Evenimente desfașurate cu prilejul "Anului Brâncoveanu"

Evenimente desfașurate cu prilejul “Anului Brâncoveanu”

Anul "Constantin Brâncoveanu"

Patriarhia Română, care a declarat 2014 ca ‘An comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni’, instituțiile de învățământ și cultură au marcat 300 de ani de la sfârșitul tragic al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Așa cum a hotărât Sfântul Sinod, la inițiativa Patriarhului Daniel, anul 2014 a fost proclamat ca “An comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni” în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la moartea mucenicească a voievodului Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și a sfetnicului Ianache.

Potrivit unui referat, realizat de Cancelaria Sfântului Sinod, “Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni” a fost marcat, în general, prin diverse și numeroase manifestări religioase, culturale, științifice, educative și pastoral-misionare, prin mesaje dedicate evenimentului.

În perioada 12 — 15 mai, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului București, prin responsabilul de șantier, arheolog expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu și expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologică a mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu de la biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa a fost completată cu doi cercetători de la Institutul de Antropologie “Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, dr. Andrei Soficaru și dr. Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea începută în anul 1932 de profesorul Francisc J. Rainer.

La finalul cercetării, pe 16 mai, dr. Mănucu-Adameșteanu anunța că aceasta confirmă descoperirile anterioare, din anii 1932 și 1985, osemintele fiind acelea ale domnitorului sfânt martir. El a subliniat că “aceste observații sunt în concordanță cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și cu observațiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932″, într-unul dintre sicrie fiind identificate osemintele voievodului, depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de Marica Brâncoveanu.

O procesiune cu moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, la care au participat reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul Daniel, alături de peste 10.000 de persoane, care au dorit să-i aducă cinstire sfântului, a avut loc pe 21 mai la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale.

Traseul a fost similar celui pe care în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor domnitorului martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica ‘Sfântul Gheorghe Nou’ din București.

Totodată, în lunile iunie și iulie, racla cu moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu a fost dusă, pentru închinare, în numeroase eparhii din țară (Arhiepiscopia Târgoviștei (9 iunie), Arhiepiscopia Sibiului (4-6 septembrie), Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei (20-22 septembrie); Arhiepiscopia Râmnicului (11-12 octombrie), Arhiepiscopia Iașilor  (12-16 octombrie).

 În ziua de 16 august a fost sfințită pictura nouă a bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitorie a Domnitorului Martir, una dintre ctitoriile brâncovenești reprezentative în care se păstrează moaștele Sfântului Voievod, întâistătătorul BOR oficiind Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi români și ierarhi delegați ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului și Bisericii Ortodoxe a Georgiei.

Evenimentul a fost urmat, pe 17 august, de o procesiune cu moaștele Sfântului de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din București până la biserica Sfântul Gheorghe din incinta Ansamblului istoric brâncovenesc de la Mogoșoaia și a fost sfințită pictura restaurată a bisericii Sfântul Gheorghe Mogoșoaia.

În același cadru comemorativ, seara, la Ateneul Român, a avut loc concertul vocal simfonic “Cinstire Sfinților Martiri Brâncoveni”, susținut de grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, dirijat de părintele arhidiacon Mihai Bucă, corul Accoustic și Orchestra Metropolitană București, dirijate de Daniel Jinga.

Anul Brâncoveanu a fost marcat și în cadrul unor importante evenimente culturale, sociale sau caritabile, în martie, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunțând lansarea programului Brâncoveanu@MNaR, derulat pe tot parcursul anului 2014 în Galeria de Artă Veche Românească, unde este expusă cea mai diversă și bogată colecție de obiecte de patrimoniu provenind din ansamblurile monumentale ctitorite de voievod.

Pe 24 martie publicul era invitat în Lapidariul amenajat la Muzeul Colecțiilor de Artă, acolo unde este expus un bogat tezaur de sculptură brâncovenească, fiind prezentate monumentele brâncovenești evocate în acest spațiu, din perspectiva martiriului suferit de fiecare dintre acestea. Aceasta a fost prima dintr-o serie de întâlniri cu publicul, organizate de MNAR pe parcursul întregului an, care aduc în atenția participanților diferite aspecte culturale și artistice ale epocii brâncovenești, reinterpretate din perspectivă contemporană.

