Folclorul ar trebui învățat din școală, ține de identitatea noastră

Ionuț Fulea: Folclorul ar trebui învățat din școală, ține de identitatea noastră

Ionuţ Fulea

Ionuţ Fulea

Ionuț Fulea, președintele Uniunii Artiștilor Interpreți de Folclor Muzical din România (UAIFMR), că folclorul autentic ar trebuie învățat de copii din școală deoarece ține, la fel ca religia, de identitatea noastră ca popor.

El povestește cum a apărut UAIFMR, care are printre membri pe Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Veta Biriș, Sava Negrean Budașcu, Dinu Iancu Sălăjanu, dar și artiști de folclor din generații mai tinere care doresc apărarea folclorului autentic, de calitate, de tendințele kitsch din lumea spectacolului de astăzi. De asemenea, Ionuț Fulea relatează despre campania “Fii popular”, prin care s-a încercat mobilizarea a cât mai multor tineri pentru îmbrăcarea costumelor populare tradiționale, și, nu în ultimul rând, despre activitatea sa artistică.

Reporter:  Domnule Ionuț Fulea, sunteți președintele Uniunii Artiștilor Interpreți de Folclor Muzical din România (UAIFMR), printre ai cărei membri fondatori vă aflați. Cum anume a apărut ideea înființării unei asemenea uniuni și când anume s-a materializat ea?

Ionuț Fulea: În 2008, eram la Festivalul de Folclor Mamaia împreună cu câțiva colegi din generația mea și discutam vizavi de conduita noastră, respectiv că nu prea avem timp să ne vedem unii cu alții și că ne întâlnim doar la evenimente. Împreună cu aceștia, am zis să ne întâlnim, sigur, negândindu-ne la o formă juridică, să încercăm să construim ceva, să ne întâlnim în fiecare an, să ieșim cu familiile, să ne cunoaștem și altfel, nu neapărat doar ca și colegi de scenă. Le-am spus că eu o să mă ocup de chestiunea asta. De aici am dezvoltat un pic și am spus că dacă tot ne întâlnim, hai să ne întâlnim mai mult și să încercăm să construim — pentru că ideea de a fi împreună este foarta faină și importantă pentru noi, în primul rând pentru generația mea, pentru că nimeni până acum nu a mai făcut o asemenea chestiune, să adune la un loc un număr cât mai mare de artiști — plecând și de la problemele pe care noi le avem, probleme profesionale, am zis să ne constituim într-o formă juridică.

În 2009, împreună cu Consiliul Județean Alba, am pregătit o tabără, unde am chemat mai mulți colegi. Atunci, în 2009, la Sălciua, am pus, practic, bazele formei acestei asociații. Voiam să ne constituim ca un sindicat, ca o asociație, nu știam foarte bine. Am ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi să avem această formă de uniune. Colegii au fost de acord cu ideea și în 2010 deja am accesat mai mulți artiști, cu care ne-am întâlnit la Pianu de Jos, când am aprobat și statutul, pe care deja îl construisem împreună cu un avocat, am stabilit condiții, obiective, cotizații etc. În februarie 2011, am primit statutul oficial de ONG. Apoi a fost foarte simplu să ne mișcăm și am încercat încet-încet să construim, ne-am făcut un site. Ceea ce este foarte important este că toți pe care i-am cooptat au fost alături de această idee.

Reporter:  Ce artiști se numără printre membrii fondatori?

Ionuț Fulea: Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Veta Biriș, Dumitru Fărcaș, Sava Negrean Brudașcu, Mariana Anghel, Mariana Deac, Dinu Iancu Sălăjanu, Marius Ciprian Pop, Viorica Macovei, Alexandru Pugna, Nicoleta Voica, Andreea Voica, Petrică Mîțu Stoian, Constantin Enceanu, Niculina Stoican, Mariana Ionescu Căpitănescu și Ionuț Fulea. Practic, am constituit această asociație pe trei generații. De de? Pentru că îmi doresc ca această uniune să aibă continuitate. Avem generația de dinaintea mea — Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Veta Biriș, Sava Negrean Brudașcu, Dumitru Fărcaș, avem generația noastră, cu Mariana Anghel, Dinu Iancu-Sălăjanu, Mariana Deac, Marius Ciprian Pop, Constantin Enceanu etc și avem generația de după noi, reprezentată de Viorica Macovei. În 2013, am cooptat în uniune douăzeci de tineri, care reprezintă practic a patra generație. Sunt foarte buni toți și sunt din toate zonele etnofolclorice ale țării.

