt şomeri, iar accesul gratuit la internet în bibliotecile publice asigură în fiecare an premisele pentru ca 250.000 de europeni să obţină un loc de muncă, 4,1 milioane de cetăţeni ai UE să desfăşoare activităţi legate de creşterea angajabilităţii sau căutarea unui loc de muncă, iar 1,5 milioane de europeni să aplice pentru obţinerea unui loc de muncă.

Mai mult decât atât, bibliotecile publice contribuie la dezvoltarea competenţelor profesionale şi personale ale cetăţenilor Uniunii Europene. Potrivit unor date oferite de Public Libraries 2020, bazate pe cercetări, 20% dintre adulţii din UE sunt analfabeţi funcţionali, doar 8,9% dintre europeni participă la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, mult sub ţinta stabiltă de Comisia Europeană de 15% pentru 2015, în vreme ce 33% dintre angajatorii europeni declară că lipsa de angajaţi calificaţi le creează probleme semnificative în afaceri.

În fiecare an, 24 de milioane de adulţi din Uniunea Europeană participă la activităţi de educare non-formală în bibliotecile lor publice.

“Bibliotecile publice sunt parteneri serioşi şi implicaţi la nivelul comunităţilor, fie că vorbim de comunităţi mici, fie că vorbim la nivel naţional, prin implicarea Bibliotecii Naţionale. Speram ca discuţia despre biblioteci şi despre ceea ce pot face biliotecile să continue, să punem bibliotecile pe agenda factorilor de decizie şi să ne mai întâlnim cu rezultate mult mai bine în cel mai scurt timp”, a concluzionat Claudia Şerbănuţă.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017