Expoziție aniversară ''MNIR 45''

Expoziție aniversară ”MNIR 45”

Expoziția ''MNIR 45'', deschiderea oficială

Expoziția ”MNIR 45”, deschiderea oficială

Expoziția “MNIR 45″, care prezintă istoricul Palatului Poștelor – clădirea-simbol a Bucureștilor -, constituirea, evoluția și colecțiile muzeului, publicațiile proprii, proiectele virtuale și planurile de viitor, s-a deschis luni, la Muzeul Național de Istorie a României. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii mai.

Expoziția readuce în fața publicului o serie de obiecte de valoare excepțională aflate în patrimoniul național, începând cu ”Gânditorul” și ”Femeie șezând”, faimoasa pereche descoperită la Cernavodă, emblema instituției muzeale.

“Oaspeții muzeului nostru vor putea admira obiecte care nu au mai fost scoase de foarte mult timp din colecții: prima biblie tipărită în limba română — Biblia lui Șerban Cantacuzino, din 1688, Carul de la Bujoru, Cadranul solar de la Histria, faimosul atlas al lui Papazoglu, emisiunea filatelică intitulată ‘Cap de bour’, o vioară a lui George Enescu”, a declarat directorul adjunct al MNIR, dr. Cornel Ilie informează Agerpres.

Vernisajul expoziției deschide seria manifestărilor dedicate celebrării a 45 de ani de existență a MNIR, evenimente care vor avea loc în perioada 8 — 12 mai.

La deschiderea oficială, directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a făcut o trecere în revistă a obiectivelor acestei instituții — “o adevărată școală de muzeografie”—, dar a amintit și trei dintre “eșecurile majore” înregistrate: ratarea ocaziei repartizării unui nou sediu în primăvara anului 1990, a proiectului de refacere a clădirii MNIR din anii 2002 — 2006, ca și eșecul concursului internațional de soluții de arhitectură.

Cu toate acestea, muzeul a mers înainte și va merge înainte prin oamenii săi”, a concluzionat Oberlander-Târnoveanu.

Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a transmis “un cuvânt de apreciere, de felicitare și încurajare” din partea președintelui Klaus Iohannis, apreciind că aniversarea celor 45 de ani de existență a MNIR reprezintă un prilej de a vorbi despre viitor.

La rândul său, președintele Comisiei pentru cultură a Senatului, Lucian Romașcanu, și-a exprimat speranța ca în anul 2018 “tot ce ține de refacerea Muzeului Național de Istorie să fie pus în ordine”. “Vreau, prin cuvântul meu, să vă asigur de tot sprijinul Parlamentului pentru a face din acest loc al memoriei naționale un loc al mândriei naționale și să putem spune că am asigurat și asigurăm un viitor pentru trecutul nostru, așa cum spune și deviza Muzeului Național de Istorie a României”, a spus Romașcanu.

CITEȘTE ȘI  Programul "Vacanța la Tipografia Mureșenilor"

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a pledat pentru eficientizarea prevenției în ceea ce privește protecția patrimoniului, în condițiile circulației libere a valorilor culturale.

“Nu există, din păcate, o prevenție eficace, care să se bazeze pe inventarierea bunurilor, pe asigurarea pazei acestor bunuri și asigurarea unor condiții minime manageriale, a resurselor necesare pentru ca muzeele, colecțiile, monumentele istorice să fie protejate. Cred că trebuie ca instituțiile de decizie care repartizează resursele necesare să fie foarte atente la acest aspect”, a spus procurorul general, la eveniment.

Enumerând o serie de proiecte în care reprezentanți ai Ministerului Public au colaborat cu specialiștii MNIR în recuperarea unor importante tezaure dacice sau romane, Lazăr a militat pentru actualizarea legislației în domeniu, inclusiv a Codului patrimoniului.

“Sunt aici cu nostalgie și cu bucurie și cu speranță!”, a mărturisit academicianul Dan Berindei, președintele de onoare al Secției de Științe Istorice a Academiei Române. “Din păcate, au trecut 45 de ani și nu suntem mulțumiți, noi, cetățenii conștienți ai acestei țări. Este cartea noastră de vizită. Este oglinda noastră în interior și în exterior. Și această oglindă, această carte de vizită, nu e încă deplină, deși au trecut atâția ani”, a spus Berindei, adresând “tuturor factorilor de decizie din această țară” chemarea de a da “o prioritate absolută” refacerii Muzeului de Istorie.

Un cuvânt de suflet a transmis și PS Qais Sadiq, episcop de Erzurum și vicar patriarhal antiohian, care a amintit că are “o legătură specială” cu Muzeul Național de Istorie, “prima fereastră prin care a privit dezvoltarea poporului român”, încă din 1972, când a pășit pe pământ românesc pentru a-și desăvârși studiile.

Cu această ocazie, au fost acordate diplome și medalii aniversare.

Înființat în 1970 și inaugurat în anul 1972, MNIR este una dintre instituțiile reprezentative ale culturii românești. Muzeul este adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poștelor, construită între anii 1894 — 1899, pe baza planurilor arhitectului Alexandru Săvulescu.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017