Reporter:  Ce tineri interpreți se află printre cei mai noi membri ai uniunii?

Ionuț Fulea: Bogdan Toma, Sebastian Stan, Traian Stoiță, Vlăduța Lupău, Oana Carmen Bozga, Iulia Bucur, Alexandru Brădățan, Andreea Haisan, Emilia Dorobanțu, Paul Ananie, Daniel Pop, Cătălin Hașa, Ina Todoran, Adina Popa, Olimpia Guzu, Anuța Iuga. Aceasta vine la începutul generației a V-a.

Reporter:  Care este scopul principal și, de asemenea, care sunt obiectivele Uniunii?

Ionuț Fulea: Aici, în special, avem o mare legătură și o mare importanță are în context Legea dreptului de autor. Știm foarte bine că folclorul nu este protejat, folclorul este o creație colectivă și, atunci, orice cântec care apare pe sticlă, pe scenă, nu poate fi atribuit unui artist, pentru că vine altul din spate care îl preia, îl modifică. Dorim în egală măsură să păstrăm ceea ce preluăm, să nu deteriorăm doar din dorința de a fi mai altfel decât cei dinaintea noastră. Este unul din obiective, dar cel mai important este educația muzicală tradițională.

În 2012, am pornit un proiect-pilot, la nivelul județului Alba, de a face educație în școli, educație tradițională. Am implicat Inspectoratul Școlar Județean, cu care am făcut un contract și un parteneriat. ISJ a pus la dispoziție profesorii de muzică, în special din mediul urban, pentru că (în urban — n.r.) aici apare influența kitsch-ului, iar uniunea a venit cu partea practică, de exemplificare, la tot ceea ce a predat profesorul de specialitate. Am venit cu artistul. Am dorit ca elevul căruia noi ne-am adresat, aici mă refer la copii din clasele V-VIII, să aibă o altă întâlnire cu artistul pe care îl vede doar la televizor, să poată sta de vorbă cu el, să-i vadă comportamentul, să îi cunoască personalitatea, și atunci am adus artistul în sala de curs. Noi am exemplificat prin membrii uniunii ceea ce profesorul de specialitate le-a spus tehnic. Educația muzicală, din punctul nostru de vedere, este foarte important să se facă pentru elevi din clasele V-VIII, în perioada aceasta, pentru că elevii altfel înmagazinează și percep ceea ce ține de tradiții, obiceiuri (…) Dacă acum implementez această educație tradițională, peste 10-20 de ani, când copilul ajunge la maturitate, să poată distinge singur ceea ce este bun, valoros, ce-l reprezintă pe el ca popor, ca identitate și ceea ce este rău, adică influența kitsch-ului asupra modificării filonului autentic.

Reporter: Acest proiect-pilot va avea și o continuitate?

Ionuț Fulea: În acest an, în cadrul Taberei de instruire și pregătire a tinerilor interpreți de muzică populară, organizate în august la Alba Iulia, am făcut o selecție în rândul elevilor din clasele V-XII, elevi pe care uniunea îi va susține financiar și tehnic, în primul rând pentru a face educație tradițională și, de ce nu, pentru a deveni, poate, mâine, poimâine, artiști reprezentativi ai României. Acest proiect-pilot pe care l-am promovat în Alba, acum îl certificăm prin educația acestor elevi. Am ales șase elevi din 17 care au participat. Poate dacă promovarea era puțin mai agresivă am fi avut mai mulți doritori. Noi dorim să sprijinim în special elevii care nu au posibilități financiare și își doresc tare mult să cunoască folclorul autentic, să cânte, să-și perfecționeze calitățile vocale, repertoriul, ținuta. Eu îmi doresc ca acest proiect să-l dezvolt, dar pentru asta ai nevoie de finanțare. Am început să cooptez în uniune oameni de afaceri, sunt oameni care iubesc folclorul și iubesc artistul de folclor. Îmi doresc să implic un număr de oameni de afaceri care să susțină această idee.

