fbpx

An: 2016

Teatru 200 – marea sărbătoare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Teatru 200 – marea sărbătoare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Teatru 200 – marea sărbătoare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

‘Teatru 200’ deschide marea sărbătoare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, un omagiu adus celor 200 de ani de la prima reprezentaţie a unei piese de teatru in limba română, 175 de stagiuni naţionale, 120 de ani de la inaugurarea clădirii şi 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc în România, la Iaşi.

Spectacoul în regia lui Cristian Hadji – Culea are loc vineri, 16 decembrie, de la ora 19.00, pe scena Sălii Mari, într-un decor de excepţie creat de Dragoş Buhagiar, vor trece prin faţa publicului toţi actorii trupei, reînviind cele mai reprezentative momente din marile spectacole ale ultimelor stagiuni ale Teatrului.

Alături de aceste scene, prima piesă în limba română, Mirtil şi Hloe de Gheorghe Asachi (montare – Irina Popescu Boieru, distribuţie – Beatrice Teişanu, Alexandru Torboli).

Inaintea evenimentului din Sala Mare, faţada Teatrului va prinde viaţă într-un fascinant moment de video mapping (concept – Andrei Cozlac) care va prezenta întreaga istorie a Naţionalului ieşean.

În foaier, un semnal editorial – „Vârstele scenei”, două volume semnate de criticul de teatru Ştefan Oprea şi apărute la Editura Junimea. Albumul aniversar Teatru 200, editat de Naţionalul ieşean şi lansat cu această ocazie, oferă publicului informaţii cu valoare istorică şi mărturii de suflet ale personalităţilor care au avut şi au destinele împletite cu vârstele teatrului.

Scene din spectacolele (în ordinea apariţiei): Mirtil şi Hloe de Gheorghe Asachi-regia Irina Popescu Boieru, Iaşii în carnaval de Vasile Alecsandri-regia Alexandru Dabija, Un duşman al poporului de Arthur Miller-regia Claudiu Goga, O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale-regia Mircea Cornişteanu, Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri, Golem- scenariul şi regia Alexander Hausvater, Cafeneaua de Carlo Goldoni-regia Silviu Purcărete, Cântăreaţa cheală de Eugene Ionesco-regia Radu Alexandru Nica, Actorii de Flavia Buref, Acasă în miezul verii de Tracy Letts-regia Claudiu Goga, Hamletmachine de Heiner Muller-regia Giorgos Zamboulakis, Aici la porţile beznei după Euripide-scenariul şi regia Mihai Măniuţiu, Vizita bătrânei doamne de Fr. Durrenmatt-regia Claudiu Goga, Pălăria florentină de Labiche-regia Silviu Purcărete, Vizita bătrânei doamne de Fr. Durrenmatt-regia Claudiu Goga.

e-Cultura.info


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Expoziția “Icoana – credință și tradiție”, deschisă la Teatrul Naţional Bucureşti (TNB)

Expoziția

Expoziția “Icoana – credință și tradiție”

Expoziția “Icoana – credință și tradiție”, ediția a III-a, a fost vernisată joi la Teatrul Național București, ea propunând o selecție dintre cele mai frumoase icoane pe sticlă și pe lemn, lucrate de meșteri și creatori populari contemporani din România.

“Expoziția este un proiect inițiat de Institutul Național al Patrimoniului și Direcția de Patrimoniu Imaterial prin care încercăm să realizăm promovarea celor care lucrează în continuare în stilul tradițional românesc și, evident, în ceea ce privește icoana pe lemn, în stilul bizantin. Totodată, încurajăm prin această expoziție creatori populari care, în colțuri de țară în care nici nu te aștepți, au creat cercuri de copii care pictează”, a declarat Oana Petrică, director în Institutul Național al Patrimoniului.

Cu ocazia vernisajului au fost acordate și premii celor mai buni meșteri iconari.

Juriul care a desemnat câștigătorii i-a avut în componență pe preot prof. dr. Florinel Șerbănescu, consilier patriarhal (președinte), pe conf. univ. dr. Petru Cosmin Paulescu, decanul Facultății de Arte Decorative și Design, și pe Adriana Popescu, director Strategii Culturale și Comunicare TNB.

