Scutul de lemn din secol XVIII, de la Muzeul de Istorie al Sighișoarei

Scutul de lemn din secol XVIII, de la Muzeul de Istorie al Sighișoarei

Scutul de lemn din secol XVIII, de la Muzeul de Istorie al Sighișoarei

Scutul de lemn din secol XVIII, de la Muzeul de Istorie al Sighișoarei

Un obiect straniu din lemn, care de la depărtare seamănă cu scutul unui luptător, dar de aproape dezvăluie o serie de motive vegetale sculptate pe margini, este exponatul ce stârnește tot mai des interesul turiștilor care vizitează Muzeul de Istorie al Sighișoarei.

Obiectul ieșit din comun, studiat intens de vizitatorii muzeului, numai în 2016 pragul Muzeului de Istorie fiind trecut de 160.000 de turiști, ne dezvăluie un crâmpei din viața breslelor, care au scris o parte însemnată a istoriei Sighișoarei, începând cu anul 1376, când breslele și-au primit primele statute. În muzeu aflăm că bizarul exponat, unic în România, reprezintă emblema Breslei Cojocarilor și a fost realizat de către Georgius Gottl Philippi junior, la intrarea în Breasla Tâmplarilor, fiind capodopera sa de meșter.

Fiecare candidat pentru a deveni meșter breslaș, după o ucenicie de 3-4 ani, urmată de un stagiu de calfă în care învăța efectiv meseria în afara orașului, trebuia să susțină un examen final. Astfel, pentru a deveni meșter fiecare candidat trebuia să își dovedească măiestria în fața unei comisii prin realizarea unei capodopere, denumită capodoperă de meșter. Piesa astfel realizată este unicat, la fel cum este și cazul emblemei Breslei Cojocarilor, care după examen a fost predată celor ce au comandat-o.

‘Ulterior, lucrarea a ajuns la strana meșterilor cojocari din Biserica Mănăstirii. Aceasta datează din secolul al XVIII-lea. Interesant este că emblema conține atât numele meșterilor din Breasla Cojocarilor, cât și a celui care a realizat-o, cel care dorea să intre în Breasla Tâmplarilor. Este o capodoperă de meșter. Acest obiect este interesant pentru că ne arată existența unor meșteri tâmplari care nu realizau doar mobilier, ci și obiecte de artă, care erau o tradiție în Sighișoara. Primul meșter tâmplar a fost Johannes Reichmud, care realizează în 1520 stranele Bisericii din Deal din Sighișoara și a celei din Biertan. Ulterior, se dezvoltă breasla și vom găsi tot mai mulți meșteri de altare ale bisericilor protestante din Transilvania’, a arătat directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă.

CITEȘTE ȘI  In Memoriam Ștefan Iordache

Originalul exponat, reprezentând emblema Breslei Cojocarilor, se prezintă sub forma unui scut de lemn, are o înălțime de 107 de centimetri și o lățime de 66 de centimetri, are pictată stema breslei și anul 1767, în care a fost realizată, iar pe margini prezintă un decor vegetal sculptat și pictat după moda epocii baroce.Emblema mai conține patru suporți din bronz, posibil utilizați pe post de cuier sau de suport de lumânări.

Nicolae Teșculă ne-a spus că pe spatele emblemei sunt înscrise numele conducerii breslei cojocarilor, fiind șapte reprezentați, și că realizatorul acestui blazon s-ar putea să fi avut succes în cadrul breslei tâmplarilor, fiind realizatorul stranelor unor biserici protestante importante, întrucât numele de Georgius Philippi apare destul de frecvent. Asta și pentru faptul că s-ar părea că existau mai mulți meșteri tâmplari cu același nume.

‘Aflăm că această lucrare a fost realizată în octombrie 1767, de către Georgius Gottl Philippi junior, tâmplar. Din aceste date aflăm că acesta intră în breasla tâmplarilor în 1767, devine meșter, iar această emblemă este opera de consacrare ca meșter. În matricole au fost găsite mai multe nume și se pare că mai mulți artiști purtau acest nume. De numele lor se leagă mai multe altare, cum ar fi cel din Archita, Seleușul Mic, Vulcan, parte din pictura existentă în Biserica din Apold. Toate sunt datate între 1738-1764. Tot un Georgius Philippi mai realizează și decorul la amvonul Bisericii din Daneș — practic sunt mai multe nume, posibil să fi fost două-trei persoane cu același nume, fiindcă apar în registre mai multe căsătorii, la date diferite’, a precizat Teșculă.

e-Cultura.info/ Autor: Dorina Matiș


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Tweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017