fbpx

Categorie: Știri externe

Te rugam să apreciezi sau să distribui

 
                                                                                                                                                                 


Ministrul Culturii Valer-Daniel Breaz, prezintă priorităţile în domeniul culturii

Parlamentul European

Parlamentul European

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, se va afla la Bruxelles de luni până joi pentru o serie de reuniuni şi întrevederi bilaterale în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Marţi, la ora 11,00, oficialul român va prezenta în Parlamentul European priorităţile în domeniul culturii.

În aceeaşi zi, la ora 13,00, va avea loc, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, evenimentul de inaugurare a expoziţiei de artă românească contemporană – ‘Construcţie/Comunicare’. Expoziţia va fi inaugurată în prezenţa ministrului Daniel Breaz şi a europarlamentarului Catherine Bearder, preşedintele Comitetului Artistic şi chestorul responsabil pentru colecţia de artă.

Tema expoziţiei, subscrisă motto-ului expoziţiilor din cadrul Preşedinţiei României – “Arhitectura este sculptură locuită” (C. Brâncuşi) -, pleacă de la ideea că atât construcţia, cât şi comunicarea sunt două valori umane corelate.

Vor fi prezentate lucrări ale artiştilor Florica Prevenda, Marilena Preda Sânc, Constantin Rusu, Darie Dup, Iosif Kiraly, Mircea Stănescu, Petru Lucaci, alături de lucrări din colecţia permanentă de artă a Parlamentului European aparţinând unor artişti români precum Georgeta Brătescu, Ioana Bătrânu, Suzana Dan, Daniela Făiniş, Teodor Moraru, Valeriu Mladin.

De asemenea, miercuri, de la ora 17,00, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale va avea o întrevedere cu Tibor Navracsics, comisarul european responsabil pentru Educaţie, cultură, tineret şi sport.

Preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene va fi marcată la Bruxelles joi, 24 ianuarie, printr-un concert de muzică clasică al Orchestrei Române de Tineret, găzduit de BOZAR, instituţie culturală de prestigiu din Bruxelles, unde oficialul român va susţine un discurs, mai informează MCIN.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu.


Share-uiește cu prietenii.

Obiceiuri de Anul Nou în lume

Focuri de artificii

Focuri de artificii

Sărbătoarea Anului Nou deține recordul pentru cea mai mare vechime.

Babilonienii îl sărbătoreau încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstițiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfășurându-se diverse activități. Apoi oamenii, ca și acum, își stabileau scopuri pentru noul an.

Un obicei des întâlnit la babilonieni era înapoierea echipamentelor agricole împrumutate. Cu această ocazie regele trecea printr-un ritual de pocăință și era deposedat de putere pentru a petrece trei zile izolat și în rugăciune. Când revenea în lume se organizau ceremonii de restaurație pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii.

De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obișnuiesc să spargă farfurii în ușa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte și de cel mai mult noroc…

În Mexic se întâlnesc mai multe superstiții: scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine și agățarea unor figurine în formă de oaie pe clanța ușii pentru prosperitate. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morților. Spiritismul are baze legale și o sesiune costă în medie în jur de 15 dolari…

În Irlanda fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-și găsească adevărata dragoste. Ele așează vâsc sub pernă visând la momentul magic când își vor cunoaște alesul. De asemenea, vâscul alungă și spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul țării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.

Veșmintele cu buline și mâncărurile în formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceștia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopții semnifică belșug, creșterea veniturilor.

În Scoția, Anul Nou este numit “Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars și celui nou îi este permis să vină. Scoțienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. În Scoția a apărut și “Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Cântecul a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, în 1796, în cartea “Scots Musical Museum”.

Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanțe vesele de roșu și galben în speranța atragerii norocului și a unui posibil partener. Dorințele de avere și dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri in aer liber la miezul nopții. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele Noului An.

În multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiția ca primul care pășește în casa cuiva după miezul nopții să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o pâine pentru îndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest ”first footer” să fie bărbat cu părul închis la culoare.

Insula Madeira din Portugalia deține recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007 s-au lansat câte 8.000 de artificii pe minut până s-a ajuns la un cumul de 600.000. Turiști din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul amețitor. Aici există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorințe pentru anul ce vine.