“Pentru juriu (…) nu a fost un lucru ușor să aleagă câștigătorii, pentru că lucrările de față sunt foarte bune, fiecare dintre ele având o notă originală și personală și sunt încărcate de ceea ce numim har dumnezeiesc. (…) Aceste lucrări nu sunt simple lucrări de artă, niște manufacturi, ele depășesc cadrul deschizând un orizont larg spre spiritualitate”, a spus Petru Cosmin Paulescu.

La secțiunea Icoane pe lemn, Liviu Florin Dumitrescu (București) a obținut Premiul al II-lea, Ioana Gruianu (Pantelimon — Ilfov) și Paul-Tiberiu Botescu (București) — Premiul al III-lea ex-aequo, iar Nicolai Nestor (Câmpina — Prahova) — mențiune. Premiul I nu s-a acordat.

La secțiunea Icoane pe sticlă, Premiul I i-a fost acordat lui Nicu Muntean (Vinerea, Cugir — Alba), Premiul al II-lea ex-aequo — Elena Băniceru (Moreni — Dâmbovița) și Ioana Negoiță (Sibiu), Premiul al III-lea ex-aequo — Elena Adriana Popa (Chitila — Ilfov) și Fabian Gavriluțiu (București), Mențiune — Maria Măciucă (București).

Au fost acordate, de asemenea, diplome de excelență pentru Florian Colea (Târgoviște — Dâmbovița) — pentru calitățile estetice și tehnica compoziției iconografice, Liana-Cristina Pui (București) — pentru eleganța și expresivitatea compoziției și Maria Colhon (Sebeș — Alba) — pentru păstrarea valorilor iconografice tradiționale.

Expoziția, organizată de Institutul Național al Patrimoniului, cu sprijinul Ministerului Culturii, în parteneriat cu Teatrul Național București “I. L. Caragiale” și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, va fi deschisă la București în perioada 15 decembrie 2016 — 12 ianuarie 2015, iar în perioada 18 ianuarie 2017 — 6 februarie 2017 va fi itinerată la Iași.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Actorul Tudor Aaron Istodor, a fost selectat în programul Shoting Stars

Actorul Tudor Aaron Istodor

Actorul Tudor Aaron Istodor

Actorul Tudor Aaron Istodor a fost selectat în programul Shoting Stars din cadrul celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Evenimentul va avea loc, în perioada 9-19 februarie 2017, în capitala Germaniei.

În cadrul Shooting Stars au fost selectați 10 actori europeni care vor participa la întâlniri cu profesioniști din industria cinematografică mondială (directori de casting, producători și regizori) dar și cu presa internațională.

Ceilalți nouă actori din program sunt Zofia Wichłacz (Polonia), Louis Hofmann (Germania), Alessandro Borghi (Italia), Hannah Hoekstra (Olanda), Maruša Majer (Slovenia), Esben Smed (Danemarca), Victoria Guerra (Portugalia), Karin Franz Körlof (Suedia), Elīna Vaska (Letonia).

Anul acesta, din juriul de selecție au făcut parte Lucinda Syson, director de casting pentru blockbustere precum „Batman Begins”, fosta Shooting Star Dorka Gryllus din Ungaria, regizorul elvețian Xavier Koller, producătoarea portugheză Pandora da Cunha Telles și criticul de film suedez Jan Lumholdt.

Tudor Aaron Istodor a impresionat juriul cu versatilitatea și naturalețea sa. Joacă în paralel în teatru și film și este absolvent al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, promoția 2009.

Încă din timpul studenției, a colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Radu Muntean, Paul Negoescu. A jucat în trei filme semnate de Fanny Ardant („Rouges sont les reves”, „Cadences obstinées”, „Cenușă și sânge”), și în „Domnișoara Christina”, al lui Alexandru Maftei, iar cel mai recent rol al său este cel din „Fixeur”, regizat de Adrian Sitaru. A interpretat rolul lui Edward al II-lea în seria BBC „The Plantagenets” și poate fi văzut în spectacole pe scena Godot Cafe-Teatru sau a Teatrului Evreiesc de Stat din București. Gala premiilor Shooting Stars va avea loc pe 13 februarie 2017 la Berlin.

