Județul Brașov

Județul Brașov

Județul Brașov

Județul Brașov

Situat în partea centrală a țării, în interiorul arcului Carpatic, județul Brașov se învecinează cu opt județe: Argeș — la sud-est, Dâmbovița — la sud, Prahova — la sud-est, Buzău — în extremitatea sud-estică, Covasna — la est, Harghita — la nord, Mureș — la nord-vest, Sibiu — la vest.

Cu o suprafață: 5.363 kmp,Numărul municipiilor și orașelor: 10, din care patru municipii: Brașov, Făgăraș, Codlea și Săcele. Numărul comunelor: 48Numărul satelor: 149 reprezintă 2,2% din suprafața țării.

Conform Recensământului din 2011, populația stabilă a județului numără 549.217 persoane. În municipii și orașe trăiesc 397.026 persoane, reprezentând 72% din totalul populației stabile, indicator ce poziționează Brașovul între județele cu cel mai mare procent al populației stabile care locuiește în mediul urban.

Populația stabilă a celor mai mari localități urbane este următoarea: municipiul Brașov 253.200 persoane, municipiul Codlea 21.708, municipiul Făgăraș 30.714, municipiul Săcele 30.798, orașul Râșnov 15.022, orașul Zărnești 23.476. Orașele Ghimbav, Predeal, Rupea și Victoria au populații sub 10.000 de locuitori. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 515.467 persoane, dintre care s-au declarat români 453.325 (87,9%), maghiari 39.661 (7,7%), romi 18.519 (3,5%), germani 2.923 (0,5%), iar restul alte etnii (ucraineni, turci, ruși-lipoveni, tătari, sârbi, greci, italieni, evrei, ceangăi etc.).

Sub aspect fizico-geografic, județul se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă complexitatea și diversitatea pronunțată în trăsăturile geologice și geomorfologice. Relieful muntos ocupă circa 40% din suprafață, iar cel depresionar și deluros circa 60%.

Limita de județ

Limita de județ

Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi (vârful Omu 2.507 m), Ciucaș (vârful Ciucaș 1.956 m) și Făgăraș (vârful Moldoveanu 2.543 m), Piatra Mare (vârful Piatra Mare 1.844 m) și o parte a munților Întorsura Buzăului. Spre nord, munții au înălțimi mai mici, cele mai înalte vârfuri fiind Cristianul Mare 1.802 m, Ciuma 1.618 m și Măgura Codlei din Munții Codlei, Varna 1.272 m și Cetățuia 1.105 m.

Relieful coboară treptat spre nord, conținând și o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de șes — Țara Bârsei și Țara Făgărașului — și dincolo de Olt, sudul Podișului Transilvaniei. Formele de relief cresc din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

Depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată, aici fiind situate orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov. Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800 — 1.300 m), ce aparține grupei vestice a Carpaților de curbură și include munții Codlei și munții Perșani. Depresiunea Făgărașului, cunoscută și ca Țara Oltului, se întinde pe jumătatea estică în județul Brașov, iar cea vestică în județul Sibiu. Podișul Târnavelor se află în partea nord-vestică a județului Brașov, fiind format din dealuri înalte cu înălțimi medii de 600-800 m. Culoarul Bran-Rucăr reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrei Craiului la vest și masivul Leaota la est. Culoarul Comăna, drenat de Olt, se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor.

Întregul teritoriu al județului se încadrează în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate județul de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea, pe o distanță de 210 km. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia. În structura apelor de suprafață se încadrează și lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și lacuri artificiale.

Arie protejată din județul Brașov

Arie protejată din județul Brașov

Județul Brașov deține peste 30 de arii protejate și un număr impresionant de monumente ale naturii. Suprafețele protejate acoperă 27.313,7 ha, reprezentând circa 7% din suprafața județului. Pe teritoriul județului se află Parcurile Naționale Piatra Craiului (14.795 ha) și Bucegi (32.663 ha). Rezervația din munții Bucegi cuprinde: Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoșul de munte și specii floristice rare. Munții Piatra Craiului sunt protejați în întregime, adăpostind circa 40% dintre speciile endemice din România, un exemplar reprezentativ fiind garofița Pietrei Craiului, specie unicat în lume. Lista monumentelor naturii cuprinde: mai multe locuri fosilifere, coloanele de bazalt de la Racoș, Cheile Dopca, coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, microcanionul în bazalt de la Hoghiz, stânca bazaltică de la Rupea, peșterile Bârlogul Ursului și Valea Cetății. Între rezervațiile naturale, se numără: Mlaștina Hărman, Muntele Tâmpa, Pădurea Bogății, Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Muntele Postăvarul, Dealul Cetății — Lempeș, Cotul Turzunului, Stejerișul Mare, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer, Complexul Geologic Racoșul de Jos, Holbav, Peștera Comana, Dealul Ciocaș — Dealul Vițelului.