La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiția balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopții răsună ”Dunărea albastră”, iar ”Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanții la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Și mesele se decorează cu purceluși de ciocolată. Copiii toarnă plumb topit într-o cadă, iar un clarvăzător citește formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că Anul Nou aduce noroc și prosperitate, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăți.

În China Anul Nou se sărbătorește la a doua lună nouă de la solstițiu. Petardele și pocnitorile se spune că alungă spiritele rele. Dragonii și leii fabuloși dansează pe străzi. Oamenii se îmbracă în roșu, cea mai eclatantă dintre culori, iar copiii primesc plicuri roșii cu bani. Se mai oferă și mandarine pentru noroc, dar numai în număr par.

În Japonia oamenii își petrec o săptămână întreagă pregătindu-se pentru venirea noului an. Casa trebuie curățată foarte bine pentru a preveni apariția oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite și mai ales, toate certurile rezolvate și greșelile iertate. Eliberați de rele, oamenii pot păși cu încredere în an, sperând la pace și prosperitate. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele și dorințele. Pentru japonezi, Anul Nou, numit “Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători și un simbol al înnoirii. Sunt organizate “petreceri de uitat anul” sau “Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele și grijile anului pe cale să se încheie și se pregătesc pentru un nou început. Pe 31 decembrie, la miezul nopții, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărți sake (băutura tradițională, n.r.) și pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunță trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul și purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas — mici cadouri cu bani înăuntru.

În Grecia o pâine specială numită “Vasilopita” este servită de Revelion. Un bănuț se ascunde în interiorul acesteia când se pune la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopții și cine primește bucata cu premiul va avea noroc în anul care vine. Aici, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun.

În Spania există tradiția de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopții de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcție de cât de dulce este, așa va fi și luna respectivă: mai bună sau mai dificilă. Pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-și strecura verigheta în cupa de șampanie și de a ciocni.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopții pentru a face curățenie. În noaptea de Anul Nou, numita “Capodanno”, italienii obișnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăție și abundență.

În Olanda, Oudejaarsdag sau “ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori și țin până târziu în noapte. De altfel, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.

Rușii obișnuiesc să deschidă ușile și ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. În Rusia o băutură din vodcă, suc de lămâie și apă de la robinet este denumită “apa murdară” și se bea pentru a opri ghinionul.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin “Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au facut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cânta la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În India, Anul Nou se sărbătorește diferit în funcție de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roșu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori și daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineața Anului Nou, copiii trebuie să țină ochii închiși până sunt conduși de mână la cutia cu daruri. În India Centrala, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

În SUA, Anul Nou este așteptat pe străzile orașelor, ca și în Canada. Toată lumea sărbătorește intrarea în Noul An la petreceri tradiționale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic și cu măști (conform tradiției oaspeții trebuie să își dea jos măștile la miezul nopții). Tot la miezul nopții, sună clopotele și sirenele, cerul este inundat de artificii și toată lumea strigă într-un glas ”Happy New Year!”. Mai cunoscut este poate obiceiul americanilor de a împărtăși un sărut pasional cu persoana iubită la miezul nopții, despre care se crede că va șterge amintirile neplăcute ale trecutului, deschizând calea către un viitor încărcat de dragoste. În New York, o tradiție de peste 100 de ani a fost cea de a se arunca o minge în Times Square. Este cel mai cunoscut obicei de a arunca ceva la miezul nopții de Revelion. Acest lucru se întâmplă și în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio și Sacramento (California). În alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: în Easton (Maryland) — un crab, în Atlanta (Georgia) — o piersică, în New Orleans — o oală.

e-Cultura.info/ Documentare — Marina Bădulescu

Conținutul website-ului www.e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

Concertul de Anul Nou de la Viena 2019 – VIDEO

Sala de Aur de la Musikverein Viena

Sala de Aur de la Musikverein Viena

Un adevărat ritual al fiecărui început de an, o tradiţie muzicală extrem îndrăgită în întreaga lume, Concertul de Anul Nou de la Viena va fi transmis şi anul acesta la Televiziunea publică, de la ora 12.15, în prima zi a lui 2019 și pe site-ul www.e-cultura.info.

Ce ne va aduce Noul An nu putem şti, dar, până vom afla, pe 1 ianuarie, avem parte de clasica feerie a Concertului de Anul Nou de la Viena. Mai bine de două ore de eleganţă şi rafinament prin spectacolul muzicii familiei Strauss, în transmisiune directă din impunătorul decor al Sălii de Aur de la Musikverein Viena.

