Festivalul Internaţional "Orfeul Moldav" de la Tescani ediţia a XXXVII-a

Festivalul Internaţional “Orfeul Moldav” de la Tescani ediţia a XXXVII-a

Festivalul Internaţional

Festivalul Internaţional “Orfeul Moldav” de la Tescani ediţia a XXXVII-a

La Tescani, “laboratorul cu aură misterioasă” unde George Enescu a creat opera “Oedip”, muzicieni – soliști instrumentiști și vocali, critici și compozitori – s-au reunit, începând de joi, pentru a-l omagia pe “Orfeul Moldav” în cadrul unui Festival internațional ajuns la a XXXVII-a ediție.

“Artiști de renume, români și străini, vin la Tescani să se inspire, să delecteze publicul, să creeze și să cutreiere acest loc mirific, unde poți trăi miracolul prezenței eterice a marelui compozitor, de la moartea căruia s-a împlinit în această vară o jumătate de secol”, a declarat, Pavel Ionescu, directorul Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău, instituție organizatoare a Festivalului, având parteneriatul Consiliului Județean Bacău, informeayă Agerpres.

Potrivit directorului simfonicului băcăuan, evenimentul “nu este o manifestare paralelă” cu Festivalul Internațional “George Enescu” găzduit de București, ci se dorește “o punere în valoare mai aparte scenic a creației marelui compozitor român”, reunind de-a lungul anilor mai bine de 300 de muzicieni — soliști, instrumentiști și critici — din 29 de state ale lumii într-un “loc de poveste”, parcul și conacul de la Tescani, și într-o sală de concerte, “Ateneu” din Bacău, a cărei construcție “a fost posibilă ca urmare a influenței benefice în mentalitatea autorităților, peste timp, a geniului enescian”.

În acest an, Festivalul “Enescu — Orfeul Moldav” are drept cap de afiș pe mezzosoprana Viorica Cortez, solista “apreciată de critica muzicală internațională drept cea mai strălucitoare Carmen a secolului XX”, a precizat, dirijorul Ovidiu Bălan, cel la inițiativa căruia au fost puse bazele Festivalului Internațional “Enescu — Orfeul Moldav” și care s-a constituit de-a lungul celor 35 de ediții în “sufletul și mintea” derulării acestui eveniment.

“Teatrul liric i-a oferit Vioricăi Cortez o multitudine de roluri. Strălucitoare în Carmen, de neuitat în Dalila ori Fedora, întruchipând pe Azucena, Amneris, Giulietta, Ulrica ori Elisabetta, mezzosoprana, stabilită din anii ’70 în Franța, a concertat pe cele mai mari scene ale lumii: Scala din Milano, Carnegie Hall și Covent Garden, la Opera din Paris, la Staatsoper și Arena din Verona”, a completat șeful de orchestră.

CITEȘTE ȘI  Ștefan Bănică, Stela Enache, laureații Premiilor Anuale "Actualitatea muzicală"

Oferta generoasă de recitaluri camerale din programul actualei ediții, ce vor fi susținute de susținute de muzicieni din România, Franța și Italia, se va derula, până duminică inclusiv, în parcul ori sala mare a conacului de la Tescani, iar concertul simfonic ce va încheia prestigioasa manifestare cultural-muzicală va avea loc în sala “Ateneu” din Bacău.

În cele patru zile de manifestări muzicale, melomanii vor putea audia lucrări de George Enescu, dar și din creația compozitorilor Frederic Chopin, Maurice Ravel, Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Johannes Brahms, Manuel de Falla, Vittorio Monti, Pablo de Sarasate, Charles Sinding.

“Sunt extrem de fericit că s-a reușit continuitatea, în ciuda problemelor financiare, a unei manifestări muzicale, unice ca organizare, de mare tradiție și valoroasă artistic. Este onorant faptul că prestigioși muzicieni români și străini au înțeles sensul demersului nostru”, a declarat, președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu citat de Agerpres.

Publicul prezent în seara zilei de 13 martie 1936 în impunătoarea și somptuoasa Operă “Garnier” din Paris pentru premiera mondială a Operei “Oedip”, aparținând lui George Enescu, nu ar fi putut bănui și nici măcar să se întrebe, după răsunătorul succes, unde a fost concepută această lucrare lirică, ce va deveni, potrivit criticilor timpului, una dintre “cele mai fertile” expresii muzicale a “gândirii” sufletului uman.

În perioada lucrului la “Oedip”, George Enescu a terminat la Tescani și o serie de lucrări simfonice ori camerale, reprezentative pentru stilul de maturitate al compozitorului: Simfonia nr. 2 în La major, op. 17 (1914), Suita pentru orchestră nr. 2 în Do major, op. 20 (1915), Simfonia nr. 3 în Do major, op. 21 (1918 — 1921), precum și Cvartetul de coarde în Mi bemol major, op. 22, nr. 1 (1920), Sonata pentru pian în fa diez minor, op. 24, nr. 1 (1924), Sonata pentru pian și vioară nr. 3, în la minor, în caracter popular românesc, op. 25 (1926).

e-Cultura.info / Autor: Cornel Cepariu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Tweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017