Tudor Istodor este al șaptelea actor român care participă în programul Shooting Stars. România a fost reprezentată până acum de Cosmina Stratan (2014), Ada Condeescu (2013), Ana Ularu (2012), Dragoș Bucur (2010), Anamaria Marinca (2008) și Maria Popistașu (2007).

e-Cultura.info


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Expoziția ‘Imaginile diversității’, la Muzeul Național Cotroceni

Expoziția 'Imaginile diversității'

Expoziția ‘Imaginile diversității’

Expoziția “Imaginile diversității” a fost deschisă, la Muzeul Național Cotroceni, la eveniment participând membri ai corpului diplomatic acreditat la București, dar și artiști expozanți. Expoziția este deschisă în perioada 14 decembrie 2016 — 7 ianuarie 2017 și poate fi vizitată fără programare prealabilă, conform programului Muzeului Național Cotroceni.

Manifestarea este prilejuită de Ziua Minorităților Naționale (18 decembrie) și este sinteza Taberei Interetnice de Artă Contemporană ce a avut loc la Aiud în perioada 5 — 15 octombrie și la care au participat — în premieră națională — artiști reprezentând toate minoritățile din România cu prezență în Parlament.

Directorul muzeului bucureștean, Liviu Jicman, a subliniat că expoziția este “expresia actului artistic și a diversității minorităților din România”.

Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a spus că multitudinea de comunități într-o țară este “o avuție”.

“Stă în puterile noastre (…) să facem din această avuție un imens potențial. (…) Expoziția — o mică parte din dovada faptului că în România secolele de conviețuire au produs și ne așteptăm să producă în continuare valori”, a arătat Nistor.

La rândul său, Amet Aledin, secretar de stat în Departamentul pentru Relații Interetnice, a vorbit despre minoritățile etnice din România și unitatea acestora. “Aceste comunități de fapt sunt un singur trup, au o singură inimă, au o singură respirație, au un singur ideal”, a menționat el.

Tabăra Interetnică de Artă Contemporană a avut ca scop punerea în valoare a segmentului multietnic și multicultural din România, în cadrul unei manifestări ce are ca principiu de bază colaborarea interculturală. Promovarea artei contemporane din România prin prisma minorităților, reprezentate în premieră într-o singură manifestare de artă vizuală, a însemnat un pas important din punct de vedere cultural, dar și social.

Pe simeza Muzeului Național Cotroceni expun 34 de artiști reprezentând 21 de etnii din România. Stefan Balog a fost conducătorul taberei, iar Ioan Hădărig, directorul artistic.

Vernisajul a fost urmat de un recital susținut de Melodis Folk Aiud, compus din Emilia și Marius Moga.

Expoziția “Imaginile diversității” este realizată de Muzeul Național Cotroceni, în parteneriat cu Guvernul — Departamentul pentru Relații Interetnice, Fundația ‘Inter — Art‘ Aiud, Centrul Cultural ‘L.Rebreanu’ Aiud.

e-Cultura.info / Autor: Oana Ghiță


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Alessandro Safina susține primul său concert la Cluj-Napoca

Alessandro Safina

Alessandro Safina

Alessandro Safina, unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți tenori italieni, va susține primul său concert din Cluj-Napoca, alături de Loredana Groza, cei doi urmând să fie acompaniați de 60 de instrumentiști ai Operei Naționale Române Cluj.

Alessandro Safina, cunoscut publicului din România mai ales datorită piesei “Luna”, de pe coloana sonoră a celebrului serial sud-american “Clona”, revine în România, după ce în noiembrie a susținut un concert în capitală.

Tenorul, care a participat marți la o conferință de presă, la Cluj, organizată pentru promovarea concertului, a promis un spectacol plin de surprize, plin de magnetism, dar și virtuozitate.

Referitor la colaborarea cu Loredana Groza, Safina a mărturisit că a ascultat relativ recent, pentru prima dată, un cântec de-al acesteia, în timp ce conducea mașina. Tenorul a spus că s-a familiarizat și cu alte piese din peisajul românesc și că este un admirator al muzicii lui George Enescu.

La rândul său, directorul Operei Naționale din Cluj, Florin Estefan, a spus că ceea ce i-a atras atenția la Alessandro Safina, ca si cântăreț, a fost stilul acestuia și a afirmat că este o mare bucurie pentru el, ca artist, dar și ca manager al unei instituții culturale, să aibă această colaborare.

Cei peste 60 de muzicieni vor fi dirijați de Lorenzo Passerini, fondatorul și directorul artistic al Orchestrei Antonio Vivaldi.

