Miguel de Cervantes, creatorul primului roman european modern

Miguel de Cervantes, creatorul primului roman european modern

Miguel de Cervantes

Miguel de Cervantes

Miguel de Cervantes Saavedra, romancier, poet şi dramaturg, considerat un simbol al literaturii spaniole şi autorul primului roman modern european, „Don Quijote de la Mancha”, o capodoperă a literaturii spaniole şi universale.

Miguel de Cervantes Saavedra s-a născut cel mai probabil la 29 septembrie 1547, la Alcalá de Henares, în Spania, fiind unul din cei şapte copii ai familiei Cervantes – tatăl său, Rodrigo de Cervantes, de origine galiciană, fiind de profesie bărbier – o meserie care la acea vreme se apropia de fapt de cea de doctor, fiindcă specialistul reducea fracturi, efectua flebotomii şi rezolva mici probleme medicale -, iar mama sa, se numea Leonor de Cortinas.â

În anul 1551, familia se mută la Valladolid, însă tatăl său, plin de datorii la acea vreme, este încarcerat pentru câteva luni, iar bunurile familiei au fost confiscate.

În anul 1556, moştenirea lăsată de bunicul lui Miguel, Juan de Cervantes, face ca familia să scape de datorii.
Nu se cunosc amănunte despre studiile parcurse de tânărul Miguel până în anul 1566, an în care se stabileşte la Madrid şi parcurge ore de gramatică sub îndrumarea profesorului universitar Juan López de Hoyos, care în anul 1569 a publicat o carte în care a inclus şi trei poezii scrise de Cervantes, pe care l-a numit „discipolul nostru scump şi iubit”, în fapt primele manifestări literare ale tânărului Cervantes.

Conform mărturiilor acelor vremuri, Cervantes şi-a descoperit în acea perioadă nu numai talentul literar dar şi pasiunea pentru teatru, declarându-se atras de lumea actorilor.

Tot în anul 1569, Cervantes s-a refugiat în Italia, la Roma, pentru a scăpa de mânia regelui Filip al II-lea, la urechile căruia ajunsese informaţia că tânărul Miguel ar fi rănit un combatant într-un duel.

Aici, Cervantes este impresionat de poemele lui Ludovico Ariosto şi de „Dialogurile de amor” ale lui León Hebreo, dar şi de arta italiană în general, lucrări care aveau să creioneze ideile despre dragoste ale lui Cervantes.

Apoi, Miguel se înscrie în serviciul lui Giulio Acquaviva, cel care avea să devină cardinal în anul 1570 şi alături de care merge la Milano, Florenţa, sau Veneţia, pentru ca mai târziu, în acelaşi an, să se înroleze în compania căpitanului Diego de Urbina, pe galera Marquesa.

La 7 octombrie 1571 participă la bătălia de la Lepanto, în cadrul armatei creştine condusă de don Juan de Austria, rudă vitregă cu regele Felipe al II-lea, o dispută în care este rănit de două săgeţi, în piept şi în mână, moment care avea să-i atragă supranumele de „ciungul de la Lepanto”. În urma spitalizării îşi revine, iar în anul 1572 participă, sub comanda căpitanului Manuel Ponce de León, la expediţiile navale din Navarino, urmate la doar un an de cele din Corfu, Bizerta şi Tunisia şi apoi, de o staţionare de doi ani la Napoli.

La 26 septembrie 1575, pe drumul de întoarcere către Spania, la bordul galerei Sol, este luat prizonier alături de fratele său Rodrigo, de către Arnaut Mamí, comandantul unei flote turceşti şi trimişi în Algeria, unde sunt vânduţi ca sclavi unui grec pe nume Dali Mamí.

Au urmat cinci ani de închisoare, timp în care Cervantes şi-a construit neîncetat panuri de evadare. Şi odată cu fiecare tentativă de evadare eşuată, lua toată vina asupra sa pentru a-şi proteja colegii de detenţie.

În tot acest timp, mama lui Cervantes încerca să strângă o sumă de ducaţi, pentru a-şi elibera copii, însă aceasta se dovedea mereu insuficientă pentru amândoi, iar la un moment dat Miguel a ticluit un plan în care Rodrigo să fie eliberat şi din libertate să îi ajute pe restul deţinuţilor să evadeze. Toate tentativele de evadare au fost însă sortite eşecului, iar în mai 1580, în Algeria, ajung doi călugări – Antonio de la Bella şi Juan Gil – care, contra a 500 de escudos, obţin eliberarea lui Cervantes, la 19 septembrie 1580.

Miguel se întoarce pentru două luni la Valencia, apoi se mută cu întreaga familie la Madrid.

