Maria Tănase

Maria Tănase

Maria Tănase

Maria Tănase

S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, Jud Sibiu (Ţara Făgăraşului) și al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei.

Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului “Ion heliade Rădulesu”, unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinții săi, la grădină.

În mai 1934 e angajează la Teatrul “Cărăbuș”. Pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase.

 În același an imprimă Mansarda (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri “Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.

În vara anului 1973 imprimă primele cântece populare la casa de discuri “Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind Cine iubește și lasă și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

Data de20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Metache din Argeş, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de oriȘapte săptămâni din postCe-i mai dulce ca alvițaCine iubește și lasăGeaba mă mai duc acasăMărie și MărioarăȚigăneascaCând o fi la moartea mea.

În 1938, Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra”, acompaniată de orchestra violonistului Petrică Mâţoi.

Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae iorga o supranumește Pasărea măiastră. 

În septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr (cântec în stil popular) și Habar n-ai tu (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu) în revista Constelația Alhambrei, pe care le imprimă apoi la „Columbia”.

Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziţia Universală de la New Zork amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele Romîniei). La această Expoziție au mai participat George Enescu, profDimitrie Gusti și Constantin Brăncuș.

CITEȘTE ȘI  Ștefan Iordache

Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier îi interzice să mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.

Adevăratul motiv al acestei mișcăriantisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectualievrei sau democrați. Ultimul concert al artistei, dinaintea cenzurii, a avut loc pe 20 octombrie, la Teatrul Municipal “Maior Gheorghe Pastia” din Focşani. Ziarul “Timpul”, nr. 1356 din 16 februarie 1961, anunța cititorii reapariția Mariei Tănase într-un program radiofonic.

În anul 1952 este solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată.

Lansează cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și Aseară vântul bătea (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953 desfășurat în Bucureşti.

Din 1945 imprimă frecvent la Radio și la casa de discuri Electrecord. A cântat în numeroase restaurante și localuri bucureștene (mai ales în perioada interbelică): „Neptun”, „Café Wilson”, „Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltă” din Piaţa Obor.

Repertoriul

Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Hary Brauner. Un buchet de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicat de Editura Muzicală în 1963 în broșura Cântecele mele – Maria Tănase.

În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturiia propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.

În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București.Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.

e-Cultura.info

Tweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017