Concertul susținut de Alessandro Safina va avea loc miercuri, la Sala Polivalentă din Cluj, de la ora 19,00.

e-Cultura.info / Autor: Elena Stanciu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Gigi Căciuleanu și joaca de-a emoji, premieră la Teatrul Excelsior

Gigi Căciuleanu și joaca de-a emoji

Gigi Căciuleanu și joaca de-a emoji

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră – #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal reconscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare.

Ce au în comun teatrul coregrafic și limbajul Emoji? Ambele sunt coduri care traduc cuvinte (stări, acțiuni, emoții) transpunându-le în imagini sugestive și expresive, recodificând și concentrând emoțiile în imagini stilizate. Într-o lume dominată tot mai mult de emoticoane și instrumente de comunicare tot mai sofisticate, Gigi Căciuleanu a creat un spectacol de teatrul coregrafic în care îmbină în mod aparent ludic un limbaj tri-dimensional (cel al dansActorilor) cu vizuala şi strania lume bi-dimensională a acestor metafore numite emoji.

S-ar putea ca vorba scrisă să dispară! şi odată cu aceasta şi mecanismele gramaticale de combinare lirerarà a cuvintelor? Iar cărţile (sau mai bine zis ecranele noastre) sa înceapă să semene din ce în ce mai mult cu pereţii piramidelor pline de ideograme părând naive dar cu atît mai codificate si cu multiple semnificaţii, cu cît mai sofisticate cu atît mai ascunse. Ajunge-vom oare, mai curând decât o bănuim, să nu comunicăm decât prin acest fel de imagini, să scriem numai prin semne, ca să uitam până la urmă de existenţa literelor şi a sintaxei? Viitorul apropiat să se închidă oare bucla înspre îndepărtata antichitate ca să nu mai comunicăm decât prin hieroglife, aidoma celor de pe pereţii din piramidele foarte anticulului Egipt? Să nu mai citim ci, mai degrabă să descifrăm? (Gigi Căciuleanu)

DansActorii spectacolului sunt Ana Vișan, Irina Strungăreanu, Adrian Nour, Alex Călin în alternanță cu Bianca Bor și Vlad Troncea. Echipa de producție este formată din Lelia Marcu-Vladu (asistentă coregrafie), Les Ateliers Nomad (scenografie video și animație), Pro – DJ Event (coloana sonoră), Corina Boboc (costume), Cristian Petru Șimon și Andrei Ștefan Florea (light design), Petru Roșu (consultant).

Spectacolul este o producție a Teatrului Excelsior în parteneriat cu „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company”.

Primele reprezentații pentru public vor avea loc pe datele 12 și 16 decembrie, iar biletele se pot achiziţiona atât online, de pe site-ul bilet.ro, cât și de la casa de bilete a teatrului.

e-Cultura.info


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Peste 4000 de iubitori ai muzicii și poeziei la Gala folk “Om Bun” 2016

Gala de folk

Gala de folk “Om Bun” 2016

Peste 4.000 de iubitori ai muzicii și poeziei au venit la Gala folk “Om Bun” 2016, luni seară, la din București, unde, timp de patru ore, au avut posibilitatea să-i asculte, într-un maraton folk de excepție, pe Zoia Alecu, Nicu Alifantis, Mircea Vintilă, Vasile Șeicaru, Marius Bațu, Emeric Imre și pe tinerii din trupa Spam.

Cosmin Vaman, Alexandra Andrei, Tudor Olaru, Ciprian Diaconu și Alex Cismaru, sau trupa Spam, au fost cei care au deschis show-ul de la Sala Palatului. Printre piesele cântate de ei s-au aflat “Locul femeii e la cratimă”, “De ce nu apar folkiștii la televizor” sau “Cele mai frumoase”.

“E emoționant să cânți pe scena aceasta. Pentru noi este pentru prima oară și suntem onorați”, a spus Cosmin Vaman, liderul formației citat de Agerpres.

Tinerii au fost urmați de mult mai cunoscutul Emeric Imre. Acompaniat de public, artistul a interpretat câteva dintre cele mai iubite piese ale sale — “Jurământ”, “Gară”, “Buna variantă rea”, dar și “Nebunul de alb”, piesă la care a fost acompaniat de toți cei prezenți în sală.

“Vă mulțumesc că, într-o lume plină de playback, voi veniți la concertele noastre live”, a mulțumit Emeric Imre publicului.

A urmat Zoia Alecu — “Încă un tren”, “Doar o zi”, “Ritza”, “Fără nevastă” și “Vino aici”.