CITEȘTE ȘI  Carmen Lidia Vidu: Teatrul noii generaţii are nerv, atitudie şi are multe de spus

Eu îmi doresc mai mult, poate reușesc, pornind de la acești șase copii, să dezvoltăm o școală de folclor sau o academie de folclor, să încercăm să susținem cât mai mulți elevi care doresc să facă acest lucru. Să încercăm, prin sprijinul acestor oameni de afaceri, să susținem educația acestor copii. Sigur că și cotizația pe care membrii uniunii o dau, în valoare de 500 de lei pe an, este importantă, dar nu este suficientă, de aceea ne-am îndreptat spre oamenii de afaceri. Sper ca prin acești oameni de afaceri să putem dezvolta o școală de profil. Oamenii sunt foarte deschiși. Este un obiectiv foarte important pentru mine ca tot ceea ce ține de educație muzicală tradițională să încerc să dezvolt și să găsesc variante de susținere pentru aceste proiecte. Sper să reușesc prin acești oameni. Important este că sunt oameni de afaceri care vin înspre noi, financiar, sunt oameni care susțin o idee, și nu pe Ionuț Fulea.

Reporter: Din câte cunosc, Uniunea a militat, încă de la înființare, și pentru introducerea folclorului în școală.

Ionuț Fulea: Mă bucur că în 2010 în Parlament se discuta despre inițiativa noastră de a introduce folclorul în școală, în varianta opțională. Cred că este foarte important ca folclorul să fie în prima fază opțional. Îmi doresc să promovez folclorul în școală. Sigur că acum trebuie să ne îndreptăm către instituțiile abilitate, cum ar fi Ministerul Învățământului, care ar putea veni în sprijinul nostru pentru a încerca să implementăm acest proiect. Nu știu în ce măsură se va putea face acest lucru, dar cred că este foarte important, așa cum avem religia în școală, dorim să avem și folclorul în școală, pentru că ține de identitatea noastră. Mai ales acum, în contextul ăsta european, când se cere unitate în diversitate sau diversitate în unitate, cred că e foarte important să facem educație. (

Prima știrbire a folclorului apare de la noi, de la cei care suntem pe scenă și cântăm folclor, că încercăm să schimbăm piese, nu ne mai preocupă să căutăm. Nu trebuie să mai mergi la țară, că e foarte greu să mai găsești bătrâni care cântă — e simplu să te duci la institutele de specialitate de la București și Cluj Napoca, avem instituții care au cules folclor și au o bibliotecă foarte mare din punctul ăsta de vedere. E foarte simplu doar să le accesăm și să consultăm profesorii de specialitate, să ne putem forma un repertoriu pe care să-l promovăm. Dar, din păcate, tinerii în special, tinerii care vor să apară pe scenă, vin cu cântece modificate, făcute de anumite persoane, doar din dorința de a avea un repertoriu. Din păcate, ei nu înțeleg că ceea ce este făcut nu este durabil. Nu pot performa, pentru că nu-și creează o personalitate în domeniu.

Reporter:  În această vară, UAFMR a organizat la Alba Iulia spectacolul ‘Suflet de român’, eveniment care s-a remarcat și prin ineditul acțiunii ‘Fii popular’. Cum anume a apărut această idee?