Una dintre cele mai ample expoziții dedicate voievodului martir a fost aceea intitulată “Călători prin manuscris”, deschisă pe 17 mai la parterul Galeriei Naționale a MNAR. Înscrisă în programul Brâncoveanu@MNaR, derulat de muzeu pe parcursul anului, expoziția, închisă la finele lunii august, a adus în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decorație pictată, despre care se presupune că a aparținut voievodului martir.

Printr-o scenografie atent construită se poate parcurge un labirint inspirat de traseele sinuoase ale monogramelor și literelor miniate din manuscris, la capătul căruia este expus prețiosul obiect, ineditul expoziției constând în faptul că în fiecare zi poate fi admirată o altă filă a acestuia.

Vizitatorii au putut urma un traseu special conceput de către curatori, de-a lungul celor zece săli de expunere, lucrările selectate, marcate vizual, oferind informații ce au propus o recontextualizare a artei brâncovenești în cadrul mult mai larg al culturii medievale din Țările Române.

Totodată, în acest cadru au fost organizate numeroase evenimente conexe — conferințe, vizite cu ghidaj gratuit, lansări de carte sau performing-uri de costume de epocă — cu concursul unor specialiști ai MNAR.

Expoziția de icoane “Candela de veghe”, care a prezentat lucrări realizate pe pânză și pe lemn, ce prezintă viziunea contemporană asupra influenței stilului brâncovenesc în evoluția artelor plastice și a arhitecturii românești, s-a deschis, pe 7 august, în sala “Lena Constante” a Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

CITEȘTE ȘI  Concursul școlar județean de eseuri "Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie" la aniversarea a 150 de ani de la publicarea poeziei

Martiriul Brâncovenilor a fost marcat, pe 12 august, la Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), printr-un concert și o prelegere despre voievozi sanctificați, protagoniștii evenimentului fiind rapsodul Ion Crețeanu din Voineasa și jurnalistul și scriitorul Miron Manega. Alternativ cu prestația rapsodului, Miron Manega a făcut o trecere în revistă a contextului istoric în care a domnit Constantin Brâncoveanu, precum și o expunere comparativă a celor trei voievozi care au fost sanctificați, la începutul anilor ’90, de Biserica Ortodoxă Română: Ștefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu și Grigore al III-lea Ghica.

Același muzeu a găzduit, în noiembrie, o conferință cu tema “Reînvierea cântării bizantine din manuscrisele brâncovenești”, susținută de etnomuzicologul Costin Moisil, care a descris pe scurt teoriile actuale privind interpretarea notației bizantine, dar și dificultățile legate de reconstrucția vechilor cântări.

La Palatul Voievodal Curtea Veche, s-a deschis, pe 13 august, expoziția “Ofrandă Sfinților Brâncoveni”, realizată de artistul plastic Miruna Budișteanu, care a prezentat lucrări executate preponderent pe pergament (foiță de ceapă) sau pe multimedia vellum film.

Manifestări dedicate martiriului Sfinților Brâncoveni, organizate de Primăria Municipiului București, prin Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, au avut loc și pe 15 august la Mogoșoaia, acestea concretizându-se, în principal, prin expunerea icoanei martirilor Brâncoveni, prin conferința “Constantin Brâncoveanu, în contextul european al vremii”, susținută de scriitoarea Ileana Toma și în deschiderea expoziției “Puterea viziunii”, care a prezentat icoane închinate sfinților martiri Brâncoveni, realizate de pictorița Elena Murariu.

În perioada 22 — 26 septembrie, în foaierul Centrului Cultural al Ministerului de Interne, a fost prezentată expoziția “Constantin Brâncoveanu 300 — Documente de Arhivă”, care a reunit reproduceri ale unor documente emise de cancelaria brâncovenească în perioada 1688 — 1714, aflate în depozitele Arhivei Naționale Istorice Centrale din București.