“Sunt artiști unul și unul în această seară. Îmi plece că sunteți mulți în seara asta. Dacă aș avea o casă așa mare, v-aș lua pe toți cu mine”, a spus Zoia Alecu.

Constănțeanul Marius Bațu, de la Poesis, și-a început recitalul cu una dintre cele mai cunoscute melodii ale sale, “Cântec șoptit”. Au urmat “Creanga de aur” — melodie de pe cel mai nou album al trupei Poesis, “Imperfectă”, “Cea mai frumoasă floare” și “2000 de ani”, piesă interpretată în aplauzele ritmate ale publicului.

“Bucurie mare pentru mine să fim în seara aceasta împreună”, a spus și Mircea Vintilă. El a încântat publicul cu piese precum “Un om pe niște scări”, “Pământul deocamdată”, “Un colț de cer pe pământ”, “Lordul John”, “Miruna” sau “Popa Nan”.

Vasile Șeicaru i-a îndemnat pe spectatori să-l acompanieze la melodii precum “Actorul”, “Vânare de vânt”, “Antiprimăvara”, “Din prea mult sau prea puțin” sau “La adio”.

Cantautorul Ducu Bertzi și-a încântat ascultătorii atât cu melodii din repertoriul său, cât și cu două colinde. Recitalul său a început cu “Când s-o-mpărțit norocul”, “Și de-ar fi”, “M-am îndrăgostit numai de ea”, “Omul pădurii” și colindele “Primenește gazdă casa” și “Sculați, sculați oameni buni”.

“Bun găsit! Vă mulțumesc foarte mult că ați venit aici. Este o deosebită plăcere pentru mine să cânt în fața atâtor oameni. Este absolut emoționant”, a spus și Nicu Alifantis. El și-a început show-ul cu piesele “Ce bine că ești” și “Cântec de iarnă”.

În prezentarea melodiei “Inscripție pe un inel”, artistul a ajutat și un tânăr să-și ceară iubita de soție. El a povestit cum, cu o zi în urmă, a primit un bilet în care Andrei îi cerea ajutorul ca să facă o cerere în căsătorie. “Ești în sală, Andrei? Da, uite-l în spate! Sper că ți-am fost de folos. Acum urmează melodia”, a spus Alifantis.

Au urmat piesele “Ajunul din copilărie” și “Cântec de iubire (Sonet iubirii împlinite)”.

La insistențele publicului, Alifantis a fost singurul artist care a rămas pe scenă și pentru un bis.

“Din păcate, luați din timpul unui om pe care l-am iubit din copilărie (n.r. — Mircea Baniciu), nu că ar fi mai bătrân ca mine, doar a început să cânte mai devreme”, a glumit Alifantis.

Aplaudat în picioare de spectatorii prezenți la Sala Palatului, Alifantis și-a încheiat reprezentația cu “Te uită cum ninge decembre”.

“Haideți să cântăm împreună fiindcă niciunul dintre noi nu a venit aici să se lanseze”, a spus și Mircea Baniciu în aplauzele spectatorilor.

Baniciu a prezentat trei piese publicului — “Tristeți provinciale”, “Dealul cu dor” și “Eșarfa în dar” — iar finalul spectacolului i-a adus pe scenă pe aproape toți folkiștii care au fost prezenți la gală.

Seara s-a încheiat cu piese arhicunoscute — “Andrii Popa”, “Vinovații fără vină”, “Om Bun” și “Cântecul bufonului” — și cu versuri de Florian Pittiș, în interpretarea celui care a făcut oficiile de gazdă, actorul Flaviu Crișan.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu

Academicianul Mircea Martin, laureat al Premiilor Muzeului Național al Literaturii Române

 Academicianul Mircea Martin

Academicianul Mircea Martin

Criticul literar Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, și profesorii universitari Marin Diaconu și Mircea Muthu se numără printre laureații celei de a VIII-a ediții a Premiilor Muzeului Național al Literaturii Române pe anul 2016, decernate la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”.

Juriul a fost alcătuit din acad. Eugen Simion (președinte), prof. univ. dr. Silviu Angelescu, conf. univ. dr. Ioan Cristescu (directorul MNLR), prof. univ. dr. Nicolae Mecu, prof. univ. dr. Lucian Chișu și prof. univ. dr. Liviu Franga (consultant).