An după an, Concertul de Anul Nou de la Viena transformă Orchestra Filarmonicii din Viena în cel mai important ambasador muzical al Austriei. Şi al Europei, cu tot ce are mai reprezentativ bătrânul continent în materie de graţie şi armonie, valsul vienez.


SURSA. TVR


Mesajul către lume al Simfonicului din Capitala muzicii este, ca de fiecare dată, unul de speranţă, prietenie şi pace, în spiritul proaspăt şi energic al unui nou început. Nostalgie pentru 2018 şi optimism pentru anul ce vine, sentimente reorchestrate de o muzică accesibilă şi dinamică.

Ziua de 1 ianuarie 2019 marchează aniversarea a 60 de ani de când acest „concert al concertelor” este transmis, prin intermediul camerelor de televiziune, în întreaga lume, Anul acesta, Concertul de Anul Nou este televizat în peste 90 de ţări de pe mapamond şi va fi urmărit de mai mult de 40 de milioane de telespectatori.

Concertul va fi dirijat de Christian Thielemann, în premieră la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Viena. În cursul stagiunilor curente, muzicianul german colaborează frecvent cu orchestra vieneză, încă din anul 2000, şi deţine postul de dirijor principal al Dresden Staatskapelle şi director artistic al celebrului Festivalul de Paşti de la Salzburg, Thielemann este un interpret cunoscut şi melomanilor români, fiind prezent chiar cu orchestra din Dresda în ediţia 2015 a Festivalului Internaţional ”George Enescu”. Între modelele sale muzicale se numără Herbert von Karajan dar şi Willy Boskovsky, unul dintre cei mai longevivi concert-maeştrii ai Filarmonicii din capitala austriacă.

Christian Thielemann este un bun cunoscător al creaţiei dinastiei Strauss şi al muzicii de operetă, între lucrările alese pentru programul pe care îl dirijează în premieră la Viena numărându-se valsurile Nordseebilder (Imagini de la Marea Nordului) şi Künstlerleben” (Viaţă de artist) de Johann Strauss fiul, dar şi mai melancolicul Sphärenklänge” (Muzica sferelor) al fratelui său mai mic, Josef.

Programul de anul acesta este pur vienez şi aproape exclusiv straussian, cu valsuri, polci, marşuri şi câteva celebre extrase instrumentale din operetele familiei care a dat tonul muzicii în capitala Austriei aproape un secol şi jumătate. Sunt doar doi compozitori din afara dinastiei Strauss anul acesta: Carl Michael Ziehrer, cel mai temut rival al familiei Strauss în timpul vieţii, şi Josef Hellmesberger Jr., reprezentantul a două mari familii muzicale care a trăit tot la Viena, timp de trei generaţii.

Baletul de Stat din Viena ne va încânta cu creaţiile lui Andrei Kaidanovski, tânăr coregraf vienez de origine rusă care îşi face debutul la Concertul de Anul Nou cu ”Künstlerleben” şi ”PasmanCsárdás” de Johann Strauss fiul.

Valsul ce descrie metaforic viaţa de artist este un tribut adus aniversării a 150 de ani de existenţă a Operei de Stat din Viena, impozantul edificiu de pe Ringstrasse fiind locul ales pentru momentele coregrafice moderne, realizate în foyer, pe scenă, în sală şi chiar pe terasa acoperişului.

Momentull a fost filmat de soliştii baletului la Castelul Grafenegg din Austria Inferioară, loc pitoresc în care se desfăşoară un important festival european de muzică clasică, costumele lor fiind semnate de Arthur Arbesser, un vienez stabilit la Milano, acolo unde a studiat cu Giorgio Armani.

Chiar şi florile trebuie să fie vieneze la Musikverein, odată cu întreruperea tradiţiei din 1980 care consfinţea ca oraşul italian San Remo să le livreze în fiecare an. Marea de flori din sală e îngrijită acum de grădinarii şi designerii florişti de la Viena City Garden, cei care încep să decoreze Sala de Aur încă din 27 decembrie, în paralel cu repetiţiile orchestrei.

Rezultatul? Îl vom vedea şi mai ales auzi în prima zi a lui 2019, atunci când alături de Orchestra Filarmonică din Viena şi dirijorul Christian Thielemann vom spune şi noi ”PrositNeujahr 2019”! La Mulţi Ani 2019!

e-Cultura.info


Share-uiește cu prietenii.

