La Alba-Iulia s-a deschis primul muzeu de artă religioasă

La Alba-Iulia s-a deschis primul muzeu de artă religioasă

La Alba-Iulia s-a deschis muzeu primul muzeu de artă religioasă

La Alba-Iulia s-a deschis muzeu primul muzeu de artă religioasă

Clădirea care a găzduit primul spital militar din România, una din cele mai vechi construcții în stil baroc din Alba Iulia, în peretele căreia a fost descoperit, în timpul restaurării, parte din zidul castrului roman Apulum, a fost transformată, cu sprijin financiar norvegian, într-un muzeu de artă religioasă, care va adăposti peste cinci mii de obiecte, icoane și cărți aflate în colecțiile Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia și Muzeului Național al Unirii.

Museikon este un complex muzeal unic, ce va găzdui de la rarități bibliofile, cum ar fi singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată — ‘Evangheliarul’ tipărit la Sibiu în 1551, până la o colecție impresionantă de icoane, printre care cele mai vechi din Transilvania.

‘Această clădire va adăposti cel mai important muzeu de artă religioasă din România. Desigur, mai sunt colecții, expoziții de artă religioasă, dar niciun muzeu pe baze științifice așa cum este acesta. Acest muzeu valorifică și o clădire de secol XVIII, cel mai vechi spital militar din România. (…) Colegii noștri au descoperit o clădire anterioară, din vremea Principatului Transilvaniei, iar sub această clădire din epoca Principatului a apărut parte a castrului roman’, a declarat cu prilejul inaugurării oficiale, directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, informează Agerpres.

Colecția muzeului cuprinde peste 5.600 de obiecte, iar prin proiect au fost restaurate 52 de icoane clasate, dintre care 49 de fond și 3 de tezaur. Muzeul va găzdui cele mai vechi icoane datate din Transilvania, respectiv din 1539, care sunt pe locul al doilea în topul celor mai vechi icoane din România și sunt singurele supraviețuitoare ale unui atelier al Curții Voievodale din Moldova.

Respectivele icoane, “Maica Domnului cu Pruncul flancată de prooroci” și “Sfântul Nicolae cu scene din viață”, provenite de la o parohie din județul Mureș, au o istorie deosebită. Realizate în 1539, într-un atelier din Moldova, icoanele de la Urisiu au fost furate în 2010 și recuperate după doi ani de căutări, din Budapesta, acolo unde au fost vândute de hoți.

Inaugurarea oficială a Museikon-ului a avut loc vineri, însă, pentru public, muzeul se va deschide cel mai devreme la sfârșitul lui septembrie, ca urmare a necesității asigurării microclimatului interior pentru impresionanta colecție, conform legii.

‘Trebuie să asigurăm un climat pentru colecția noastră și noi preconizăm ca, undeva la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile în care efectiv se poate expune, să deschidem și pentru public’, a menționat Dan Popescu, managerul proiectului ‘Museikon. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia’.

El a precizat că, pe lângă proiectul cu fonduri norvegiene, Consiliul Județean (CJ) Alba va bugeta proiectul prin care vor fi valorificate vestigiile arheologice, antice și medievale, descoperite în timpul lucrărilor de restaurare.

Dan Popescu a dat asigurări că valorificarea se va ridica la nivelul standardelor europene, cu sticlă care va acoperi vestigiile. De exemplu, la parter, va fi amenajată o cafeterie deasupra unor astfel de ruine. De asemenea, CJ va mai avea un proiect ce are în vedere valorificarea spațiului exterior.

Deocamdată, în aceeași curte în care se află Museikon funcționează și secția de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia. De altfel, până în urmă cu trei-patru ani, în corpul de clădire ce găzduiește muzeul au fost saloane pentru pacienți și cabinete medicale. Clădirea nu mai permitea însă realizarea circuitelor funcționale în vederea obținerii autorizației de funcționare din cauza stării de degradare accentuată care ar fi putut pune în pericol sănătatea bolnavilor internați, așa că, pentru refuncționalizarea acestui imobil, conducerea CJ a venit cu inițiativa transformării sale într-un muzeu.

Pentru ca vizitatorii să nu uite destinația inițială a clădirii, respectiv cea de spital militar, primul de pe teritoriul României, la subsol a fost amenajată o încăpere care amintește de acest lucru, fiind expuse instrumentar medical și manechine ce duc cu gândul la bolnavii de acum trei sute de ani ce și-au căutat vindecarea aici.

‘Îmi amintesc istoria acestui proiect. Ne-am dorit să punem în valoare acest patrimoniu extraordinar și anume icoana. Am avut noroc că a apărut această finanțare’, a afirmat președintele CJ, Ion Dumitrel, care a mulțumit partenerilor din Norvegia pentru sprijinul acordat.