Criticul literar Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, a fost recompensat cu Premiul Tudor Vianu, pentru teoria literaturii și a culturii, iar juriul a acordat ex-aequo profesorilor universitari Marin Diaconu și Mircea Muthu, pentru întreaga activitate, Premiul George Călinescu.

Premiul Eugen Lovinescu, pentru promovarea limbii și literaturii române în străinătate, a fost acordat ex-aequo lui Virgil Tănase și lui Jean-Louis Courriol, iar Diploma de excelență — pentru susținerea și promovarea culturii naționale i-a revenit academicianului Ioan Aurel Pop. O altă Diplomă de excelență a primit-o academicianul Alexandru Zub pentru susținerea și promovarea culturii naționale.

Premiul Perpessicius — ediții critice i-a revenit lui Alexandru Ruja pentru îngrijirea ediției operei lui Ioan Alexandru apărută în “Opere fundamentale” la Editura Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă (2015).

Premiul Șerban Cioculescu — memorialistică și istorie literară — a fost acordat ex-aequo Ioanei Diaconescu pentru lucrarea “Marin Preda. Un portret din arhivele Securității” și Dorei Mezdrea pentru volumul “Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității. Vol VI: Petru Manoliu”.

Premiul Petru Creția pentru filologie clasică i-a fost atribuit lui Constantin Georgescu, Simonei Georgescu și lui Theodor Georgescu pentru Dicționarul grec-român apărut la Editura Nemira în 2015.

Premiul Alexandru Piru acordat pentru încurajarea tinerilor cercetători a revenit Oanei Soare pentru volumul “Stephane Lupasco — Infinitul și experiența (corespondența primită/ articole/ interviuri)”, Editura Fundația Națională pentru Știință și Artă (2015).

Vicepreședintele Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Eugen Patraș, a primit Premiul pentru promovarea culturii române.

Seara a fost întregită de un recital oferit de Trio Călin Grigoriu — Călin Grigoriu (chitară), Călina Epuran (violoncel), Cezar Cazanoi (flaut).

e-Cultura.info / Autor: Livia Popescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Nominalizăriile la Globurile de Aur

Globurile de Aur

Globurile de Aur

Asociația Presei Străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association – HFPA) a anunțat candidații la cea de-a 74-a ediție a Globurilor de Aur, un eveniment care dă startul sezonului de premii ale industriei cinematografice americane, relatează EFE.

Don Cheadle, Laura Dern și Anna Kendrick vor fi însărcinați cu anunțarea candidaților începând cu ora locală 5:15 (13:15 GMT), la acest eveniment care se va desfășura la hotelul Beverly Hilton, din Los Angeles (California).

Potrivit experților presei americane, producții ca “Manchester by the Sea”, “Moonlight”, “Silence”, “Fences”, “Lion”, “Jackie” sau “Hacksaw Ridge” pornesc ca favorite pentru a candida la cel mai bun film de dramă. În timp ce “La La Land” și “20th Century Women” sunt văzute ca marile aspirante la cel mai bun film de comedie sau musical.

La categoria dramă, Casey Affleck (“Manchester by the Sea”) și Denzel Washington (“Fences”) au toate șansele pentru a figura printre aspiranții la trofeul pentru cel mai bun actor, iar Natalie Portman (“Jackie”) și Amy Adams (“Arrival”) la premiul pentru cea mai bună actriță.

La categoria comedie sau musical printre actorii cu cele mai multe opțiuni figurează Ryan Gosling (“La La Land”) și Ryan Reynolds (“Deadpool”), la fel ca actrițele Emma Stone (“La La Land”) și Annette Bening (“20th Century Women”).

La categoria actorii secundari, aspiranții ar putea fi Mahershala Ali (“Moonlight”), Jeff Bridges (“Hell or High Water”), Viola Davis (“Fences”) și Michelle Williams (“Manchester by the Sea”).

În timp ce la premiul pentru cel mai bun regizor aspiră realizatori veterani ca Martin Scorsese (“Silence”) și Mel Gibson (“Hacksaw Ridge”) în fața mai tinerilor dar talentaților Damien Chazelle (“La La Land”) și Barry Jenkins (“Moonlight”). Regizorul chilian Pablo Larraín ar putea avea o șansă cu “Jackie” și aspira cu “Neruda” la trofeul pentru cel mai bun film străin, unde ar rivaliza cu spaniolul Pedro Almodóvar pentru “Julieta”.