Decernarea Premiilor Nobel pe anul 2018 – VIDEO

Decernarea Premiilor Nobel pe anul 2018

Decernarea Premiilor Nobel pe anul 2018

Premiile Nobel au fost înfiinţate din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), printr-o clauză menţionată în testamentul pe care acesta l-a redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Scriitoarea Maryse Condé a câştigat premiul pentru literatură care a fost anunţat, vineri, la Stockholm, în Suedia, ca reacţie la blocajul în care se găseşte Academia Suedeză după acuzaţiile de abuz sexual ce au dus la anularea decernării Nobelului literar în 2018.

Născută în 1937, în Pointe-à-Pitre, Guadelupa, Maryse Condé este considerată unul dintre cei mai importanţi scriitori din Caraibe. Este autoare a aproximativ 20 de romane şi a câştigat mai multe premii prestigioase, printre care Le Grand Prix Litteraire de la Femme (1986) şi Le Prix de L’Académie Francaise (1988). A fost profesor emerit la Universitatea Columbia din New York, SUA, dar în prezent trăieşte în Guadelupa şi Franţa. În opera sa, a descris modul în care colonialismul a schimbat lumea şi cum cei afectaţi de acest lucru încearcă să îşi recupereze moştenirea culturală.


SURSA. Nobel Prize


Cercetătorii William D. Nordhaus şi Paul M. Romer au primit, luni, premiul Nobel pentru economie pe 2018.

William D. Nordhaus şi Paul Romer au primit premiul Nobel pentru economie pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung în economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial, potrivit comitetului care a decernat distincţia.

Americanul William Nordhaus, profesor la Universitatea Yale, a arătat în studiile sale modul în care activitatea economică interacţionează cu chimia şi fizica de bază pentru a produce schimbări climatice. Nordhaus a fost prima persoană care a creat un model cantitativ care descrie modul în care se influenţează între ele la nivel global economia şi clima. Modelul său este utilizat în prezent pentru a analiza consecinţele politicilor privind clima, de exemplu taxele referitoare la emisiile de carbon.

Denis Mukwege şi Nadia Murad au primit premiul Nobel pentru Pace pe anul 2018, a anunţat Comitetul Nobel Norvegian, instituţia care acordă prestigioasa distincţie.

Comitetul Nobel Norvegian a acordat distincţia doctorului Denis Mukwege (Republica Democratică Congo) şi Nadiei Murad (Irak) pentru “eforturile de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război şi în conflicte armate”.
“Ambii laureaţi au adus o contribuţie crucială la concentrarea atenţiei şi combaterea unor astfel de crime de război. Denis Mukwege este ajutorul care şi-a devotat viaţa apărării acestor victime.

Nadia Murad este martora care vorbeşte despre abuzurile comise împotriva ei şi a altora. În felul său, fiecare a ajutat la oferirea unei mai mari vizibilităţi violenţei sexuale în perioade de război, pentru ca autorii să poate fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor”, se mai afirmă în comunicatul instituţiei.

e-Cultura.info


Share-uiește cu prietenii.

Cineastul italian Bernardo Bertolucci s-a stins din viaţă la 77 de ani

Cineastul italian Bernardo Bertolucci

Cineastul italian Bernardo Bertolucci

Celebrul regizor italian Bernardo Bertolucci a încetat din viață la 77 de ani, la Roma, a anunţat reprezentanta artistului, Flavia Schiavi, arată La Republica.

Bertolucci, celebrat în lumea întreagă pentru pelicule ca ¨Ultimul Tango la Paris¨ sau ¨Conformistul¨, a murit luni, la 7 dimineaţa, la capătul unei lungi suferinţe provocate de cancer.

Cineastul care a primit premiul Oscar pentru pelicula ¨Ultimul împărat”, era imobilizat într-un scaun cu rotile de mai bine de un deceniu, după o operaţie pentru hernie de disc nereuşită.

Cariera lui Bertolucci a început în anii ´60, când cineastul s-a afirmat ca una dintre figurile majore ale noului val italian, alături de Antonioni, Fellini şi Pasolini. A fost singurul dintre aceşti regizori care a trecut cu succes la producţii hollywoodiene după ce a lansat în 1987 ¨Ultimul împărat/ The Last Emperor”, film distins cu nouă premii Oscar, inclusiv Cel mai bun Film şi Cea mai bună regie.