În mai 1581 Cervantes se mută în Portugalia, unde îşi avea sediul Curtea lui Filip al II-lea al Spaniei, în încercarea de a obţine câteva misiuni prin care să achite datoriile făcute de familia sa pentru eliberarea lui din închisoare.
Este perioada în care se îndrăgosteşte de Ana Villafranca de Rojas, soţia unui cârciumar pe nume Alonso Rodríguez, din iubirea cu aceasta rezultând o fetiţă, Isabel de Saavedra, recunoscută de Miguel.

CITEȘTE ȘI  Marie Sklodowska-Curie, prima femeie care a primit Premiu Nobel

Miguel de Cervantes Saavedra - statuie don Quijote

Miguel de Cervantes Saavedra – statuie don Quijote

La 12 decembrie 1584, Cervantes se căsătoreşte cu o puştoaică de 19 ani, Catalina de Salazar y Palacios, iar un an mai târziu îi este publicată prima operă literară importantă, „La Galatea”, în fapt o nuvelă pastorală, cu puternice influenţe din călătoriile soldatului Cervantes în Italia.

În 1584 divorţează de mai tânăra sa soţie, un moment caracterizat sugestiv în scrierile sale prin fraza „cel mai slab concert valorează mai mult decât cel mai bun divorţ”.

În anul 1587 călătoreşte în Andaluzia în calitate de comisar al aprovizionării pentru Armada Invencible, apoi se stabileşte la Sevilla, fiind angajat ca perceptor de impozite, o meserie ingrată dacă avem în vedere că toate sumele colectate de el se transferau în fondul destinat războaielor.

În anul 1597 este încarcerat din nou, fiind acuzat că şi-a însuşit banii din taxe, acesta fiind şi momentul în care începe să scrie la romanul „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”. După o altă scurtă perioadă de detenţie la Cordoba, este eliberat şi se stabileşte, în anul 1604, la Valladolid, devenit Curtea Regală a lui Filip al III-lea al Spaniei, iar un an mai târziu publică prima parte a romanului său principal, primul roman modern contemporan, în care artistul trece prin epic, liric, tragic şi comic, parodiind practic toate genurile literare.

În anul 1613, Cervantes publică „Nuvelele exemplare”, o serie de naraţiuni scurte, în limba castiliană, foarte originale, încadrate unor formule diverse precum nuvela bizantină – în „Spaniola englezoaică” sau „Amantul liberal”, sau nuvela poliţistă – „Forţa sângelui”.
Miguel de Cervantes şi-a petrecut ultim
ii ani de viaţă într-un cartier din centrul capitalei spaniole, în prezent denumit Barrio de las Letras (Cartierul Literelor), în semn de omagiu adus locuitorilor săi celebri: Miguel de Cervantes, dar şi Lope de Vega, precum şi marii rivali literari din „secolul de aur” Francisco de Quevedo şi Luis de Gongora.

Cartierul se remarca în epocă prin numărul mare de membri din universul boem al spectacolelor, alături de scriitori de toate genurile, care locuiau acolo şi se întâlneau adeseori.

În anul 1615 apare a doua parte din don Quijote – „El ingenioso caballero don Quijote de la Mancha”, o lucrare care îl consacră definitiv pe Cervantes, şi îl alătură galeriei marilor corifei ai literaturii occidentale, alături de nume ca Goethe, Dante, sau Shakespeare.

Tot în anul 1615 publică „Opt comedii şi opt intermedii noi şi niciodată reprezentate”, iar un an mai târziu, la 22 aprilie, trece la cele veşnice, într-o sărăcie lucie, fiind îngropat într-un loc rămas necunoscut din carterul în care a locuit. În dedicaţia scrisă cu trei zile înainte de a muri, „cu un picior deja în groapă”, Cervantes îşi lua un tulburător adio de la lume.

UNESCO a declarat, în anul 1995, ziua de 23 aprilie drept Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, în amintirea dispariţiei lui Miguel de Cervantes şi William Shakespeare.

În ianuarie 2015, istoricii şi arheologii spanioli care încercau să localizeze mormântul celebrului scriitor au anunţat că au descoperit anumite oseminte şi fragmente dintr-un sicriu, în subsolul unei biserici din Madrid, iar pe unul dintre fragmente, pe două cleme metalice, sunt gravate literele „M” şi „C”. Deşi presa s-a grăbit să speculeze că s-ar fi găsit mormântul lui Miguel de Cervantes, specialiştii au îndemnat la prudenţă, neexistând date certe privind o astfel de descoperire.

Două luni mai târziu însă, Francisco Etxeberria, directorul echipei de cercetători care se ocupă de acest proiect, a afirmat că printre rămăşiţele descoperite pe solul criptei din actuala biserică Trinitariană se află anumite fragmente din scheletul lui Miguel de Cervantes. Cel mai probabil, rămăşiţele sale pământeşti au fost împrăştiate în urma nenumăratelor lucrări de reconstruire a bisericii.
Casa din Alcalá de Henares în care s-a născut romanicerul spaniol este acum Museo Casa Natal de Cervantes.

e-Cultura.info / Rador


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017