La categoria televiziune, trofeul pentru cea mai bună dramă ar putea fi revendicat de seriale ca “Game of Thrones”, “The Crown”, “Westworld”, “Stranger Things” sau “This Is Us”, în timp ce la premiul pentru cea mai bună comedie ar putea rivaliza “Atlanta”, “Divorce”, “Insecure”, “Orange Is the New Black”, “Transparent” sau “Veep”.

La categoria actori în seriale de televiziune s-ar putea regăsi Sarah Paulson (“The People v. O.J. Simpson: American Crime Story”), Tom Hiddleston (“The Night Manager”), Thandie Newton (“Westworld”), Rami Malek (“Mr. Robot”) sau Julia Louis-Dreyfus (“Veep”).

Mexicanul Gael García Bernal, câștigător anul trecut al premiului pentru cel mai bun actor de comedie, ar putea fi din nou nominalizat pentru același serial “Mozart in the Jungle”. La categoria mini-serie favoritele ar putea fi “The People v. O.J. Simpson: American Crime Story”, “The Night Manager”, “The Night Of”, “American Crime” și “Gilmore Girls: A Year in the Life”.

Cea de-a 74-a ediție a premiilor Globurilor de Aur, care va fi prezentată de Jimmy Fallon, va avea loc pe 8 ianuarie la hotelul Beverly Hilton, într-o gală în care Meryl Streep, câștigătoare a opt astfel de trofee, va fi recompensată cu premiul Cecil B. DeMille pentru întreaga sa carieră cinematografică.

e-Cultura.info / Autor: Mihaela Nicolaescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Pelicula ‘Everything is Full of Her’, recompensat cu premiul pentru cel mai bun film la Festivalul CineMAiubit

Pelicula 'Everything is Full of Her', recompensat cu premiul pentru cel mai bun film la Festivalul CineMAiubit

Pelicula ‘Everything is Full of Her’, recompensat cu premiul pentru cel mai bun film la Festivalul CineMAiubit

Pelicula “Everything is Full of Her”, regia Maria Tilli (CSC Italia), a primit premiul pentru Cel mai bun film, oferit de CNC, la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Studențesc CineMAiubit, în cadrul unei gale desfășurate duminică, la Cinema Elvira Popescu din București.

Juriul internațional al festivalului a reunit personalități din lumea cinematografică, atât din România, cât și din străinătate. Juriul Mare al festivalului i-a avut în componență pe Gyorgy Baron — critic și istoric de film din Ungaria, Dragan Milinkovic — regizor, producător, dramaturg din Serbia, Wang Yao — critic de film în China și autorul singurei cărți dedicate filmului românesc din Asia, Rodica Lazăr — actriță a Teatrului Bulandra, Bogdan Mustață — regizor laureat cu Ursul de Aur pentru scurtmetraj, Cătălin Cristuțiu — monteur de film și Marius Panduru — cel mai titrat director de fotografie român din ultimii ani, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Juriul secțiunii documentar i-a reunit pe Janka Barkcoczi — critic de film din Ungaria, Isabela Țenț — dublă laureată a competiției de documentar a festivalului CineMAiubit și câștigătoare a Premiului Gopo și pe Florin Iepan — remarcabil regizor de film documentar, iar juriul secțiunii animație-experimental a fost compus din regizorii de animație Constantina Mihăilă și Octavian Frecea și criticul de cinema Laurențiu Brătan.

Printre distincțiile care au fost acordate în cadrul galei se numără premiul pentru regie “Cristian Nemescu”, câștigat de Laura Samani (CSC Italia) pentru filmul “The Sleeping Saint”; premiul pentru producție de film românesc oferit lui Mihnea Aliciu pentru producția filmului “Omul din lună”; premiul Președintelui Uniunii Cineaștilor din România, câștigat de Ana-Maria Comănescu pentru filmul “Pipa, sexul și omleta”.

De asemenea, au fost acordate și premii pentru interpretare, câștigători fiind belgianca Lula Bery, pentru rolul din filmul “The Elusive”, și polonezul Michal Wlodarczyk pentru rolul din “Adaptation”.

