fbpx

An: 2014

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Depresiunea Horezu este catalogată drept leagănul spiritualității din Țara Românească, mănăstirile care se situează aici și care se apropie de venerabila vârstă de 400 de ani fiind adevărate academii, școli de arhitectură, pictură, carte și dumnezeire.

Hurezi, Bistrița, Govora, Surpatele sunt doar câteva dintre mănăstirile sfinte din această depresiune aleasă de Dumnezeu, prin voia voievozilor și a cărturarilor, cu menirea de a fi centre sau nuclee care radiază în toate părțile cuvântul drept al ortodoxiei românești.

Între acestea se află celebra Mănăstire Dintr-un Lemn, o bijuterie a secolului al XVI-lea, situată pe malul râului Otăsău, în satul Dezrobiți, unul dintre cele nouă sate care compun comuna Frâncești, chiar în centrul județului Vâlcea. De altfel, comuna Frâncești este o veche vatră monahală. Pe teritoriul ei au fost ridicate, începând cu secolul al XVI-lea, patru mănăstiri: Dintr-un Lemn, Surpatele, schitul Mănăilești și schitul Colnic, azi doar primele două păstrându-și destinația inițială.

Dar cea mai vestită și mai căutată dintre toate este Mănăstirea Dintr-un Lemn, în mare parte datorită legendelor care se împletesc cu istoria sa. Este singura mănăstire care a fost construită în urma aflării unei icoane, apărute parcă de nicăieri și care a propus astfel umanității un templu ortodox — mica monadă de la Frâncești.

Icoana Făcătoare de minuni de la Mănăstirea dintr-un lemn

Icoana Făcătoare de minuni de la Mănăstirea dintr-un lemn

Sirianul Paul de Alep, în calitatea sa de fiu, arhidiacon și istoric al patriarhului Macarie al Antiohiei, a vizitat Țara Românească împreună cu patriarhul între anii 1653 — 1658.

El consemnează pentru prima dată legenda construirii Mănăstirii Dintr-un Lemn, în jurnalul său intitulat “Călătoriile lui Macarie Patriarhul Antiohiei’. ”În vremurile vechi locuia aproape de aici un pustnic care, deșteptându-se din somn, a găsit o icoană a Maicii Domnului atârnând de un copac și, aceasta i-a spus: Dorința mea este ca tu să-mi clădești aici o biserică din acest copac. Prin urmare pustnicul s-a sculat și a tăiat copacul și a început să clădească din el o biserică frumoasă pe care a acoperit-o și a ridicat-o din lemnul acestui singur copac. Din această cauză ei au numit-o mănăstirea Dintr-un Lemn, iar în limba greacă “Movo”, și aici s-au întâmplat multe minuni. Acum douăzeci de ani unuia dintre marii dregători ai țării i-a plăcut acest locaș și, lăsând biserica de lemn în vârful unui deal unde se afla, a clădit mai jos de ea o mănăstire mare de piatră, cu o biserică minunată cu hramul Adormirii Maicii Domnului; este locuită de călugărițe. (…) Lângă biserică se află doi copaci uriași care, după cum se spune, sunt tovarășii celui de-al treilea, care a slujit la construcția bisericii”, se arată în scrierile lui Paul de Alep.

“Prin urmare, tot datorită lui Paul de Alep se știe că biserica de zid, ridicată în 1635 este ctitoria lui Preda Brâncoveanu, mare dregător în timpul lui Matei Basarab, foarte probabil și cu aportul marelui domnitor, menționat la loc de cinste în pomelnicul mănăstirii și în pisania de deasupra ușii de la intrarea în biserică.

Datată 1715, august 30, care consemnează contribuția domnitorului Ștefan Cantacuzino la refacerea bisericii și construirii caselor și chiliilor din incinta istorică”, spune sociologul Ligia Rizea, specialist în probleme de patrimoniu.

Icoana Maicii Domnului din stejarul secular

Icoana Maicii Domnului din stejarul secular

O altă legendă, mai târzie, din secolul al XVIII-lea, o spune mitropolitul Neofit Cretanul în lucrarea sa “Jurnal de călătorie’. El vorbește despre un cioban numit Radu care ar fi visat icoana Maicii Domnului ascunsă într-un stejar secular, a tăiat stejarul, a găsit icoana, a construit din lemnul stejarului o bisericuță în care a așezat icoana și a făcut ușa bisericuței mai mică decât dimensiunile icoanei (care măsoară în realitate 1,52/1,25 m și grosimea de 8 cm.), pentru ca icoana să nu poată fi scoasă din biserică.

Bisericuța din secolul al XVI-lea nu s-a păstrat pe locul ei inițial. Ea a fost mutată mai sus — ‘ca la o azvârlitură de piatră’, cum spune mitropolitul Neofit Cretanul, fiindcă Matei Voievod, a dorit să ctitorească o biserică din piatră zidită la rădăcina stejarului tăiat.

De Mănăstirea Dintr-un Lemn și-a legat numele, la începutul secolului al XVIII-lea, și domnitorul Ștefan Cantacuzino, care lărgește biserica de zid, îi adaugă pridvorul și o rezugrăvește și tot lui i se datorează și Palatul brâncovenesc (stăreția).

