fbpx

Categorie: Carte

Te rugam să apreciezi sau să distribui

 
                                                                                                                                                                 


Ascultă în soundcloud Târgul Internaţional de Carte pentru Copii BOOKerini

Târgul Internaţional de Carte pentru Copii BOOKerini

Târgul Internaţional de Carte pentru Copii BOOKerini

Târgul Internaţional de Carte pentru Copii BOOKerini, ajuns la ediţia a doua, va avea loc la Biblioteca Naţională a României.

50 de invitaţi din România şi din afara ţării (Franţa, Ungaria, Grecia şi Suedia) şi peste 20 de edituri vor fi prezente cu cele mai importante titluri de carte pentru copii.
AUDIO

BOOKerini îşi propune să continue promovarea literaturii pentru copii şi, totodată, să încurajeze producţia artistică autohtonă de carte pentru copii.

Copiii sunt aşteptaţi să-şi întâlnească autorii preferaţi, să stea de vorbă şi să-i asculte citind, să deseneze la Peretele cu poveşti alături de ilustratori, să participe la cele peste 50 de evenimente pregătite de organizatori.

“Conceptul care va sta la baza celei de-a doua ediţii este călătoria, idee care susţine puterea pe care o are literatura pentru copii, aceea de a apropia, de a transforma, de a iniţia şi de a câştiga de fiecare dată câte ceva de pe urma unei poveşti”, se precizează într-un comunicat.

Organizatorii – Asociaţia Câte-n lună şi-n mansardă şi EDU CULT CREATIV – au pregătit călătorii imaginare, fantastice, de aventură, în timpuri îndepărtate, dar şi contemporane, cu accent pe componenta digitală (VR şi AR) şi pe cea senzorială (prin expoziţii). Participarea la activităţi este gratuită, în limita locurilor disponibile. Înscrierile se pot face pe http://bit.do/BOOKerini. Pentru grupuri mai mari de 15 copii, este necesar să se trimită un e-mail la adresa lunadinmansarda@gmail.com, specificându-se atelierul dorit şi numărul copiilor.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Atelierele FILIT pentru traducători vor avea loc la Ipoteşti

Atelierele FILIT

Atelierele FILIT

Invitaţi din douăsprezece ţări vor participa în perioada 3 – 12 septembrie la cea de-a V-a ediţie a “Atelierelor FILIT pentru traducători” care vor avea loc la Ipoteşti, au anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanţii Muzeul Naţional a Literaturii Române Iaşi.
AUDIO

“Atelierele propun o serie de mese rotunde la care se vor aborda dificultăţile confruntării cu textele literare, dar şi reflecţii legate de strategiile de promovare a literaturii române în străinătate. Printre activităţi se numără traducerea unui poem de Mihai Eminescu şi a unor extrase din operele autorilor români. Traducătorii vor avea ocazia să dialogheze cu poeţii Ion Mureşan, Mina Decu şi Florin Partene, invitaţi ai atelierelor “CreativLit”, organizate de Memorialul Ipoteşti. Duminică, 8 septembrie, se vor întâlni cu participanţii la tabăra de interpretare a textului “CreativLit”, studenţi de la Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava şi Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. “Atelierele FILIT pentru traducători” se aliniază altor două iniţiative ale MNLR Iaşi şi ale Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi care susţin creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului: “Rezidenţele FILIT pentru autori români” şi “Rezidenţele FILIT pentru traducători străini”, precizează sursa citată.

Creat în 2015 de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi în colaborare cu Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, programul oferă un cadru de întâlnire şi comunicare profesională pentru traducători din limba română într-o limbă străină.

La ateliere vor lua parte Johanna Bertoti (România, limba maghiară), Hristo Boev (Bulgaria), Angela Bratsou (Grecia), Florin Buzdugan (România, limba engleză), Maria Gabriela Constantin (România, limba maghiară), Jan Cornelius (Germania), Jean-Louis Courriol (Franţa), Andrew Davidson-Novosivschei (S.U.A.), Anna Heinz (Germania), Rik Kiessling (Germania), Alexey Kubanov (Kazahstan), Patricia Lorenzana (Spania), Marija Markic (Croaţia), Ana-Maria Surugiu (Austria), Francesco Testa (Italia). Li se vor alătura Florica Ciodaru-Courriol (Franţa) şi Ivan Pilchin (Republica Moldova), doi dintre cei şase beneficiari ai “Rezidenţelor FILIT pentru traducători străini” din 2019.

e-Cultura.info / Autor Loredana Ciobanu.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Carte de aproape 200 de ani, clasată în patrimoniul cultural naţional mobil

Carte de aproape 200 de ani, clasată în patrimoniul cultural naţional mobil

Carte de aproape 200 de ani, clasată în patrimoniul cultural naţional mobil

Volumul “Sfintele şi dumnezeieştile Liturghii”, o carte veche de aproape 200 de ani, a fost clasată în patrimoniul cultural naţional mobil ca urmare a demersurilor realizate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea.

