Regizorul Ioan Cărmăzan reia proiectul "Maria Tănase".

Regizorul Ioan Cărmăzan reia proiectul “Maria Tănase”.

Proiectul "Maria Tănase"

Proiectul “Maria Tănase”

Regizorul Ioan Cărmăzan a reluat proiectul cinematografic despre cântăreaţa Maria Tănase, printre personalităţile care ar putea să o interpreteze pe celebra artistă numărându-se şi soprana Angela Gheorghiu, după cum a declarat cineastul 

Ideea documentarului despre Maria Tănase i-a aparţinut regizorului Sergiu Nicolaescu, Ioan Cărmăzan precizând, în ianuarie 2013, că “există un producător şi un scenariu, însă proiectul nu a fost demarat”. Astfel, Ioan Cărmăzan a preluat proiectul, în prezent, el încercând să atragă fondurile necesare pentru realizarea lui, sumă care se ridică la 2,5 milioane de euro.

“Era o discuţie la un moment dat, deocamdată nu suntem încă hotărâţi. Era o discuţie acum şase luni, am reluat proiectul din nou, aşteptăm să adunăm bani şi să vedem dacă îl putem face. Da, era o discuţie cu Angela Gheorghiu”, a declarat regizorul Ioan Cărmăzan, citat de Mediafax. El a precizat că a primit un sms de la soprană, în urmă cu o lună, în care aceasta îi spunea să nu o “uite”.

Pe de altă parte, Cărmăzan a spus că, în momentul de faţă, “nu poate decide” cine ar putea să interpreze rolul Mariei Tănase. “În capul meu este şi Angela Gheorghiu la o anumită vârstă, şi Jojo, şi Alexandra Coman. Toate acestea se vor decide în momentul în care ne apropiem de film, pentru că pregătirea unui film durează între trei şi cinci luni”, a mai spus acesta.

El a precizat că una dintre primele opţiuni pentru rolul Mariei Tănase a fost Angela Gheorghiu, adăugând că soprana are “un program infernal în următorii patru ani”.

Ioan Cărmăzan a precizat că bugetul acestui proiect se ridică la suma de 2,5 milioane de euro, dar că există mai multe discuţii privind sursele de finanţare. “Am făcut o adresă la Comisia Europeană prin intermediul domnului Constantin Duţu (ambasador onorific al Comisiei de Cultură a Uniunii Europene, n.r.). (…) a fost o discuţie în Parlamentul European, a fost bine primit (proiectul, n.r.), aşteptăm să vedem răspunsul după care vedem cum mai adunăm fonduri”, a declarat Cărmăzan.

Pe de altă parte, el a precizat că există “o aprobare la Ministerul Culturii”, din perioada în care portofoliul instituţiei era deţinut de Daniel Barbu, “dar care nu a fost reînnoită”. “La un moment dat, am vorbit cu dânsul (Daniel Barbu, n.r.) şi a aprobat nişte bani, dar erau foarte puţini, deocamdată aşteptăm, o să reluăm discuţiile”, a continuat regizorul. Cărmăzan a subliniat că va discuta şi cu reprezentanţii Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) pentru o posibilă finanţare.

Întrebat dacă filmările ar putea începe anul acesta, Cărmăzan a precizat că această peliculă “nu are timp, nu are vârstă” şi o va realiza atunci “când condiţiile vor fi coapte toate, la un loc”. “În intenţia mea am reluat proiectul de vreo două luni şi am început să mă ocup de el. Asta, vă mărturisesc sincer, la iniţiativa domnului Constantin Duţu, care a venit de la Bruxelles şi mi-a propus să începem. El se ocupă de problema cu Comisia Europeană”, a spus regizorul.

Pe de altă parte, soprana Angela Gheorghiu a declarat, că nu l-a contactat nici pe Ioan Cărmăzan şi nici alte persoane din acest proiect pentru a le solicita rolul Mariei Tănase, dar a primit “mai multe invitaţii” pentru a se implica în pelicula biografică.

“Am primit acum doi ani, din partea domnului Ioan Cărmăzan, mai multe invitaţii de a mă implica în pelicula biografică «Maria Tănase», prea romanţată şi cu prea multe elemente de ficţiune după părerea mea. Domnul Cărmăzan m-a rugat să conving şi alţi actori sau politicieni români să se implice în acest proiect. Am răspuns, de fiecare dată, că pot să decid dacă iau sau nu parte la un proiect în măsura în care mi se prezintă detalii concrete şi un calendar clar – or, aici, nu a fost cazul”, a declarat soprana.

CITEȘTE ȘI  Ion Caramitru şi Senatul UNITER cer demisia Ministrului Culturii

De asemenea, Angela Gheorghiu a precizat că o respectă şi o admiră pe Maria Tănase, dar nu şi-a dorit niciodată să o interpreteze într-un film.

“O respect şi o admir pe Maria Tănase pentru arta ei, dar nu mi-am dorit niciodată să o interpretez într-un film şi nici nu am cerut asta cuiva vreodată. De altfel, acum doi ani, când au avut loc singurele discuţii legate de subiect, nu am realizat niciun fel de probă pentru film, nefiind încă de acord cu scenariul şi neştiind dacă aş avea sau nu timp în viitor”, a declarat soprana pentru MEDIAFAX, precizând că programul său este planificat întotdeauna pe câţiva ani în avans, aceasta fiind o rigoare impusă de angajamentele internaţionale pe care le-a avut permanent de la începutul carierei.

Angela Gheorghiu a mai spus că le doreşte succes celor care vor să realizeze filme despre artiştii români, însă vrea ca “actele artistice să se săvârşească cu profesionalism”, fără a se folosi, fără vreun temei, numele său.

“Dacă artiştii români îşi doresc să realizeze filme despre alţi artişti români, e un lucru minunat şi le doresc un real succes în ţară şi în lumea întreagă – lista celor interesanţi şi cu talente ieşite din comun este foarte lungă. Totuşi, rog cu insistenţă ca actele artistice să se săvârşească cu profesionalism, fără a se folosi vreodată, fără vreun temei, numele Angela Gheorghiu”, a mai spus soprana.

Regizorul Ioan Cărmăzan, născut în 1948, este doctor în cinematografie şi media, iar, din februarie 2013, este preşedinte al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF). Este conferenţiar la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea “Babeş – Bolyai”, Cluj-Napoca, şi profesor asociat în cadrul Facultăţii de Arte Plastice, Universitatea de Vest din Timişoara.

Ioan Cărmăzan a debutat în 1982 cu filmul “Ţapinarii”, pentru care a scris şi scenariul, urmat imediat de “Lişca” (1983). Înainte de Revoluţie, a mai regizat “Sania albastră” (1987), iar, ulterior, “Casa din vis” (1991), selecţionat în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs de la Cannes, “Lotus” şi “Raport despre starea naţiunii”, ambele lansate în 2004. De asemenea, Cărmăzan a realizat “Oul de cuc” (2010), “O secundă de viaţă” (2009), “Cu inima îndoită” (2006), “Dragoste de mamă” (2006) şi “Margo” (2006).

Maria Tănase, născută la Bucureşti, pe 25 septembrie 1913, şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.

În octombrie 1940, cu ocazia unui turneu în Turcia, a fost desemnată cetăţean de onoare al acestei ţări. În perioada războiului, alături de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, a participat la spectacole pentru răniţi, în spitale. În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în faţa suveranilor Mihai I şi Regina mamă, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român.

A încetat din viaţă la Bucureşti, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusă pe ultimul drum de mii de oameni.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Tweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017