Sâmburele real care răzbate din toate legendele țesute în jurul Mănăstirii Dintr-un Lemn îl constituie icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, despre care nu există un punct de vedere cert al specialiștilor cu privire la datare și proveniență.

Biserica de lemn a Mănăstiri Dintr-un Lemn

Biserica de lemn a Mănăstiri Dintr-un Lemn

Cel mai controversat sau totodată și cel mai interesant punct de vedere este cel al profesorul Andrei Gabor de la Universitatea din Strasbourg, care spune despre chipul Maicii Domnului că este pictat după modelul lăsat de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, cel care a pictat-o prima dată pe Fecioara Maria, și că ar fi fost pictată în secolul IV, la Mănăstirea Theothokos din Grecia. Cei mai prudenți dintre specialiștii în iconografie plasează pictarea icoanei la începutul secolului al XV-lea.

Mai rămâne de spus ca lângă biserică, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, sunt îngropați doamna Maria, soția voievodului Șerban Cantacuzino, iar în 1734, Gheorghie Cantacuzino Basarab, fiul acestora — ca argument al faptului că Mănăstirea Dintr-un Lemn a fost o triplă ctitorie voievodală — Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Ștefan Cantacuzino.

Cert este că nici până în prezent nimeni nu a reușit să deslușească adevărul despre Icoana de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, nimeni nu a revendicat a fi creatorul ei, rămânând varianta că icoana a fost poate oferită credincioșilor…chiar de Dumnezeu.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

“Recviem”, dedicat împlinirii a 25 de ani de la Revoluţie

Ateneul Român din București

Ateneul Român din București

Orchestra simfonică a Filarmonicii “George Enescu“, dirijată de Horia Andreescu, va interpreta “Recviem”, de Wolfgang Amadeus Mozart, duminică, de la ora 18.00, la Ateneul Român din Bucureşti, într-un concert comemorativ, dedicat împlinirii a 25 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989.

Potrivit unui comunicat, concertul va avea loc în sala mare a Ateneului Român, iar solişti vor fi Silvia Micu, Sidonia Nica, Ionuț Popescu şi Marius Boloş. Evenimentul este organizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Secretariatului de Stat pentru Culte.

Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) a murit la vârsta de 35 de ani, lăsând “Recviemul” neterminat. Süssmayr, discipol al lui Mozart, a finalizat lucrarea “Recviem pentru solişti, cor şi orchestră, KV 626”.

“Nu trebuie să-mi mai fie teamă de nimic. Simt în starea sănătăţii mele că sună ceasul. Sunt pregătit să mor. Am ajuns la capăt înainte de a mă fi bucurat de talentul meu. Viaţa a fost totuşi frumoasă, cariera a început sub auspicii atât de fericite. Dar nu poţi să-ţi schimbi soarta. Nimeni nu-şi fixează singur timpul vieţii. (…) Închei. Am în faţă Recviemul pe care n-am voie să îl las neterminat”, mărturisea Mozart într-o scrisoare din septembrie 1791, adresată lui Lorenzo da Ponte (Mozart, “Scrisori”, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968).

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Cartea “Captivi”, de Norman Manea, a fost publicată în SUA

Norman Manea

Cartea “Captivi”, de Norman Manea, “un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicată, luna aceasta, la editura americană New Directions.

Versiunea în limba engleză, care reprezintă traducerea acestei a doua ediţii, este însoţită de un cuvânt înainte al autorului (“În loc de introducere”) şi de o postfaţă a traducătoarei, Jean Harris.

Romanul, cenzurat la prima sa apariţie, este un elogiu absolut al învinsului. Într-un mod criptic, sunt evocate orori, suferinţe, crize, o lume nefericită, eşuată, tragică, informează editura Polirom. Departe de ispitele evaziunii, romanul dezvoltă o întreagă incursiune psihologică într-un cadru social bine determinat – România anilor ’50. Povestea este inovatoare ca metodă, structurată în trei părţi – “Ea”, “Tu”, “Eu” -, fiecare scrisă în alt stil, dar pornind de la o sursă comună. Personajele, în amintirea cărora trauma razboiului este încă proaspătă, dar care sunt sensibile şi la micile plăceri ale vieţii, sunt prizoniere într-o societate dominată de etica muncii şi disciplinei, aşa cum era aceasta în comunism, de demagogie şi suspiciune, în care supravegherea şi arestările distrug zilnic nenumărate vieţi.

Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi “writer in residence” la Bard College, New York.

De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat zece volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992, a primit Bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar, în 2006, premiul Médicis Étranger, pentru volumul “Întoarcerea huliganului”.

În anul 2010, a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar, în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat premiul naţional pentru literatură şi, în anul 2014, l-a inclus pe lista propunerilor României pentru premiul Nobel pentru literatură.