Festivalul Internațional de Film Studențesc CineMAiubit a fost organizat de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București (UNATC), Primăria Municipiului București, ArCub și Fundația Cinemaiubit, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) și al Institutului Francez din București.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Pelicula “Toni Erdmann”, cel mai bun film european al anului la gala Premiilor Academiei Europene de Film – VIDEO

Pelicula

Pelicula “Toni Erdmann”

Pelicula “Toni Erdmann”, semnată de regizoarea germană Maren Ade, a fost desemnată cel mai bun film european al anului în cadrul celei de-a 29-a ediții a “Oscarurilor europene”, gala Premiilor Academiei Europene de Film (EFA), organizată sâmbătă seara, la Wroclaw, în Polonia, relatează AFP.

Este prima dată când un film regizat de o femeie primește acest premiu, comparat cu Oscarurile acordate în Statele Unite, a remarcat Maren Ade.


SURSA. Youtube – TONI ERDMANN (2016) Official US Trailer


“Toni Erdmann”, un film despre o femeie de afaceri germană care locuiește în București și despre tatăl său excentric, care încearcă să o facă să vadă sensul mai profund al vieții, a fost recompensat în total la cinci categorii, printre care și la cele pentru cel mai bun scenariu, cel mai bun actor, cea mai bună actriță și cel mai bun regizor.

Academia Europeană de Film a acordat, de asemenea, premiul special pentru contribuția europeană la cinematografia mondială actorului și producătorului Pierce Brosnan.

“Fire at Sea”, o peliculă în regia lui Gianfranco Rosi, despre tragedia migranților din Lampedusa, a fost recompensată cu premiul pentru cel mai bun documentar.

Scriitorul și scenaristul francez Jean-Claude Carričre — autorul scenariilor unor filme precum “Die Blechtrommel” (“Toba de tinichea”), în regia lui Volker Schlöndorff, și “The Unbearable Lightness of Being” (“Insuportabila ușurătate a ființei”), semnat de Philip Kaufman, după cartea scriitorului ceh Milan Kundera — a primit premiul pentru întreaga carieră.

e-Cultura.info / Autor: Ana Bîgu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Expoziția “Arcalia”, semnată de pictorul Murivale, a fost vernisată la Kulturama Studio

Expoziția

Expoziția “Arcalia”, semnată de pictorul Murivale

Expoziția “Arcalia”, care cuprinde o serie de lucrări semnate de pictorul Vasile Mureșan (Murivale), a fost vernisată la Kulturama Studio din București.

Realizate în ulei pe pânză sau carton, lucrările sunt inspirate de satul natal al artistului, Arcalia, de lângă Bistrița.

“Despre Arcalia eu am făcut mai multe expoziții. (…) O primă expoziție a fost anul trecut, la Monaco. (…) Mi-am dat seama că și în satul meu există o comoară și că trebuie să mă duc să o descopăr și ușor, prin limbaj plastic, am reușit să o descopăr și să transmit emoții prin ce am făcut, despre văi, despre ulicioare, despre sat. (…) Sunt peste o mie de lucrări, dar aici am doar 35-36 de lucrări”, a spus Murivale, precizând că s-a “adaptat unei vremi contemporane” a transmis vernisajul, live, pe Facebook.

Potrivit artistului, expoziția cuprinde și lucrări în care predomină galbenul, despre care a spus că este “culoarea care-i place cel mai mult lui Dumnezeu”. “Aici sunt lucrări pe care le-am făcut din toamna aceasta. Seria aceasta este un pic mai luminoasă, pentru că starea mea era un pic mai optimistă”, a afirmat artistul.

Selecția lucrărilor din expoziție a fost realizată de Mirela Trăistaru, pictor și prietenă a lui Murivale. “Muri este un artist care știe să se bucure, împarte bulgări de fericire (…) Cred că este cel mai prolific artist român contemporan, nu știu un altul care să lucreze cu viteza lui și cu fervoarea lui”, a spus aceasta.

Prezent la vernisaj, președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, a spus că Murivale este “un pictor remarcabil. Generozitatea lui umană se resimte puternic în ceea ce face, totul respiră generozitate, respiră o stare de spirit care e aproape pe cale de dispariție”, a precizat Boroianu.

Potrivit acestuia, expoziția “Arcalia” este“foarte elocventă. Arcalia e numele unui sătuc din județul Bistrița, dar bine ar fi, dacă am înțelege, Arcalia ca propria lui Arcadie”, a mai afirmat Boroianu.

Această expoziție cu vânzare poate fi vizitată gratuit până pe 16 decembrie, când Kulturama Studio se va închide pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Ulterior, expoziția va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii ianuarie.

e-Cultura.info / Autor: Mădălina Cerban


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală   Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.