***
Bertolucci s-a născut la Parma, în 1940, fiul lui Attilio, un poet italian celebrat. Prietenia tatălui său cu Pier-Paolo Pasolini, l-a adus pe Bertolucci, pe atunci în vârstă de 20 de ani în postura de asistent de regie pentru debului ca regizor pe care îl plănuia Pasolini.

După ce a colaborat la pelicula lui Pasolini din 1961, ¨Accattone¨, Bertolucci a continuat ca scenarist şi a semnat propriul său debut în calitate de regizor, în 1962, cu ¨Cumătra uscată¨.

Bertolucci a colaborat şi la pelicule de succes precum cele semnate de Sergio Leone în seria sa de spaghetti western. A ajuns celebru pentru pelicula “Prima della rivoluzione” , din 1964, povestea unui student marxist din Parma care are o aventură cu propria mătuşă. Acest film, şi ¨Conformistul¨, din 1970, au ilustrat apropierea lui Bertolucci de stânga politică radicală.

Mai târziu, regizorul avea să recunoască: “Am trăit un fel de vis al comunismului”. A revenit după 1990 cu pelicule ca ¨Un ceai în deşert”, după romanul lui Paul Bowles sau ”Micul Buda”.

e-Cultura.info

Academician Ioan-Aurel Pop conferenţiază la Colegiul Pontifical Teutonic

Acad. Ioan-Aurel Pop

Acad. Ioan-Aurel Pop

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, conferenţiază, la Colegiul Pontifical Teutonic din Cetatea Vaticanului, în cadrul întâlnirii “România – 100 de ani de la constituirea statului naţional unitar român. Raporturile cu Sfântul Scaun”.

Preşedintele Academiei Române va susţine prelegerea cu tema “Cum s-a format România – reflecţii la un secol de la momentul 1918”, informează un comunicat al Biroului de presă al Academiei Române, transmis joi AGERPRES.

Manifestarea va fi deschisă de P. Bernard Ardura, preşedintele Comitetului Pontifical de Ştiinţe Istorice, urmat de ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Liviu-Petru Zăpîrţan, care va vorbi despre semnificaţia filosofică a ideii de unitate naţională.

Alături de preşedintele Academiei Române vor lua cuvântul prof. Matteo Luigi Napolitano, de la Universita degli Studi del Molise, care va susţine prelegerea “Relaţiile dintre Sfântul Scaun şi România. Diplomaţie, dialog, dezacord şi întâlnire”, şi prof. Marialuisa Sergio, din cadrul Universita degli Studi di Roma Tre, cu prelegerea “Între ideologie, religie şi politică. Sfântul Scaun şi România după Al Doilea Război Mondial”.

Evenimentul este organizat de Comitetul Pontifical de Ştiinţe Istorice – Sfântul Scaun, Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta şi de Universitatea “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu.


Share-uiește cu prietenii.

Scriitoarea Anna Burns a fost recompensată cu premiul Man Booker 2018

Scriitoarea Anna Burns

Scriitoarea Anna Burns

Scriitoarea nord-irlandeză Anna Burns a fost recompensată, pentru romanul “Milkman”, cu premiul Man Booker, una dintre cele mai prestigioase distincţii literare din lume dedicate autorilor care scriu în limba engleză, potrivit The Guardian.

Numele câştigătoarei Man Booker Prize pe 2018 a fost anunţat marţi seară, într-o ceremonie care a avut loc la Guildhall din Londra.

Juriul, prezidat de filosoful Kwame Anthony Appiah, a descris romanul Annei Burns – primul autor nord-irlandez recompensat cu prestigioasa distincţie – drept “incredibil de original”. Volumul experimental, al treilea al autoarei, prezintă povestea unei tinere de 18 ani hărţuite sexual de un bărbat puternic.

“Vocea puternic distinctivă a Annei Burns provoacă mentalitatea tradiţională şi se traduce într-o proză surprinzătoare şi imersivă. Este o poveste despre brutalitate, uzurpare şi rezistenţă, narată cu mult umor”, a descris juriul cartea.

În vârstă de 56 de ani, Anna Burns a mai fost nominalizată la alt prestigios premiu, Orange Prize, în 2002, pentru romanul “No Bones”.