Expoziția, care a fost prezentată în premieră în 16 august la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, a fost realizată în cadrul unui proiect al Asociației DAR Development Association finanțat de Ministerul Culturii prin Administrația Fondului Cultural Național, proiect ce s-a desfășurat în perioada mai — noiembrie 2014.

Ulterior, expoziția a fost itinerată la Târgoviște, Iași, Satu Mare și în sediile Institutului Cultural Român din București, Viena și Istanbul.

Biblioteca Metropolitană București (BMB) a prezentat, în noaptea de 26 spre 27 septembrie, în cadrul proiectului “Nocturna bibliotecilor”, expoziția “Brâncoveanu 300″, invitând publicul să îl descopere pe domnitor altfel decât în manualele de istorie, mai precis ca pe “acela care a dat numele unui stil care a fost și rămâne primul și ultimul stil de artă și de cultură ce a răspuns sufletului și inteligenței românești”. Aceasta a putut fi vizitată până pe 26 octombrie, la Centrul cultural Octavian Goga și la filialele Dimitrie Bolintineanu, Liviu Rebreanu și George Coșbuc.

Expoziția “Numele meu a fost Constantin Basarab Brâncoveanu”, care cuprinde o serie de obiecte unicat din perioada domniei lui Brâncoveanu, de la veșmintele brodate cu aur, jilțul și sabia cu mânerul încrustat cu pietre nestemate, la bijuterii cu sigilii, rochii purtate de doamnele de la curte, a fost deschisă, în octombrie, la Palatul Suțu — Muzeul Municipiului București. Aceasta poate fi vizitată până în 30 martie 2015.

Artistul plastic Ștefan Râmniceanu a deschis, pe 10 octombrie, la Palatul Mogoșoaia și în noul Memorial Văcărești, expoziția sa retrospectivă, aducând un omagiu lui Brâncoveanu, deopotrivă prin lucrări monumentale, de sculptură sau pictură, care trimit la Brâncuși sau Apostu ori la Rembrandt sau Andreescu, ca și prin piese mai mici.

Anul comemorativ Brâncoveanu a fost marcat pe 19 octombrie, la Sala Mică a Teatrului Național din București, prin conferința “Un veac valah între martiri și trădări”, susținută de academicianul Răzvan Theodorescu, urmată de spectacolul-lectură “Cină cu soarele sus” de Gheorghe Truță, în regia lui Răzvan Popa.

O manifestare intitulată ”Moștenirea Brâncovenilor”, care a inclus prelegerea ”Sacrificiu și modernitate la Constantin Brâncoveanu”, susținută de istoricul Adrian Cioroianu, și recitalul extraordinar ”Voievozii neamului — ctitori și martiri” pe care actorul Emil Boroghină l-a dedicat figurilor importante din istoria românilor, a avut loc la finele lunii octombrie la sediul Institutului Cultural Român (ICR). Marcarea celor 300 de ani de la sfârșitul tragic al voievodului valah a trecut granițele României, prin organizarea, cu concursul reprezentanțelor Institutului, a unor ample manifestări la Chișinău, New York, Berlin, Paris, Budapesta, în alte centre culturale ale comunităților românești din lume.

 În același cadru, în august, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale “300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni”, care omagiază sacrificiul acestora, iar Metrorex a organizat, la începutul lunii noiembrie, un eveniment dedicat Sfinților Martiri Brâncoveni, la stația de metrou Brâncoveanu. Aici a fost dezvelită o placă comemorativă dedicată voievodului.

 Nu în ultimul rând, opt personalități care reprezintă arta și cultura românească au fost premiate, pe 4 decembrie, la Gala Premiilor Brâncoveanu, iar albumul de 385 de pagini “Civilizația epocii brâncovenești”, semnat de Anca Beatrice Todireanu, a fost lansat oficial pe 19 decembrie, la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală.

Ampla lucrare a fost publicată la editura Monitorul Oficial cu sprijinul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, Arhiepiscopia Bucureștilor, Biblioteca Sfântului Sinod, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Istorie a României.

e-Cultura.info/Autor: Daniel Popescu

 

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017