AUDIO

Clasarea acestui nou bun cultural continuă seria prin care, în anul 2014, la iniţiativa instituţiei, au fost clasate alte trei volume de carte veche, respectiv “Ceaslov”, “Carte folositoare de suflet” şi “Istoria Noului Testament” aflate în proprietatea Bibliotecii Judeţene “Duiliu Zamfirescu” Vrancea.

“Volumul ‘Sfintele şi dumnezeieştile Liturghii’ a fost clasat în categoria Fond, de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, în baza unei expertize şi documentaţii de clasare întocmită voluntar de către Mihaela Boldeanu, expert în carte veche românească şi documente în cadrul Muzeului Vrancei. ‘Sfintele şi dumnezeieştile Liturghii’ a fost tipărită de Tipografia lui Ioan Bart, Sibiu, în anul 1827 şi se află în colecţia de carte veche a Bibliotecii Judeţene ‘Duiliu Zamfirescu’ Vrancea. Acest exemplar face parte din seria de tipărituri prin care oficina sibiană a contribuit la constituirea unui limbaj literar şi ştiinţific în limba română”, a precizat, într-un comunicat, Direcţia de Cultură Vrancea.

Direcţia Judeţeană de Cultură Vrancea a propus spre clasare, în categoria “Fond”, încă un volum de carte veche românească, respectiv “Triodion”, aflată în proprietatea unei mănăstiri din judeţul Vrancea. Cartea este bogat ilustrată, cu diverse elemente ornamentale în cerneală neagră şi roşie şi a fost scoasă în Tiparniţa oraşului Bucureşti de către preotul Stoica Iacovici în lunile septembrie – decembrie ale anului 1746.

e-Cultura.info / Autor: Dana Lepădatu.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Carmen Mihaiu, noul manager al Bibliotecii Naţionale a României

Biblioteca Naţională a României

Biblioteca Naţională a României

Carmen Mihaiu a fost desemnată câştigătoare a concursului de proiecte de management organizat pentru Biblioteca Naţională a României, potrivit unui anunţ publicat pe site-ului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare, este declarat câştigător candidatul care a obţinut cea mai mare medie, cu condiţia ca aceasta să fie de minimum 7.

AUDIO

Carmen Mihaiu a obţinut în urma acestui concurs nota 8,18. Începând din 28 ianuarie, Carmen Mihaiu a fost manager interimar al Bibliotecii Naţionale a României.

Absolventă a Facultăţii de Litere – Universitatea din Bucureşti (1997), Carmen Mihaiu a fost, din anul 2015, şef serviciu interimar al Serviciului Marketing şi Comunicare, în cadrul Bibliotecii Naţionale a României.

Biblioteca Naţională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea şi punerea în valoare a patrimoniului documentar naţional, precum şi a fondului Românica, ce reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate.

De asemenea, BNR organizează Depozitul Legal, principală sursă documentară în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti, şi asigură accesul liber la colecţiile sale – parte esenţială a memoriei poporului român – atât generaţiei de azi, cât şi celor viitoare, în scop de educare, cercetare, studiu şi informare.

e-Cultura.info

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie.

Târgul de Carte “Alba Transilvana”, la cea de-a XII-a ediţie

Târgul de Carte

Târgul de Carte “Alba Transilvana”

Personalităţi marcante, precum Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Andrei Marga, Alexandru Cistelecan, vor avea lansări de carte şi vor susţine conferinţe la cel mai important eveniment cultural din Alba dedicat cărţii, Târgul de Carte “Alba Transilvana”, ajuns la cea de-a XII-a ediţie şi care are loc de joi până sâmbătă la Alba Iulia la Casa de Cultură a Sindicatelor.

La Târg este aşteptat vineri şi preşedintele Klaus Iohannis, care îşi va prezenta cartea “EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”.

Desfăşurat sub sloganul “Cartea care te cucereşte”, Târgul de Carte “Alba Transilvana” aduce în faţa publicului o paletă largă de manifestări culturale, menite să promoveze cartea, noile apariţii editoriale şi editurile prezente. Sunt prezente în jur de 50 de edituri.