Anna Burns este prima femeie care câştigă Man Booker Prize din 2012, când a fost recompensată cu această distincţie Hilary Mantel, pentru romanul “Bring Up the Bodies”.

Anul acesta, pe lista scurtă a nominalizărilor s-au mai aflat Robin Robertson, cu “The Long Take”, Rachel Kushner, cu “The Mars Room”, Richard Powers, cu “The Overstory”, Esi Edugyan, cu “Washington Black”, şi Daisy Johnson, cu “Everything Under”.

Anul trecut, Man Booker Prize a revenit unui american, George Saunders, pentru “Lincoln in the Bardo”.

Premiul Man Booker, în valoare de 50.000 de lire sterline, este acordat anual din 1969, fiind dedicat scriitorilor de orice naţionalitate care scriu în limba engleză şi publică în Marea Britanie sau Irlanda. Înainte de 2014, premiul era rezervat doar autorilor din Marea Britanie, Irlanda, Zimbabwe şi ţările Commonwealth.

Printre laureaţii ediţiilor precedente se numără autori celebri, precum Salman Rushdie, Kazuo Ishiguro, Margaret Atwood, Ben Okri, Hilary Mantel şi Thomas Keneally.

e-Cultura.info / Autor: Ana Obretin.


Share-uiește cu prietenii.

Ioana Pârvulescu şi Claudiu Mihail Florian, participanţii la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

 Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

Scriitorii Ioana Pârvulescu şi Claudiu Mihail Florian, figurează printre participanţii la cea de-a zecea ediţie a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură.

Cu ocazia aniversării celei de-a zecea ediţii a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL), a fost lansată o competiţie specială, adresată câştigătorilor ediţiilor precedente.

“Treizeci şi şase de scriitori laureaţi s-au înscris în competiţia de scriere creativă ‘O poveste europeană: Câştigătorii EUPL descriu Europa’ (A European Story: EUPL Winners Write Europe), rezultatul acesteia reprezentând o culegere disponibilă online. Printre participanţii la această competiţie s-au numărat Ioana Pârvulescu, câştigătoare EUPL în 2013, cu romanul ‘Viaţa începe vineri’, şi Claudiu Mihail Florian, laureat al premiului în 2016, cu opera autobiografică ‘Vârstele jocului. Strada Cetăţii’. Operele înscrise în noua competiţie sunt: ‘O voce / A voice’, scrisă de Ioana Pârvulescu în limba română şi tradusă în limba engleză de Mihnea Gafiţa şi ‘Moştenirea / Die Erbschaft / The Inheritance’, scrisă de Claudiu Mihail Florian în limba germană, autotradusă în limba română şi tradusă în limba engleză de Alice Tetley-Paul”, se precizează în comunicat.

Câştigătorii diverselor categorii de premii (Premiul juriului, Premiul Membrilor Parlamentului European, Premiul publicului cititor şi o menţiune pentru Anul European al Patrimoniului Cultural) vor fi anunţaţi în cadrul unei ceremonii speciale, ce va avea loc la Viena, în data de 6 noiembrie, în contextul preşedinţiei Austriei la Consiliul UE.

MCIN mai informează că toţi cei interesaţi pot vota nuvela favorită până la data de 21 octombrie, la adresa http://anniversary.euprizeliterature.eu/vote.

e-Cultura.info/ Autor: Daniel Popescu.

Șapte producţii cinematografice româneşti la Festivalului de Film de la Sarajevo

Festivalul de Film de la Sarajevo

Festivalul de Film de la Sarajevo

Cea de-a 24-a ediţie a Festivalului de Film de la Sarajevo, care se va desfăşura în perioada 10-17 august, prezintă şapte producţii cinematografice româneşti în cadrul secţiunilor de competiţie.

Filmele Luna de miere (regia Ioana Uricaru – premieră regională), Un prinţ şi jumătate (regia Ana Lungu – premieră mondială) şi Dragoste 1: Câine (regia Florin Şerban – premieră mondială) sunt incluse în competiţia de lungmetraje.

Competiţia de scurtmetraje prezintă în premieră regională filmul Totul e foarte departe în regia lui Enanuel Pârvu şi în premieră mondială producţia Morski Briz în regia Ceciliei Ştefănescu.