Pădurile dețin o pondere ridicată în cadrul resurselor naturale, reprezentând peste 35% din întreaga suprafață. Principalele resurse naturale ale județului sunt: zăcăminte de cărbune — lignit (Vulcan), marmură (Șinca Veche), calcar (Brașov, Codlea, Zărnești și Racoș), bazalt și andezite (Racoș și Pădurea Bogății), gresie (Teliu), ape termale (Codlea) și iodo-sodice (Perșani, Rotbav și Homorod), ape minerale (Zizin).

Economia județului Brașov este caracterizată printr-un grad crescut de diversitate, dar orientată, cu precădere, către activitățile de servicii, turism, transport și comerț. În clasamentul în funcție cifra de afaceri, locul principal este ocupat de industrie și comerț, remarcându-se fabricile producătoare de componente auto.

Piata Sfatului și Muzeul Județean de Istorie Brașov

Piata Sfatului și Muzeul Județean de Istorie Brașov

Vestigiile unor așezări omenești din Neolitic, cu inventar arheologic bogat (unelte, arme, produse ceramice, podoabe etc.), au fost scoase la iveală în localitățile din jurul municipiului Brașov, iar urme materiale care dovedesc prezența unei populații locale pe aceste meleaguri, în Epoca bronzului, aparținând Cultura Noua (secolele XIV-XII î.Hr.), au fost descoperite în cartierul Noua al municipiului Brașov, la Bod, Hărman, Cuciulata ș.a.

CITEȘTE ȘI  Un secol de istorie și artă. Palatul Culturii din Târgu Mureș

Urme edificatoare (monede, obiecte de podoabă etc.) din Epoca fierului (800 î.Hr. — secolele I-III d.Hr.), corespunzătoare perioadei dacice, au fost identificate în arealul localităților Brașov, Hărman, Codlea, Râșnov ș.a. Din vremea stăpânirii romane au rămas ca mărturii urmele castrelor de la Râșnov (anticul Cumidava) și Hoghiz, iar perioada desăvârșirii procesului de formare a poporului român este ilustrată de descoperirile de la Cristian și Șercaia (secolul al IV-lea), Feldioara (secolele IV-IX), Hărman (secolele VI-XIII), Comana de Jos (secolele VIII-IX), Brașov (secolele IX-XII) ș.a., care dovedesc o locuire intensă în Țara Bârsei înainte de aducerea și stabilirea aici a coloniștilor sași, la mijlocul secolului al XII-lea.

Teritoriul brașovean este amintit în documentele secolelor XIII-XIV ca unitate administrativă aparte, unele dintre districtele românești și comitatele de aici continuând să existe până în 1920, când, după înfăptuirea, în 1918, a statului național unitar român, a fost necesară reorganizarea administrativ-teritorială a României Mari.

De remarcat este faptul că o mare parte a teritoriului brașovean se suprapune unor forme vechi de organizare teritorială, numite ”țări”. În acest sens, cea mai veche unitate administrativă distinctă este Țara Bârsei, amintită documentar, în 1211, cu numele Terra Borza, iar apoi Țara Făgărașului sau Țara Oltului, consemnată documentar, în 1222, cu numele Terra Blachorum.

Piața Sfatului

Piața Sfatului

La sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIII-lea, centrele meșteșugărești, în special orașul Brașov, au devenit principalele furnizoare cu produse meșteșugărești ale Moldovei și Țării Românești. Dezvoltarea legăturilor comerciale ale Brașovului cu Țara Românească și cu Moldova, înlesnite de existența numeroaselor trecători naturale care străbat Carpații (Giuvala, Predeal, Predeluș, Bratocea, Boncuța ș.a.) sunt ilustrate și de faptul că domnii Țării Românești au stăpânit Făgărașul până în 1452, iar Mircea cel Bătrân și fiul său, Mihail I, au stăpânit o perioadă (1395-1425) Cetatea Bran.