CITEȘTE ȘI  Centrul Național de Conservare din Alba Iulia, între pasiune și artă

Și muzeograful responsabil cu amenajarea noului muzeu de artă religioasă, Ana Dumitran, a apreciat implicarea partenerului din Norvegia, respectiv Universitatea din Bergen.

Prezent la inaugurare, directorul Muzeului Universității din Bergen, Henrik von Achen, a subliniat că a găsit la Alba Iulia ‘competență’, el menționând că imobilul vechi de secole s-a pretat foarte bine ideii de muzeu al icoanei. ‘Chiar am crezut că această idee va deveni realitate. Ne-am adus contribuția venind cu idei (…)., cum anume este ilustrată icoana în expoziție pentru ca aceasta să nu fie un simplu obiect. Ceea ce ne-am dorit noi a fost să creăm o relație între vizitator și icoană. Muzeul este un spațiu relațional în sine. Relația dintre muzeu și vizitator nu e unilaterală, este o relație din ambele părți. Vizitatorii nu vin doar să privească icoanele, ci și povestea icoanelor’, a afirmat Henrik von Achen.

La inaugurare a fost prezent, de asemenea, arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, Irineu, care, alături de un sobor de preoți, a oficiat o slujbă de binecuvântare a clădirii și a celor care vor lucra sau vor vizita muzeul de artă sacră. Arhiepiscopul Irineu a oferit și câteva distincții celor care s-au implicat în materializarea acestui proiect.

Oferta culturală cu care Museikon se adresează publicului cuprinde o expoziție permanentă, în care vor putea fi admirate în jur de o sută de obiecte de artă — icoane pe lemn și sticlă, carte veche românească și străină, diverse piese de cult, precum și expoziții temporare, cu rol de promovare a colecției și a artiștilor contemporani. De asemenea, Museikon va fi și un spațiu al experienței, cu ateliere de creație, în cadrul cărora vizitatorii vor putea picta icoane sau, cu ajutorul unei prese tipografice aidoma celor folosite în secolele XVII-XVIII, vor putea redacta și imprima texte.

Cel care a folosit în premieră presa tipografică a fost președintele CJ, Ion Dumitrel, care a tipărit în cadrul evenimentului inaugural de joi două diplome, pe care le-a semnat cu ajutorul unei pane cu penițe ca acum câteva sute de ani și pe care le-a oferit arhiepiscopului Irineu și directorului Muzeului Universității din Bergen.

Atelierul tipografic va oferi vizitatorilor posibilitatea de a descoperi povestea scrisului, precum și lucruri inedite despre tiparul manual. Publicul va putea beneficia direct de experiența redactării și imprimării unor texte demonstrative. Paginile imprimate în acest atelier se vor particulariza prin faptul că fiecare literă va fi culeasă și așezată manual, iar imprimarea — pe hârtie confecționată, de asemenea, manual — se va realiza cu o presă primitivă, după prealabila îmbibare a matriței cu cerneală tipografică.

Atelierul de pictură va fi destinat însușirii, de către elevi, dar și de către alte categorii de public, a cunoștințelor cu privire la realizarea icoanelor pe sticlă și pe hârtie. Vor fi puse la dispoziția participanților materialele și know-how-ul necesar, pentru ca, la final, aceștia să plece acasă cu o icoană realizată în întregime de mâinile lor.

Vizitatorii vor afla, de asemenea, cum a luat naștere icoana pe lemn, precum și însemnătatea icoanei în general, prin intermediul unui film care prezintă etapele ei de realizare, folosind ca model pe cea făcătoare de minuni de la Nicula.

Prin proiect a fost digitalizat întregul inventar al Museikon, rezultând o bază de date disponibilă online.

Vizitatorii complexului muzeal vor avea posibilitatea să se plimbe și printre zidurile unei canalizări romane, surprinsă în mai multe încăperi de la subsol.

Într-una dintre încăperi se reunesc toate cele trei epoci istorice: romană, medievală și austriacă, deoarece blocurile de piatră romane se regăsesc în zidul medieval care înconjoară canalizarea, totul fiind acoperit de bolta austriacă.

Forma actuală a clădirii i se datorează celui care a fost arhitectul cetății Alba Carolina între 1717 și 1727, Joseph de Quadri, și al cărui monument funerar va fi restaurat și se va regăsi în curtea interioară.

Proiectul se ridică la 9,2 milioane de lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă ca și grant a fost de 6,9 milioane de lei.

e-ultura.info / Autor: Marinela Brumar


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017