În competiţia de film studenţesc va fi prezentă în premieră mondială producţia 16 lovituri în regia lui Alexandru Badea şi în premieră regională filmul Albastru şi roşu, în proporţii egale semnat de Georgiana Moldoveanu.

Ediţia din acest an a festivalului cuprinde două filme româneşti în secţiunea dedicată In Focus: Touch me not în regia Adinei Pintilie şi Fotbal infinit de Corneliu Porumboiu.

Festivalul pune accent pe regiunea Europei Centrale şi de Est incluzând producţii din Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia, Kosovo, Macedonia, Malta, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Publicul poate viziona premiere mondiale, internaţionale sau regionale şi o retrospectivă a celor mai de succes producţii ale anului anterior, în secţiunea dedicată In Focus. Programul competiţional al festivalului este împărţit în secţiunile: lungmetraj, scurtmetraj şi documentar.

Pe lângă programul competiţional, un număr semnificativ de cineaşti români sunt invitaţi să participe la programele dedicate industriei cinematografice: CineLink, Docu Rough Cut Boutique şi Talents Sarajevo.

CineLink Industry facilitează întâlnirea distribuitorilor şi producătorilor cu realizatorii unor filme aflate în stadiul de post-producţie, prezentând cele mai promiţătoare proiecte regionale.

Talents Sarajevo se desfăşoară pe toată durata festivalului, fiind o platformă regională de întâlnire şi pregătire a 61 de artişti aspiranţi din lumea filmului, dintre care opt din România.

Iniţiat în 2007 în colaborare cu Festivalul Internaţional de Film de la Berlin şi Berlinale Talents, programul reuneşte participanţi din Europa de Sud-Est şi Caucazul de Sud. Din România au fost selectaţi următorii participanţi: Alfredo Constantin Minea şi Pavel Ulici (actori), Andreea Lăcătuş (regizor), Ana-Maria Voicu (producător), Livia Diana Plopeanu şi Răzvan-Gabriel Dutchevici (scenarişti), Letiţia Gabriela Ştefănescu (editor) şi Victor Morozov (presă).

e-Cultura.info / Editor: Mariana Ionescu.


Share-uiește cu prietenii.

Brâncuși expus la Muzeul de Artă Modernă din New York MoMA timp de 7 luni

Muzeul de Artă Modernă din New York MoMA

Muzeul de Artă Modernă din New York MoMA

Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMa) a anunţat deschiderea unei expoziţii inedite dedicate lui Constantin Brâncuşi, începând cu 19 februarie 2019. Vor fi expuse 11 lucrări nemaivăzute ale sculptorului român, dar şi desene, fotografii şi filme.

De asemenea, un alt tip inedit de material pe care muzeul le va prezenta este şi o parte a colecţiei de înregistrări a sculptorului. Curatorii Paulina Pobocha şi Mia Matthias au creat un playlist cu câteva dintre acestea pentru materialul de pe site care anunţă expoziţia.

Evenimentul are loc la 105 ani de la primul show al artistului peste ocean, iar expoziția va rămâne deschisă până anul viitor, pe 18 februarie.

Un număr de 11 sculpturi ale lui Brâncuși sunt prezentate împreună pentru prima dată, alături de desene, fotografii și filme. O selecție de materiale de arhivă, care nu au mai fost văzute niciodată, aruncă o lumină asupra relațiilor sculptorului cu prietenii, patronii, inclusiv cu acest Muzeu.

Ceea ce apare din aceasta expoziție, este un portret bogat al unui artist a cărui abordare riscantă și inventivă a schimbat cursul artei ce i-a urmat.

e-Cultura.info


Share-uiește cu prietenii.

Proiectul Mnemonics apreciat la Bienala de Artă de la Veneția

Bienala de Artă de la Veneția

Bienala de Artă de la Veneția

Proiectul Mnemonics, cu care ţara noastră participă la cea de-a 16-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – La Biennale di Venezia, a fost apreciat atât de vizitatorii pavilionului României din Giardini della Biennale şi ai Noii Galerii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia, cât şi de presa internaţională, informează Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Proiectul Mnemonics pune în discuţie funcţia social-culturală a spaţiului liber al oraşelor româneşti. Conceptul Mnemonics, într-o abordare scenografică, descrie un vast teritoriu al libertăţii mai multor generaţii din România – libertatea de mişcare, libertatea intenţiei şi a imaginaţiei, libertatea reaccesării amintirilor copilăriei şi a reaproprierii aspectelor sale ludice maturităţii. Esenţa Mnemonics constă într-o viziune optimistă, fără nostalgie, asupra spaţiului dintre blocurile oraşelor din România care aşteaptă impulsul contemporan pentru viitor.