Ionuț Fulea: ‘Fii popular’ este o campanie de conștientizare a cetățenilor cât de important este portul popular. Această campanie era începută înainte să o promovăm noi la Alba Iulia de colegi mai tineri din uniune, care au făcut o pagină de Facebook care se cheamă ‘Fii popular’. Am preluat această idee și am zis să o implementăm la Alba Iulia să vedem reacții, să vedem cum este perceput acest proiect. ‘Fii popular’ înseamnă să îmbraci (ca spectator — n.r.) elemente tradiționale, cum ar fi o ie, un brâu, un ilic, un șerpar, o căciulă tradițională, din zona din care provii. Am stârnit interes pentru, în primul rând, găsirea unui costum popular. Încă mai sunt, dar ar trebui doar scoase de la naftalină. Aici mai apare un fenomen. Bătrânii care mai au costume nu vor să le dea, pentru că vor să se îngroape cu costumul popular. E un lucru care ține de tradiție, dar în egală măsură nu este foarte bine pentru că noi avem nevoie de modele, de costumele respective, ca să le purtăm mai departe. Îmi doresc ca acest proiect, împreună cu concertul ‘Suflet de român’, să le promovăm, în prima fază, regional, în Transilvania.

Reporter: Care sunt criteriile de accedere în uniune?

Ionuț Fulea: Este o comisie, formată din președinte, cei doi vicepreședinți, un etnomuzicolog și un dirijor, care analizează dosarul pe care candidatul îl depune la uniune — în prima fază se face o adeziune, formular care se descarcă de pe site-ul uniunii, se semnează și se trimite la uniune. Apoi se cere respectarea criteriilor pe care noi le-am impus prin regulament — să ai un portofoliu artistic, să ai preocupări autentice, reale, să nu ai cântece făcute. Criteriile nu sunt nici foarte exigente, dar, în egală măsură, încercăm să ținem o ștachetă cât de cât ridicată. Încercăm nici să nu ne deschidem foarte mult, dar nici să ne închidem, pentru că sunt foarte mulți artiști care merită să fie în această uniune, dar din păcate, e foarte greu să deschizi această paletă, pentru că nici nu vreau să duc în derizoriu uniunea. Ea trebuie să aibă o anumită calitate, o anumită ținută. Încercăm ca pe parcursul unui an să aducem în atenția comisiei un număr limitat de artiști care doresc să vină în uniune.

Reporter:  Cine mai face parte din conducerea Uniunii?

Ionuț Fulea: Dinu Iancu Sălăjanu și Ioan Bocșa sunt vicepreședinți, iar Teodora Zărnescu, profesor de muzică la Liceul ‘Regina Maria’ din Alba Iulia, este secretarul uniunii.

Reporter: Sunteți unul din cei mai apreciați interpreți de folclor. Ați fost și premiat de către mitropolitul Ardealului pentru promovarea valorilor creștine. Ați scos până în prezent șase albume, din care unul de colinde, acesta din urmă împreună cu Veta Biriș. Când anume vor putea asculta iubitorii de folclor un nou album cu cântece interpretate de dumneavoastră?

Ionuț Fulea: În 2010, a apărut cel mai recent album, ‘Mândra mea, mândră de la Ciugud’, care a fost editat după zece ani, după cel din 2000, ‘Nu-i lumină nicării’. Cel din 2010 este un album care adună mai multe cântece din repertoriul unor artiști care nu mai sunt în viață. Am căutat să-mi formez un alt repertoriu pentru acest album, nu am reușit. Probabil că nici nu m-am preocupat foarte mult și am zis că decât să fac kitsch-uri, mai bine readuc în atenția publicului cântece care au fost cântate odată de artiști care nu mai sunt în viață. A prelua și a duce mai departe în aceeași formă, sigur cu trăirile tale, cu interpretările tale, cântece care sunt cunoscute, nu este un lucru rău și cred că toți tinerii ar trebui să facă acest lucru, decât să aducă în atenție kitsch-uri, prostii, făcături. Acum, cred că pentru mine ar fi potrivit să înregistrez un album de romanțe și cântece de petrecere. E și vârsta potrivită pentru așa ceva (43 de ani — n.r.), vocea este matură, este cizelată, este aranjată și potrivită pentru un asemenea album. Nu pot să vă spun că va apărea anul acesta, anul viitor sau peste doi ani. Unui artist cred că îi trebuie și acel impuls interior să spună ‘da, acum am dispoziție să fac acest album’. Îți trebuie o stare.

e-Cultura.info / autor: Marinela Brumar

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017