La editura Polirom, Norman Manea a publicat “Întoarcerea huliganului” (ediţia I, 2003; ediţia a II-a, 2006, 2008, 2011), “Plicuri şi portrete” (ediţia I, 2004), “Fericirea obligatorie” (ediţia a II-a, 2005, 2011), “Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul” (ediţia a II-a, 2005; ediţia a III-a, 2013), “Anii de ucenicie ai lui August Prostul” (ediţia a II-a, 2005, 2010), “Plicul negru” (ediţia a IV-a, 2007, 2010), “Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici” (2008), “Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow” (2008), “Vorbind pietrei” (2008), “Atrium” (ediţia a II-a, 2008), “Variante la un autoportret” (2008), “Vizuina” (ediţia I, 2009; ediţia a II-a, 2010), “Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian” (2010), “Cuvinte din exil” (împreună cu Hannes Stein, 2011), “Captivi” (ediţia a II-a, 2011), “Cartea fiului” (ediţia a II-a, 2012), “Zilele şi jocul” (ediţia a II-a, 2012).

Norman Manea s-a numărat, alături de Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu şi Varujan Vozganian, printre scriitorii propuşi anul acesta de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel pentru literatură.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Prima Bibliotecă Româno-Arabă inaugurată la București

Biblioteca Romano-Arabă din București

Biblioteca Romano-Arabă din București

Prima Bibliotecă Româno-Arabă a fost inaugurată joi la București, anunță Centrul Cultural European Româno-Panarab (CCERPA), într-un comunicatde presă

“Aceasta cuprinde un fond de carte nestemat, valoros și prețios din literatura română și arabă, care se adresează familiilor mixte, studenților arabi și români din universitățile din București, comunității arabe și românești, dar și celor care doresc să cunoască cât mai bine cultura, civilizația și tradiția arabă”, menționează sursa citată.

Anunțul a fost făcut de președintele CCERPA, dr. Dirar Kutaini, la un eveniment caritabil pentru copiii de la Căminul pentru Familiile Refugiate și Centrul Sfântul Iosif din București. Manifestarea “a reușit să alunge tristețea acestora prin intermediul colindelor oferite în dar de către Corul Bărbătesc Cantus Domini și de Valeria Arnăutu, care le-au adus un strop de bucurie, fericire și zâmbet pe chipurile și în suflete”.

Potrivit CCERPA, Kutaini a menționat că “acest eveniment a fost unul cultural, de convergențe culturale româno-arabe și reprezintă un mod de incluziune socio-culturală și de respect reciproc, de coabitare unde România reprezintă un model exemplar la nivel mondial”.

Printre participanții la eveniment s-au numărat ambasadorul Regatului Hașemit al Iordaniei, Saker Malkawi, ambasadorul Republicii Sudan, Mohamed Eltayeb Gasmalla Mudawi, și reprezentantul Regatului Arabiei Saudite, Mohamed Hmoud, consilier al Departamentului Economic, membri ai Universității Spiru Haret, ai Departamentului Egalitatea de Șanse între Femeii și Bărbați etc.

La final, CCERPA le-a oferit cadouri copiilor și participanților la acțiune.

e-Cultura.info/Autor: Daniel Popescu

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Albumul “Civilizația epocii brâncovenești” lansată oficial la Biblioteca Centrală Universitară

Biblioteca Central Universitara Bucuresti

Biblioteca Central Universitara Bucuresti

Albumul “Civilizația epocii brâncovenești” a fost lansat oficial vineri, la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală, iar evenimentul la care au fost prezenți, printre alții, ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul și academicianul Răzvan Theodorescu încheie seria de manifestări Anul Brâncoveanu.

Volumul de 385 de pagini semnat de Anca Beatrice Todireanu a fost publicat la editura Monitorul Oficial cu sprijinul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, Arhiepiscopia Bucureștilor, Biblioteca Sfântului Sinod, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Istorie a României. Lansarea a fost moderată de istoricul Georgeta Filitti.

Ministrul Ioan Vulpescu a apreciat că albumul este “cel mai important eveniment care încheie Anul Brâncoveanu”. Ministrul Culturii a citit, la acest eveniment, din prefața pe care o semnează într-un alt volum despre personalitatea domnitorului român — “Constantin Brâncoveanu în cronici de epocă”.

“Aceasta este marea lecție a lui Constantin Brâncoveanu. Pentru el, Țara Românească nu a fost doar un teritoriu care, bine administrat, să le ofere locuitorilor un nivel acceptabil de siguranță personală și de prosperitate materială. Un stat nu înseamnă doar poliție și justiție dreaptă, sănătate și economie. O țară există, de fapt, atât timp cât produce cultură. Iar diriguitorul treburilor publice are obligația de a le furniza cetățenilor nu numai prosperitate și siguranță materială, ci și acces la cunoaștere și cultură”, a declarat ministrul,citat de Agerpres.

La rândul său, episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul a spus că Brâncoveanu a fost “un voievod care a devenit un adevărat simbol pentru poporul nostru”, un “domn iubitor de cultură”. Episcopul vicar patriarhal a subliniat că Anul Brâncoveanu coincide și cu celebrarea a 25 de ani de la Revoluția din 1989.

