Mănăstirea Hurezi (Horezu) - Monument brâncovenesc

Mănăstirea Hurezi (Horezu) – Monument brâncovenesc


Mănăstirea Hurezi

Dintre toate monumentele brâncovenești, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu) este cea mai de seamă, atât prin proporții, cât și ca realizare artistică, înscriindu-se, alături de mănăstirile din nordul Moldovei, ca o capodoperă a genului, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO din anul 1993.

Mănăstirea Hurezi este așezată la marginea satului Romanii de Sus, localitate aflată la o distanță de aproximativ 50 de kilometri înspre vest de Râmnicu-Valcea, pe Drumul Național DN 67, în județul Vâlcea.

Ansamblul monahal de la Hurezi se întinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzând mănăstirea propriu-zisă, Biserica Bolniță, Schitul Sfinților Apostoli și Schitul Sfântul Ștefan. Acestora li se adăugă Biserica Sfinții Îngeri, ctitorită tot de unul dintre stareții mănăstirii celei mari, aflată puțin mai la sud de incinta mănăstirii.

Mănăstirea Hurezi

Cea mai mare și mai însemnată ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi a fost zidită între anii 1690-1697, nu departe de Mănăstirea Bistrița, a boierilor Craiovești, rude ale Brâncovenilor, și de Arnota lui Matei Basarab, tot rudă, la vreo 35 km de Râmnicu Vâlcea, și la câțiva kilometri de aceste mănăstiri, în inima unui codru secular în care stăpâneau huhurezii, spun legendele, pe moșia proprietate a lui Constantin Brâncoveanu, încă de pe când era boier.

Voievodul Constantin Brâncoveanu a încredințat supravegherea lucrărilor de construcție, rudei sale Pârvu Cantacuzino, mare stolnic, căruia, murind în 1691, i-a urmat Cernica Știrbei, fost mare armaș.

La construirea mănăstirii au contribuit Manea vătaful de zidari, un adevărat meșter Manole, Vucașin pietrarul și Istrate lemnarul, ale căror chipuri se află și azi în tinda bisericii.

Terminată în 1692, ea a fost acoperită cu aramă și plumb și a fost târnosită la 6 septembrie 1693. În anul următor, 1694, zugravii Constantin și Ion, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim, întrebuințați de voievod și la alte lucrări, pictează frescele bisericii. Pictura a fost terminată la 30 septembrie și cuprindea în afară de sutele de sfinți și scenele biblice, și chipurile neamului Brâncovenilor și Cantacuzinilor.

În 1696 a fost gata și clopotnița, în care au fost montate clopotele aduse de la Viena, de la casa Franz Zachender.

Biserica Mănăstirii Hurezi continuă stilul ctitoriei lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeș. Modelul ei a fost reprodus aproape complet, dar în dimensiuni sporite, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din București, concepută și realizată între anii 1705 și 1706, probabil de aceeași echipă de meșteri, în frunte cu Manea vătaful de zidari.

Odată terminată biserica cea mare de la Hurez, lucrul a continuat la paraclisele mănăstirii. În centrul chiliilor a fost construit după indicațiile primului arhimandrit, Ioan, Paraclisul Nașterii Maicii Domnului, a cărui zugrăveală, făcută de meșterii Preda și Marin, a fost gata în 1697.

CITEȘTE ȘI  Mănăstirea Bistrița

La răsărit de incintă, la vreo 500 m, doamna Marica a zidit bisericuța bolniță, rezervată pentru suferinzi. Zugravii Preda și Nicolae au terminat lucrul în mai 1699. Iar în august același an, arhimandritul Ioan a finalizat lucrările la Schitul Sf. Petru și Pavel, ridicat la nord de zidurile mănăstirii, la câteva sute de metri. Ultimul schit a fost înălțat în 1703 de către beizadeaua Ștefan, tot în preajma bisericii mari.

Mănăstirea a fost ridicată pentru a îndeplini și funcția de necropolă, urmând ca în pronaosul bisericii mari să fie înhumate rămășițele pământești ale voievodului Constantin Brâncoveanu, dacă sfârșitul vieții lui ar fi fost cel firesc.

De aceea, mănăstirea era ctitoria de care voievodul avea cea mai mare grijă și pe care a vizitat-o adesea, cum atestă însemnările lui de taină, mai ales între anii 1694 și 1695.

De altfel, pronaosul păstrează câteva morminte. Mormântul cel mai de seamă, lucrat din marmură și acoperit cu o placă sculptată, pregătit pentru ctitorul voievod, nu și-a împlinit însă niciodată rostul său. Trupul decapitat al sfântului martir voievod Constantin Brâncoveanu a fost înmormântat în Biserica Sfântul Gheorghe din București, o altă ctitorie a sa.

Printr-un hrisov din 25 aprilie 1695, Constantin Vodă a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii, vii, țigani, robi, drepturi de vamă, de vinărici, de sare și altele.

Sunt cunoscute multe moșii din județele Râmnicu Vâlcea, Dolj, Mehedinți și Ilfov; vii lângă Drăgășani și 15 sălașe de țigani. Din taxele percepute la vămile Bistreț, Diiu și Cerneți, i se acorda “al treilea ban”; de la numeroase vii încasa dreptul de vinărici, din 10 vedre o vadră, iar de la salinele Ocnele Mari primea, anual, 150 de bolovani de sare. În afară de aceste danii, mănăstirea a mai căpătat ulterior și altele, precum și numeroase obiecte, cărți și bani.

Astfel, Mănăstirea Hurez putea fi considerată în acea perioadă una dintre cele mai bogate ctitorii din Țara Românească.
Mănăstirea Hurezi a avut obște de monahi până în 1872, când a devenit mănăstire de maici. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Hurezi a funcționat o școală de sculptură și de pictură. De-a lungul vremii, așezământul monahal de la Hurezi a fost reparat și restaurat de mai multe ori (1827, 1872, 1907-1912, 1954, 1960-1978). În cadrul ultimelor lucrări, ansamblul monahal de la Hurezi a fost restaurat în întregime.

e-Cultura.info/Documentare-Mariana Zbora-Ciurel

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017