Sesiunea științifică "140 de ani de la câștigarea Independenței României", la Academia Română

Sesiunea științifică “140 de ani de la câștigarea Independenței României”, la Academia Română

Sesiunea științifică

Sesiunea științifică “140 de ani de la câștigarea Independenței României” la Academia Română

România trebuie să își găsească un loc firesc în cadrul Uniunii Europene, sub semnul unei libere afirmări, nu cel al unei veșnice rude sărace, a declarat marți academicianul Dan Berindei, președinte al Secției de științe istorice și arheologie a Academiei Române.

“Fără îndoială vremurile au evoluat. Lumea a luat o altă înfățișare și tinde zi de zi să arate altfel. În Europa ființează o Uniune Europeană în care a fost acceptată și România, în 2007, cu un deceniu în urmă. Dar ne găsim încă pe un drum greu, într-un sistem de relații care mai este în curs de constituire. Sub ochii noștri îngrijorați asistăm la provocări și încercări de tot felul, care ne impun să contribuim cu toții la acest proces hotărâtor, la evoluția sa echilibrată, dreaptă și egală, în care România să își găsească un loc firesc sub semnul unei libere afirmări, nu cel al unei veșnice rude sărace”, a spus Berindei, la sesiunea științifică omagială cu tema “140 de ani de la câștigarea Independenței României. Regalitatea în România”, desfășurată în Aula Academiei.

Vorbind despre “Independența în contextul istoriei României”, acad. Berindei a arătat că modelul momentelor de acum 140 de ani trebuie “să ne fie învățător și trezitor”.

“Modelul momentelor de acum 140 de ani să ne fie învățător și îndrăznesc s-o spun trezitor, deoarece ne demonstrează celor de astăzi cum trebuie să ne comportăm pentru a urma drumul cel bun în comunitatea universală, în parteneriat european, dar apărând cu fermitate și țelul libertății, egalității și fraternității, cel ce reprezintă această țară și oamenii ei. Pentru aceasta este nevoie de trezirea tuturor locuitorilor acestei țări, de strădania ca și dăruirea lor, de muncă și onestitate, dar evident și după opusul partenerilor. Deoarece, până la urmă, dezvoltarea noastră va fi, firesc, și în beneficiul comunității internaționale din care facem parte”, a încheiat istoricul, citat de Agerpres.

Sesiunea dedicată reafirmării importanței capitale pe care câștigarea Independenței României a avut-o în evoluția statului român a fost deschisă prin cuvântul acad. Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, care a trecut în revistă conturarea și evoluția conceptului de independență în istoria europeană și a poporului român.

“Pentru români independența a devenit o piatră unghiulară a devenirii istorice, fără independență nu ar fi fost posibilă Marea Unire, cheia de boltă a istoriei noastre”, a accentuat acad. Spinei.

Patriarhul Daniel a evidențiat rolul Bisericii în obținerea independenței și importanța cooperării dintre Regalitate și Biserică în dobândirea autocefaliei BOR. “Biserica a slujit prin cuvânt și faptă independența României”, a subliniat întâistătătorul BOR.

Acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a susținut că Țările Române au avut un statut special în relațiile cu Imperiul Otoman, plata tributului neînsemnând neapărat un act de supunere.

“Prin urmare, nu trebuie să fim decât realiști și să prezentăm faptele conform desfășurării lor. Nu avem de ce să ne punem cenușă în cap, inventând înfrângeri și umilințe care n-au fost și nici să ne transformăm în glorioși învingători permanenți ai turcilor. Românii, în frunte cu monarhii lor medievali și cu boierimea țării, au apărat aceste principate cum s-au priceput. Cu înaintări și cu reculuri, fără acte de eroism gratuit împins spre sinucidere, dar și fără lașități și trădări perpetue”, a spus acad. Pop.

CITEȘTE ȘI  480.000 de persoane au trecut pragul Muzeului Civilizaţiei Populare ASTRA Sibiu în anul 2016 - VIDEO

În opinia sa, “spre a valoriza corect soarta românilor în raport cu Poarta, e necesar să îi comparăm pe români cu vecinii lor direcți”. “Cu bulgarii și cu sârbii — ortodocși ocupați complet de otomani și trăitori în provincii ale Imperiului Otoman; cu ungurii — catolici și după aceea protestanți intrați în rezistența occidentală, dar destrămați ca stat în 1526-1541, cu orașul capitală Buda, devenit centru de pașalâc; cu polonezii — catolici, plătitori și ei de tribut sultanilor și aplecați spre compromisuri cu aceștia; vecinii mai îndepărtați vin și ei cu exemple inedite: Raguza ajungea stat tributar Porții, printr-un regim similar țărilor noastre; împăratul romano-german accepta să plătească otomanilor subsidii, adică un tribut mascat; Veneția făcea și ea la fel, iar Franța, prea-catolicul regat al Franței, încheia alianțe cu sultanul tocmai când creștinii aveau mai mare nevoie de sprijinul Franței”, a spus profesorul clujean.

El a accentuat că “independența nu este o caracteristică a Evului Mediu, ci a Epocii Moderne și Contemporane”.

“Concepția medievală presupunea dependența oricui ca persoană și entitate de cineva sau de o instituție. În frunte era împăratul, supus și el Domnului, urmau regii, supuși împăratului, principii supuși regilor, ducii, conții, supuși principilor ș.a.m.d. Prin urmare, lumea pre-modernă trebuie înțeleasă în funcție de valorile sale și nu de valorile contemporane nouă. Țările Române au împărtășit în Evul Mediu ideile de ierarhie, de credință, de supunere și de privilegii și nu pe cele de libertate, egalitate, frăție, democrație, concurență, care sunt tipice epocii moderne. În cadrul acestor idei s-au validat și românii alături de alte popoare, cu rezultate mai bune sau mai rele, așa cum este viața. Important este că au fost și că sunt încă pe acest pământ”, a încheiat acad. Ioan-Aurel Pop.

Acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, a vorbit despre un “moment fast în istoria spiritualității românești”, elogiind eforturile tinerilor generației de la 1848, în frunte cu Alexandru Ioan Cuza, care, după ce “s-au școlit” în Occident, au venit în țările lor pentru a iniția reforme înnoitoare, începând cu emanciparea țăranilor.

Fostul președinte al Academiei Române a evocat, în context, figura marelui Mihail Kogălniceanu, “un luminat boier de țară”, “un organicist”, “un om de acțiune, nu doar un filosof contemplativ al istoriei”, “un mare orator”, care “s-a luptat” pentru ideile sale cu “radicalismul” liberalilor, în frunte cu C. A. Rosetti, ori cu conservatorismul reprezentanților fostei orânduiri.

La rândul său, acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei, a susținut, în comunicarea “Neatârnarea statală și artele românești”, că Războiul de Independență, “un moment de emulație națională fără precedent”, avea să aibă “o reflectare pe măsură” în pictura, gravura și chiar, mai târziu, în filmul românesc, eroul colectiv fiind unul singur — Armata Română.

e-Cultura.info/ Autor: Daniel Popescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Tweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

RĂMÂI CONECTAT

DESPRE NOI

CATEGORII

AGENȚII DE PRESĂ PARTENERE
                                                                                                                                        

                  Conținutul website-ului este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale.
         Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                                                     
 e-cultura.info © 2013 - 2017