Totodată, academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre domnitorul Constantin Brâncoveanu și a notat că personalitatea acestuia era una apropiată de contemporaneitate. “Pentru mine, Brâncoveanu este apropiat pentru că este contemporanul nostru… a trăit ca noi, a năzuit ca noi, a ezitat, a așteptat”, a adăugat Răzvan Theodorescu, citat de Agerpres.

La evenimentul de lansare au mai luat cuvântul Constantin Bălăceanu Stolnici și arhitectul Sorin Vasilescu.

e-Cultura.info/Autor: Oana Ghiță

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Ziarul ‘Le Monde’aniversează 70 de ani de la prima apariție

Ziarul Le Monde

Ziarul Le Monde

Ziarul ‘Le Monde’ împlinește joi 70 de ani de la prima sa apariție, marcați de fidelitatea față de valorile istorice și de necesitatea imperativă de a se adapta la noile metode de lectură și la așteptările cititorilor săi, cu atenția orientată spre reînnoire, notează directorul cotidianului, Gilles van Kote, într-un interviu acordat EFE.

Generalul Charles de Gaulle a fost cel care l-a însărcinat în septembrie 1944 pe ministrul său al informațiilor să creeze un ziar care să servească, în mod oficios, drept canal al știrilor oficiale. Trei luni mai târziu, cu Hubert Beuve-Méry la conducere, a văzut lumina zilei un proiect care nu a întârziat să-și demonstreze independența editorială.

Ziarul Le Monde s-a născut cu ADN politic în sânge, însă fondatorul său a impus încă de la început crezul unor informații clare, adevărate și în măsura posibilului cât mai rapide și mai complete, își amintește Van Kote, directorul interimar al ziarului. “Le Monde de azi nu este același din 1944”, explică el. “Este net diferit (…), dar și-a păstrat tradiția umanistă și onestitatea vizată de fondatorul său”, a precizat Van Kote.

Succesul, care a făcut din ziarul matinal un cotidian de referință, s-a datorat lărgirii orizonturilor sale fără să renunțe la principiile de bază: independența politică, economică și socială. Aniversarea a șapte decenii coincide cu demisia în luna mai anul acesta a primei femei director, Natalie Nougayrede, și a șapte din cei zece redactori-șefi, ca urmare a unui dezacord privind formula editării pe hârtie și unui plan de mobilitate internă aparent neconcertat.

Joi se întrunește un nou consiliu de supraveghere pentru a decide numirea unui nou director. Interimatul asigurat de Van Kote a contribuit, potrivit declarațiilor sale, la accelerarea proiectelor de actualizare digitală. Vânzările ziarului tipărit reprezintă 83 la sută din totalul afacerii, însă ediția digitală este esențială pentru viitorul ziarului, atât în versiune gratuită cât și în cea cu plată. “Problema este dacă lumea va dori să plătească o sumă corectă pentru a avea acces la o informație de calitate, serioasă și onestă. În caz contrar supraviețuirea noastră este pusă sub semnul întrebării”, a spus el.

Cu un tiraj mediu de 323.020 de exemplare și 21.000 de numere de la fondare, ziarul a fost închis în 2013 cu pierderi de 2 milioane de euro. O nouă machetă care promovează analizarea versiunii pe “hârtie”, lansarea în 2015 a versiunii digitale destinată Africii și o variantă matinală pentru telefoanele mobile, alături de fuziunea la sfârșitul anului a societății editoriale și a web într-o singură structură juridică sunt câteva din provocările ziarului Le Monde.

Popularul cotidian francez aspiră totuși la menținerea încrederii cititorilor săi, mai ales a celor care îi reproșează că nu s-a adaptat vremurilor noi. “Lucrurile s-au schimbat”, asigură directorul interimar Van Kote, potrivit căruia este obligatoriu “să rămâi conectat la epoca noastră”.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Cel mai nou proiect al lui Cristi Puiu, finanțat cu 200.000 de euro

Regizorul Cristi Puiu

Regizorul Cristi Puiu

Cel mai nou proiect de lungmetraj al regizorului Cristi Puiu, “Sierra Nevada”, a fost finanțat de Eurimages, fondul Consiliului Europei dedicat cinematografiei, cu 200.000 de euro, se arată pe site-ul oficial al instituției europene.

Cea de-a 137-a Reuniune a Comitetului Director Eurimages s-a desfășurat în perioada 9 — 13 decembrie. În cadrul acestei întâlniri, Comitetul Director al Fondului Eurimages selecționat 15 proiecte de coproducție europeană, cărora le-a atribuit un sprijin financiar de 4.033.768 de euro.

Proiectul “Sierra Nevada” (scenariul și regia Cristi Puiu) este o coproducție România — Franța — Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia.

Potrivit Centrului Național al Cinematografiei din Macedonia, țară coproducătoare, “Sierra Nevada” este istoria unei “comemorări care nu mai are loc” și “povestea celor care aleg să trăiască în realitatea imediată atunci când sunt cuprinși de o suferință de neînțeles”. Filmul este inspirat din poemul lui Aurel Rău, “Agatârșii”.

Cristi Puiu, considerat unul dintre cei mai importanți regizori români, a realizat până în prezent trei lungmetraje: “Marfa și banii”, “Moartea domnului Lăzărescu” și “Aurora”.

