Metodologia de revizuire a Listei indicative UNESCO a României, va fi lansată săptămâna viitoare

Metodologia de revizuire a Listei indicative UNESCO a României, va fi lansată săptămâna viitoare

Ștefan Bâlici director INP

Ștefan Bâlici director INP

Institutul Național al Patrimoniului (INP) va lansa, cel mai probabil, săptămâna viitoare metodologia de revizuire a Listei indicative (de așteptare) UNESCO a României, a anunțat, joi, Ștefan Bâlici, directorul INP, informează Agerpres.

“Institutul Național al Patrimoniului pregătește metodologia de revizuire pe care o s-o lansăm în consultare foarte curând, sper că săptămâna viitoare, până la sfârșitul anului obiectivul fiind să avem o Listă indicativă care să cuprindă 10, maximum 12 poziții”, a precizat Bâlici în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Casa Mincu.

El a precizat că INP are în lucru Ansamblul monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu și Centrul Istoric al Sibiului, care au primit referate negative de la forurile UNESCO, pe care România a încercat, în etape de timp diferite, fără succes, să le introducă pe lista UNESCO.

“Ambele dosare trebuie reluate, regândite, de fapt, pentru a putea fi din nou înaintate, de data aceasta cu succes, pentru că e clar că strategia abordată în fiecare dintre cazuri nu a fost cea potrivită pentru a transmite cât mai convingător, credibil și clar valorile locurilor respective și faptul că statul are voința de a gestiona pe termen lung aceste valori”, a spus directorul INP.

De asemenea, Bâlici a amintit că în atenția specialiștilor INP se află și Roșia Montană, care a fost introdusă în lista indicativă a României în luna februarie anul acesta și pentru care trebuie început procesul de elaborare a dosarului de nominalizare, ca și un alt dosar — Frontierele Imperiului Roman, o propunere transnațională.

El a menționat că INP lucrează la“regândirea întregii Liste indicative, a strategiei României pentru perioada următorului deceniu în privința patrimoniului mondial”, și a dat asigurări că INP are sprijinul Ministerului Culturii în derularea acestor dosare, în proiect fiind cooptați inclusiv specialiști internaționali.

În opinia ministrului Culturii, Corina Șuteu, prezentă la conferința de presă, “aceste dosare trebuie să corespundă cu valorile și principiile UNESCO”. “Ne-am angajat într-o anumită capacitate de expertiză aptă să determine și să construiască dosare și să le urmărească într-o formă în care UNESCO consideră că ea este echivalentă cu exigențele pe care le au convențiile și tratatele internaționale pe care le patronează”, a punctat ministrul.

CITEȘTE ȘI  Dragoş Neamu a fost numit consilier al ministrului Culturii pentru muzee

Potrivit Ministerului Culturii, elaborarea Listei indicative (de așteptare) UNESCO reprezintă primul pas în procesul de înscriere a bunurilor/siturilor de patrimoniu cultural și natural național în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Aceasta este un fel de “inventar”/repertoriu al celor mai importante situri de patrimoniu cultural și natural amplasate pe teritoriul național, prin intermediul căruia statul respectiv își anunță intenția, le nominalizează pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în următorii 5-10 ani.

Totodată, unul dintre scopurile Listei indicative este de a permite Comitetului pentru Patrimoniu Mondial al UNESCO să evalueze fiecare nominalizare în contextul conceptului de “valoare universală excepțională” (“outstanding universal value”).

România nu a revizuit niciodată lista indicativă națională a siturilor posibil a fi incluse în Patrimoniul Mondial, de la prima formă a acestei liste, alcătuită în 1991, deși este obligația fiecărui stat semnatar al Convenției Patrimoniului Mondial să își actualizeze lista indicativă la intervale de cel mult 10 ani, precizează Ministerul Culturii.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervația Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetățile dacice de la Orăștie (1999), bisericile maramureșene din lemn (1999) și centrul istoric al orașului Sighișoara (1999).

e-Cultura.info/ Autor: Daniel Popescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017