Bienala de Arhitectură de la Veneţia este un eveniment internaţional de mare prestigiu ce ilustrează un dialog cultural de mare amploare între ţările lumii. Aceasta se desfăşoară în perioada 26 mai – 25 noiembrie. Organizatorii reprezentării României la cea de-a 16-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia sunt Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România.

“Pavilionul României vine cu o abordare ludică şi se apropie de spaţiul public dintre blocuri, ca un simbol al urbanizării rapide a ţării din a doua parte a secolului al XX-lea”, se arată în cotidianul britanic “The Guardian”, în timp ce publicaţia internaţională “Monocle” apreciază, într-un montaj video, că “România a provocat printr-o expoziţie bine executată şi fermecătoare, construită pe rememorare şi amintiri ale copilăriei noastre petrecute pe terenuri de joacă şi petece de iarbă. (…) Comentariul său dezvăluie puterea unei naţiuni de a genera un cadru frumos cu o idee evocatoare şi, mai mult, cum poate schimba percepţii”.

Pavilionul este apreciat şi în paginile revistei “Elle Italia” drept unul dintre cele mai reuşite de la cea de-a 16-a Expoziţie Internaţională de Arhitectură de la Veneţia. Potrivit autorilor articolului, pavilionul ţării noastre “invită vizitatorii să intre în posesia locului de joacă, să interacţioneze cu ceilalţi şi să reflecteze asupra efectelor unei apropieri spontane a unui spaţiu public”.

e-Cultura.info/ Autor: Petronius Craiu.


Share-uiește cu prietenii.

Ministrul George Ivaşcu, a participat la Bruxelles, la sesiunea Cultură şi Audiovizual a Consiliului Europei

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a participat la Bruxelles, la sesiunea Cultură şi Audiovizual a Consiliului Educaţie, Tineret, Cultură, Sport, organizată sub Preşedinţia bulgară a Consiliului UE.

Porincipalul punct al agendei reuniunii l-a reprezentat rolul pe care cultura îl va juca în viitorul Europei după anul 2020, accentul fiind pus asupra aspectelor de finanţare în următorul cadru financiar multi-anual şi a observaţiilor la propunerea de buget 2020 – 2027 înaintată de Comisia Europeană.

“Cu toţii ne dorim o Europă încrezătoare în idealurile sale, în care tinerii învaţă despre trecutul nostru şi diversitatea noastră culturală, o Europă a creativităţii, a inovării şi a excelenţei artistice. Viitorul program trebuie să deţină un rol esenţial în promovarea mesajelor pozitive despre identitatea europeană şi valorile comune ale Uniunii Europene”, a declarat ministrul George Ivaşcu, informează Agerpres.

Ministrul a insistat asupra menţinerii unei finanţări adecvate pentru sectoarele culturale şi creative, care să le permită să genereze rezultate concrete, în sprijinul mobilităţii artistice şi educaţionale, al organizării de festivaluri de teatru şi film de mare vizibilitate, precum şi al valorificării potenţialului industriilor culturale şi creative, indică sursa citată.

În cadrul intervenţiei sale, Ivaşcu a accentuat şi relevanţa restaurării şi punerii în valoare a proiectelor de patrimoniu în cadrul viitoarei politici de coeziune, ca principală moştenire ce va fi lăsată de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018.

“Trebuie să fim în pas cu evoluţiile tehnologice şi digitizarea culturală, care au generat noi audienţe şi au permis accesul unui public tot mai larg la fenomenul cultural”, a punctat ministrul, care a adăugat că viitoarele instrumente de finanţare trebuie să ia în calcul progresul digital şi noile modele de distribuţie în mediul online.

Ministrul George Ivaşcu a îndemnat totodată la o abordare holistică, prin care să fie facilitată complementaritatea surselor de finanţare, în beneficiul artiştilor şi al profesioniştilor din domeniul Culturii.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu.


Share-uiește cu prietenii.




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală   Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.



                                                                                                                                                    

  • Centrul de preferințe pentru confidențialitate

    carte