“Moartea domnului Lăzărescu” a primit în 2005 premiul ”Un Certain Regard” la Festivalul de Film de la Cannes iar “Aurora” a avut premiera mondială la aceeași secțiune de la Cannes în 2010.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Premiile Academiei Române

Premiile Academiei Române

Regizorul Silviu Purcărete, compozitorul Adrian Enescu și scriitoarea Simona Sora se numără printre laureații Premiilor Academiei Române pentru anul 2012, decernate vineri în ședința solemnă a Adunării Generale.

Silviu Purcărete a primit Premiul Aristizza Romanescu — în domeniul artelor spectacolului, pentru montarea piesei Conu Leonida față cu reacțiunea de I. L. Caragiale, în timp ce Adrian Enescu a fost răsplătit cu Premiul George Enescu — în domeniul creației muzicale, pentru lucrarea Breakfast. Music for solo viola. De asemenea, Simona Sora a primit Premiul Ion Creangă, pentru romanul Hotel universal.

“Un premiu din partea Academiei Române este deosebit de onorant. Premiul pe care mi-l oferiți astăzi mă onorează. Un premiu care poartă numele unei fermecătoare stele a scenei românești nu poate decât să bucure și să emoționeze. Sunt bucuros și emoționat. Vă mulțumesc. Dați-mi voie să adresez felicitări calde tuturor ce se bucură astăzi de un premiu din partea Dumneavoastră și, odată cu mulțumirile mele, să urez înalte reușite Academiei Române. Cu alese sentimente”, menționează maestrul Purcărete, într-un mesaj transmis celor prezenți, din Germania.

În domeniul Filologie și literatură, au mai fost acordate: Premiul Timotei Cipariu, Cristinei-Ioana Dima, pentru lucrarea “Apocalipsul Maicii Domnului. Versiuni românești din sec. al XVI — al XIX-lea” și Irinei Necula, pentru cartea “Modalități de exprimare a percepțiilor fizice.Verbele de percepție în limba română”, Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a revenit autorilor Atlasului lingvistic român pe regiuni. Sinteză (ALRR Sinteză), Gabrielei Stoica, pentru lucrarea “Afect și afectivitate. Conceptualizare și lexicalizare în româna veche”, Adinei Hulubaș, pentru “Obiceiuri de naștere din Moldova. Tipologie și corpus de texte”.

Premiul Titu Maiorescu a fost acordat Gabrielei Omăt, pentru lucrarea Hortensia Papadat-Bengescu Opere, I-III, Române (Colecția “Opere fundamentale”), Premiul Lucian Blaga a revenit lui Marin Diaconu, pentru “Emil Cioran. Opere, I-II și lui Mihai Iovănel pentru “Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică”, iar Premiul Mihai Eminescu, lui Mircea Petean, pentru volumul “Catedrala din auz. Poeme ligure”.

În domeniul Filosofie, teologie, psihologie și pedagogie, Premiul Constantin Rădulescu-Motru a fost acordat Aritiei D. Poenaru, pentru lucrarea “Arhitectura luminii. Inițiere în semiotica formelor sacre”, Premiul Mircea Florian a revenit lui Anton Carpinschi, pentru “Cultura recunoașterii și securitatea umană”; Premiul Vasile Conta lui Ovidiu Moceanu, pentru Tratatul despre vis; Premiul Ion Petrovici a fost decernat lui Cristian Istrătescu-Târgoviște, pentru lucrarea “Zarathustra în spațiul carpato-balcanic românesc”.

În domenul Arte, Arhitectură și Audiovizual, au mai fost acordate: Premiul Ciprian Porumbescu — în domeniul muzicologiei — dr. Mioara Bâscă, pentru lucrarea “Metamorfoze succesive. Anatol Vieru: creația de operă”; Premiul George Oprescu — în domeniul istoriei artei — dr. Grigore Arbore Popescu, pentru “Isus între tâlhari. Scrieri de istoria artei și culturii” și Liei și lui Adrian Bătrâna pentru “Biserica ‘Sfântul Nicolae’ din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei”; Premiul Ion Andreescu — în domeniul artei plastice a fost acordat lui Ioachim Nica, pentru lucrarea și expoziția Desen / Drawins.

La acest domeniu, Premiul pentru întreaga creație a revenit lui Alexandru Călinescu-Arghira, iar Premiul Simion Florea Marian — în domeniul etnografiei și folclorului a fost acordat Zinei și lui Valentin Șofransky, pentru lucrarea “Cromatica tradițională românească”, Premiul Duiliu Marcu — în domeniul creației arhitectonice lui Adrian Spirescu, pentru Crystal Tower Business Center și lui Radu Teacă, pentru Cinematograf Favorit (consolidare, extindere, modernizare).

Totodată, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici a primit, împreună cu Andrei Kozma și Cristiana Glavce, Premiul Daniel Danielopolu, conferit lucrării Antropologie și Cultură. Profesorul Mircea Beuran a primit, împreună cu Ionuț Negoi, Premiul Victor Babeș, pentru lucrarea “Managementul selectiv nonoperator al leziunilor viscerale abdominale la pacientul politraumatizat”.