Un document important al vremii este scrisoarea adresată de către brașoveni, la 26 aprilie 1479, lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, în care proslăveau victoriile acestuia împotriva turcilor, care salvau interesele celor trei țări române, și prin care îl rugau pe bravul domn ”…să binevoiești a te apropia de această țară spre a o apăra de acei turci prea cumpliți”.

Din 1541, Transilvania, inclusiv teritoriul de azi al județului Brașov, a devenit principat autonom sub suzeranitate turcească.

În timpul luptelor pentru unificarea celor trei țări române, Mihai Viteazul a locuit în cetatea Făgărașului, iar după lupta de la Mirăslău (18 septembrie 1600), acesta s-a retras, cu familia sa, la Râșnov, pe care îl considera drept ”un oraș al domniei mele”.

În 1688, brașovenii s-au împotrivit pătrunderii armatelor austriece și încorporării Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, cerând ajutorul domnului Țării Românești, Șerban Cantacuzino.

Marea răscoală a meșteșugarilor brașoveni împotriva instaurării stăpânirii austriece a fost însă înăbușită, iar conducătorii revoltei au fost condamnați la moarte. Răscoala a marcat, totodată, începutul luptelor antihabsburgice ale populației de pe teritoriul Transilvaniei.

Jumătatea secolului al XIX-lea este marcată de Revoluția de la 1848-1849 din Transilvania, în timpul căreia peste 3.000 de locuitori din Țara Făgărașului, sub conducerea lui Iovian Bradu și Nicolae Orhidan, au incendiat numeroase case ale nobililor maghiari.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au fost dominate de continuarea luptei politice și culturale a intelectualității românești din Transilvania pentru scoaterea națiunii române din ”situația înjositoare de popor tolerat” și acordarea unor drepturi și libertăți democratice egale cu acelea ale altor naționalități.

La Adunarea Națională a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, județul Brașov a delegat 52 de cetățeni aparținând tuturor categoriilor sociale. După unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, viața economică și social-culturală a județului Brașov a înregistrat o dezvoltare considerabilă, în cadrul căreia orașul Brașov a devenit unul dintre cele mai puternice centre industriale și culturale ale țării.

Populația județului Brașov s-a ridicat cu revoltă împotriva Dictatului fascist de la Viena din 30 august 1940. Patru ani mai târziu, după 23 august 1944, când România s-a alăturat coaliției Națiunilor Unite, au avut, pe teritoriul județului Brașov puternice confruntări. Corpul vânătorilor de munte staționat aici și comandat de generalul Ion Dumitrache s-a implicat cu mult curaj în luptele de eliberare a orașului. Lupte îndârjite au avut loc și la Bod pentru apărarea postului de radio-emisie, la Teliu, Prejmer și în alte localități.

În ceea ce privește fizionomia județului Brașov se remarcă faptul că, în 1854, pe o hartă publicată de E.A. Bielz, în SE Transilvaniei figura, printre altele, districtul (Kreise) Brașovului, alcătuit din zece preturi (Bezirk). În 1876 a avut loc o reorganizare a Transilvaniei în urma căreia s-a înființat Comitatul Brașov (1.499 km pătrați) ce cuprindea fostul district Brașov și o parte din districtul Făgărașului și Scaunul Cohalmului.

După crearea României Mari (1918), a avut loc o nouă organizare administrativ-teritorială, în 1921, când a fost înființat județul Brașov, în componența căruia intrau orașul Brașov, 3 plase (Bârsa de Jos, Bârsa de Sus, Săcele) și 23 de comune.

În urma modificărilor intervenite în 1926, județul Brașov era format din orașul Brașov și 48 de comune grupate în patru plase (Bârsa de Jos, Bârsa de Sus, Săcele și Zărnești), menținându-se în această formă până la 8 septembrie 1950, când a fost efectuată o reorganizare administrativ-teritorială după model sovietic, creând regiunea Stalin (formată din 8 raioane, 20 de orașe și comune), a cărei denumire a fost schimbată, la 24 decembrie 1960, în regiunea Brașov.

Prin Legea nr. 2/17 februarie 1968 privind organizarea administrativ-teritorială a României (cu modificările din 23 ianuarie 1981) s-a revenit la împărțirea pe județe a țării, regiunea Brașov devenind județul Brașov, între limite mai mici, având în prezent din 4 municipii — Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea.

e-Cultura.info/Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017