Din totalul celor 75 de premii propuse, în cadrul festivității, găzduite de aula Academiei, pentru anul 2012 au fost atribuite 62, pentru 14 domenii: Filologie și literatură; Științe istorice și arheologie; Științe matematice; Științe fizice; Științe chimice; Științe biologice; Științe geonomice; Științe tehnice; Științe agricole și silvice; Științe medicale; Științe economice, juridice și sociologie; Filosofie, teologie, psihologie și pedagogie; Arte, arhitectură și audiovizual și Știința și tehnologia informației.

În cadrul ceremoniei, președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, a anunțat că președintele României a acordat “Meritul Cultural în grad de Ofițer” Institutului de istoria Artei “George Oprescu”.

Premii speciale pentru anul 2014 au fost acordate Institutului de Geografie al Academiei Române din București; Institutului de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” al Academiei din Iași, cu prilejul aniversării a 65 de ani de la înființare; Centrului de Chimie Organică “Costin D. Nenițescu”, cu prilejul aniversării a 65 de ani de la înființare; prof. Vasile Sebastian Dâncu, directorul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și dr. Mariana Ileana Sabados, secretar științific la Institutul de Istoria Artei “George Oprescu”.

e-Cultura.info/Autor: Daniel Popescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Concert în amintirea victimelor din 1989

Violonistul Alexandru Tomescu

Violonistul Alexandru Tomescu

Violonistul Alexandru Tomescu va concerta alături de Orchestra Națională Radio în amintirea victimelor din 1989.

Intitulat “În memoria unui înger”, concertul va cuprinde, în prima parte a serii, trei cântece sacre semnate de Carlo Gesualdo da Venosa (Ave, Regina Coelorum; Hei Mihi, Domine și Tribulationem et dolorem), potrivit unui comunicat al organizatoriilor.

De asemenea, melomanii vor putea asculta Concertul pentru vioară și orchestră — “În memoria unui înger”, creație a compozitorului austriac Alban Berg.

A doua parte a concertului va cuprinde Simfonia a IV-a, creație a lui Gustav Mahler, care va fi interpretată cu participarea Corului Academic Radio (condus de Dan Mihai Goia), a sopranei Mădălina Barbu, multipremiată la mai multe concursuri de canto, și a violonistului Virgil Zvorișteanu, concert maestru al Orchestrei Naționale Radio. La pupitrul Orchestrei Naționale Radio se va afla dirijorului ei principal Tiberiu Soare.

Solist al Orchestrelor și Corurilor Radio și unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați muzicieni români, Alexandru Tomescu are privilegiul de a cânta pe vioara Stradivarius Elder-Voicu.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poștei Române, în Magazinele Inmedio semnalizate “Bilete.ro”, în Magazinele Germanos și la Casa de Bilete a Sălii Radio.

E-Cultura.info/Autor: Daniel Popescu Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena va fi dirijat de Zubin Mehta

Dirijorul Zubin Mehta

Dirijorul Zubin Mehta

Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena va fi dirijat în 2015 de Zubin Mehta și va putea fi urmărit în peste 80 de țări, a informat miercuri, Sony Classical, casa de discuri care va realiza înregistrarea acestui eveniment artistic.

ÎnRomânia concertul este transmis în direct de Televiziunea Română, începând cu ora 12:15 minute.

‘Prin această nouă invitație, orchestra aduce un omagiu nu numai unuia dintre principalii dirijori ai timpului nostru, ci și marelui umanist Zubin Mehta’, afirmă un comunicat de presă de la Sony Classical, citat de EFE. ‘Va fi pentru a cincea oară când maestrul Mehta va fi pe podium, așa cum s-a întâmplat și la concertele de Anul Nou din 1990, 1995, 1998 și 2007’, mai adaugă sursa menționată.

Dirijorul indian, născut la Bombay în 1936, are o îndelungată colaborare cu ansamblul artistic din capitala austriacă, începută în 1961. În 2001, el a fost numit membru de onoare al Filarmonicii din Viena.

Primul concert de Anul Nou a avut loc la Viena la 31 decembrie 1939, edițiile următoare fiind organizate în prima zi a fiecărui nou an. Din 1959, concertul din Sala de Aur de la Musikverein este difuzat în direct de televiziunea austriacă (ORF) și preluat de rețeaua Eurovision. Repertoriul variază, dar include întotdeauna valsul Dunărea Albastră a lui Johann Strauss și se termină cu Marșul Radetzky.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Concert special pentru Crăciun de Opera din Cluj

Grigore Lese

Grigore Lese

Opera Națională Română din Cluj-Napoca organizează, special pentru Crăciun, unul dintre cele mai mari concerte din acest an, care îi va avea ca invitați speciali pe Grigore Leșe și Marcel Pavel.

Intitulat “Nu-i lumină nicări”, concertul va avea loc vineri, 19 decembrie, de la ora 19,00, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Realizat în premieră națională, evenimentul aduce pentru întâia oară un spectacol liric pe scena noii Săli Polivalente clujene.

“Pe o regie artistică spectaculoasă de operă, colind și dans, serata dedicată sărbătorilor de iarnă va reuni într-un spectacol unic desăvârșit soliștii, orchestra, corul și corpul de balet ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, cu participarea extraordinară a artiștilor invitați Grigore Leșe și Marcel Pavel, acompaniați de Corul de copii ‘Junior VIP’, Corul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj și Ansamblul Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia”, au declarat reprezentanții Operei clujene.

Concertul va da ocazia publicului să reasculte arii din repertoriul liric universal al compozitorilor Giuseppe Verdi, Georges Bizet, Giacomo Puccini, Jacques Offenbach, Johann Strauss, Franz Lehar și a celor mai îndrăgite canțonete și musical-uri, completate de colinde tradiționale autentice și clasicele cântece europene de sărbători, într-un spectacol în distinsul stil vienez.

“Spectacolul dedicat Crăciunului îndeplinește cu eleganță dezideratul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca de a ieși în întâmpinarea publicului, oferindu-i manifestări artistice diverse nu doar pe propria scenă, ci și în spații alternative. Parte a proiectului cultural ‘Opera pentru Cetate’, susținut de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, acest Concert extraordinar de Crăciun completează repertoriul reușitelor lirice începute cu ocazia sărbătorilor de iarnă ale anului trecut și continuate prin succesul fulminant al operei Aida, regizată în aer liber în Piața Unirii din Cluj. Aceste inițiative inedite sunt deschizătoare de drumuri pentru ceea ce se dorește să devină o tradiție a Clujului cultural și o apropiere a instituției lirice de publicul larg”, se arată în comunicatul Operei clujene, citat de Agerpres.

Proiectul este finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, fiind realizat în parteneriat cu Asociația “Fidelia-bucuria operei”, Asociația Culturală PRO Transilvania, Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică “Octavian Stroia”, Asociația “Ferma de Zâne” și Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Grigore Lese

Grigore Lese

Opera Națională Română din Cluj-Napoca organizează, special pentru Crăciun, unul dintre cele mai mari concerte din acest an, care îi va avea ca invitați speciali pe Grigore Leșe și Marcel Pavel.

Intitulat “Nu-i lumină nicări”, concertul va avea loc vineri, 19 decembrie, de la ora 19,00, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Realizat în premieră națională, evenimentul aduce pentru întâia oară un spectacol liric pe scena noii Săli Polivalente clujene.

“Pe o regie artistică spectaculoasă de operă, colind și dans, serata dedicată sărbătorilor de iarnă va reuni într-un spectacol unic desăvârșit soliștii, orchestra, corul și corpul de balet ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, cu participarea extraordinară a artiștilor invitați Grigore Leșe și Marcel Pavel, acompaniați de Corul de copii ‘Junior VIP’, Corul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj și Ansamblul Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia”, au declarat reprezentanții Operei clujene.

Concertul va da ocazia publicului să reasculte arii din repertoriul liric universal al compozitorilor Giuseppe Verdi, Georges Bizet, Giacomo Puccini, Jacques Offenbach, Johann Strauss, Franz Lehar și a celor mai îndrăgite canțonete și musical-uri, completate de colinde tradiționale autentice și clasicele cântece europene de sărbători, într-un spectacol în distinsul stil vienez.

“Spectacolul dedicat Crăciunului îndeplinește cu eleganță dezideratul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca de a ieși în întâmpinarea publicului, oferindu-i manifestări artistice diverse nu doar pe propria scenă, ci și în spații alternative. Parte a proiectului cultural ‘Opera pentru Cetate’, susținut de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, acest Concert extraordinar de Crăciun completează repertoriul reușitelor lirice începute cu ocazia sărbătorilor de iarnă ale anului trecut și continuate prin succesul fulminant al operei Aida, regizată în aer liber în Piața Unirii din Cluj. Aceste inițiative inedite sunt deschizătoare de drumuri pentru ceea ce se dorește să devină o tradiție a Clujului cultural și o apropiere a instituției lirice de publicul larg”, se arată în comunicatul Operei clujene, citat de Agerpres.

Proiectul este finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, fiind realizat în parteneriat cu Asociația “Fidelia-bucuria operei”, Asociația Culturală PRO Transilvania, Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică “Octavian Stroia”, Asociația “Ferma de Zâne” și Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Grigore Lese

Grigore Lese

Opera Națională Română din Cluj-Napoca organizează, special pentru Crăciun, unul dintre cele mai mari concerte din acest an, care îi va avea ca invitați speciali pe Grigore Leșe și Marcel Pavel.

Intitulat “Nu-i lumină nicări”, concertul va avea loc vineri, 19 decembrie, de la ora 19,00, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Realizat în premieră națională, evenimentul aduce pentru întâia oară un spectacol liric pe scena noii Săli Polivalente clujene.

“Pe o regie artistică spectaculoasă de operă, colind și dans, serata dedicată sărbătorilor de iarnă va reuni într-un spectacol unic desăvârșit soliștii, orchestra, corul și corpul de balet ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, cu participarea extraordinară a artiștilor invitați Grigore Leșe și Marcel Pavel, acompaniați de Corul de copii ‘Junior VIP’, Corul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj și Ansamblul Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia”, au declarat reprezentanții Operei clujene.

Concertul va da ocazia publicului să reasculte arii din repertoriul liric universal al compozitorilor Giuseppe Verdi, Georges Bizet, Giacomo Puccini, Jacques Offenbach, Johann Strauss, Franz Lehar și a celor mai îndrăgite canțonete și musical-uri, completate de colinde tradiționale autentice și clasicele cântece europene de sărbători, într-un spectacol în distinsul stil vienez.

“Spectacolul dedicat Crăciunului îndeplinește cu eleganță dezideratul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca de a ieși în întâmpinarea publicului, oferindu-i manifestări artistice diverse nu doar pe propria scenă, ci și în spații alternative. Parte a proiectului cultural ‘Opera pentru Cetate’, susținut de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, acest Concert extraordinar de Crăciun completează repertoriul reușitelor lirice începute cu ocazia sărbătorilor de iarnă ale anului trecut și continuate prin succesul fulminant al operei Aida, regizată în aer liber în Piața Unirii din Cluj. Aceste inițiative inedite sunt deschizătoare de drumuri pentru ceea ce se dorește să devină o tradiție a Clujului cultural și o apropiere a instituției lirice de publicul larg”, se arată în comunicatul Operei clujene, citat de Agerpres.

Proiectul este finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, fiind realizat în parteneriat cu Asociația “Fidelia-bucuria operei”, Asociația Culturală PRO Transilvania, Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică “Octavian Stroia”, Asociația “Ferma de Zâne” și Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj.

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Centrul Naţional al Dansului Bucureşti – 10 ani de existenţă şi activitate.

Premiile Centrului National al Dansului

Premiile Centrului National al Dansului

În 2004 lua fiinţă Centrul Naţional al Dansului Bucureşti – singura instituţie publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii, creată cu scopul de a susţine, dezvolta şi promova dansul contemporan, o instituţie singulară şi vitală pentru dezvoltarea culturii coregrafice din România.

În 2006 Centrul Naţional al Dansului Bucureşti îşi începea efectiv activitatea şi propunea în peisajul cultural românesc o artă şi o instituţie care scapă încadrărilor specifice şi care refuză inerţia, încăpăţânând-se să experimenteze, să formeze, să educe şi să-şi asume riscuri, aşa cum orice instituţie ce-şi propune să creeze un domeniu artistic viu, acordat la realităţile lumii contemporane, ar trebui să facă. Faţă în faţă cu propria efemeritate, căci a cunoscut numeroase începuturi pe parcursul acestor 10 ani, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti a reuşit să rămânaş şi să impună un spaţiu cultural dinamic, care susţine valoarea şi inovaţia, “unul dintre cele mai generoase spaţii de creaţie, dezbatere şi reflecţie artistică din Bucureşti”.

Nu simţim că stăm pe pământ solid, tocmai de aceea conceptul întregului eveniment este cel de şantier (work in progress) pentru a sublinia stadiul perpetuu de construcţie în care se află domeniul dansului contemporan, chiar şi dupa cei 10 ani. Nu pornim însă din nimic, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti este un loc unde vom continua să construim şi să îmbunătăţim, căci aceasta continuă adecvare la timpului prezent şi de ce nu la cel viitor este buna practica pe care vrem să o menţinem şi să o promovăm.

Premiile Centrului Naţional al Dansului Bucureşti nu sunt premii ierarhice, ci sunt modalitatea noastra de a recunoaşte şi mulţumi celor care, prin activitate susţinută şi îndârjită, au contribuit şi confirmat valoarea pe care arta dansului contemporan o are în societate, celor care ne-au sprijinit şi fără de care nu am fi reuşit sş devenim o instituţie de impact cultural major, celor care de-a lungul timpului ne-au stat alături şi care au girat, prin susţinerea necondiţionată pe care ne-au oferit-o, calitatea artei pe care o avem ca deziderat.

Dorim ca aceste premii să devină un eveniment coerent care să marcheze efortul cumulat, încăpăţânat, creativ şi de neoprit al profesioniştilor dansului contemporan, comunitate restrânsă, dar extrem de prezentă în peisajul cultural european şi internaţional.Se arată pe site-ul instituției.

“Trofeul” CNDB este, simbolic, o cărămidă – fundament, temelie, bază în construirea profesională a domeniului dansului contemporan românesc. Se vorbeşte despre Centrul Naţional al Dansului Bucureşti ca fiind o instiţutie altfel – pentru că Centrul Naţional al Dansului Bucureşti înseamnă, în primul rând şi mai ales, oameni şi artişti, iar premiile ”altfel” pe care vrem să le acordăm se adresează activităţii în domeniul dansului contemporan: fie că este vorba de promovarea acestuia în contexte culturale dificile, fie pentru proiecte consistente, fie pentru atitudine artistică, fie pentru profesionalizarea domeniului, fie pentru încăpăţânarea de a rezista şi a persevera în menţinerea dansului contemporan printre cele mai vizibile şi mai avangardiste expresii actuale.

e-Cultura.info/feeder.ro

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală   Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.