“Cea de-a XII-a ediţie propune publicului un periplu cultural care celebrează CARTEA şi oferă, pe parcursul celor trei zile, lansări şi prezentări de carte, conferinţe, concerte, expoziţii de artă, lecturi interactive, recitaluri de muzică şi poezie, evenimente multi-art. Copiii, tinerii şi adolescenţii sunt invitaţi să participe la ateliere, concursuri, dezbateri şi întâlniri cu personalităţi într-un adevărat carusel al lecturii şi creativităţii”, transmit organizatorii Târgului de Carte “Alba Transilvana”.

În cadrul Târgului au loc şi două evenimente multi-art, ce aduc în faţa celor prezenţi atât cărţi deosebit de valoroase, cât şi expoziţii de artă şi momente muzicale susţinute de artişti importanţi ai judeţului Alba.

Tot la “Alba Transilvana”, cea mai cunoscută creatoare de costume populare din ţară, Virginia Linul, lansează prima sa carte, “Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluţii. Din istoricul veşmintelor din Ţara Năsăudului”. Momentul lansării de carte, programat vineri seara, va fi însoţit de o expoziţie de costume populare realizate de Virginia Linul, precum şi de momente folclorice susţinute de interpreta Ioana Ardelean şi de Grupul “Ţarina” al Cupru Min Abrud.

Programul dedicat copiilor este unul atractiv şi variat. Animaţia pentru copii va însoţi pe perioada întregului program lansările de cărţi pentru copii, concursurile cu premii, atelierele creative, evenimentele editoriale, face-painting-ul, jocurile educative, teatrul pentru copii, dactilopictura, evenimentele multi-art, spectacolele muzicale şi artistice şi lecturile interactive.

Un moment special pentru copiii şi adolescenţii prezenţi la Târgul de Carte “Alba Transilvana” va avea loc vineri, când, la Sala de evenimente a Casei de Cultură a Sindicatelor, cei prezenţi vor avea prilejul să-i întâlnească pe interpretul de folclor Ionuţ Fulea şi pe sportivul Avram Iancu. Cei doi vor fi prezenţi la evenimentul “Să ne cunoaştem valorile”, prilej cu care le vor vorbi copiilor despre viaţa şi activitatea lor şi despre performanţele profesionale şi sportive ale fiecăruia dintre ei.

Copiii vor putea participa la concursuri de şah, de desen şi de cunoştinţe generale sau se vor putea întâlni cu personajele preferate. Alături de numeroasele evenimente de animaţie dedicate copiilor şi tinerilor, cei prezenţi vor beneficia din partea editurilor din târg de promoţii la cărţi pentru cei mici, ateliere de limbi străine şi premii pentru copiii înscrişi la concursuri.

Paralel cu Târgul de Carte are loc şi cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură “Alb-Umor”.

Târgul este organizat de Consiliul Judeţean Alba şi Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba. Intrarea la evenimente este liberă.

e-Cultura.info / Autor: Marinela Brumar.


Share-uiește cu prietenii.

Nominalizările la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018

Nominalizările la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018

Nominalizările la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018

Nora Iuga, Gabriela Adameşteanu, Horia Roman Patapievici, Matei Vişniec, Florina Ilis şi Andreea Răsuceanu se numără printre nominalizaţii la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018, care vor fi acordate pe 17 iunie, de la ora 18,00, la Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018 (întrunit luni, 13 mai 2019), alcătuit din: Dan Cristea (Preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Vasile Spiridon, Alex. Ştefănescu şi Răzvan Voncu (membri), a stabilit următoarele nominalizări pentru premii:

* Cartea de poezie

Gabriel Chifu, “Elegia timpului”, Editura Şcoala Ardeleană (s-a recuzat)
Ovidiu Genaru, “La opt, gaura cheii şi alte patimi”, Editura Junimea
Nora Iuga, Alături cu drumu, Editura Casa de pariuri literare
Andrei Novac, “Prin închisori şi prin libertate”, Editura Cartea Românească
Ion Mircea, “Materia care ne desparte”, Editura Junimea
Adrian Popescu, “Corso”, Editura Cartea Românească
Lucian Vasiliu, “Cod numeric personal”, Editura Cartea Românească

* Cartea de proză

Gabriela Adameşteanu, “Fontana di Trevi”, Editura Polirom
Adrian Alui Gheorghe, “Zugzwang sau strada cu o singură ieşire”, Editura Polirom
Florina Ilis, “Cartea numerilor”, Editura Polirom
Adrian Lesenciuc, “Limbile vântului”, Editura Cartea Românească
Bogdan Răileanu, “Dinţii ascuţiţi ai binelui”, Editura Humanitas
Andreea Răsuceanu, “O formă de viaţă necunoscută”, Editura Humanitas
Matei Vişniec, “Ultimele zile ale Occidentului”, Editura Polirom

* Cartea de teatru

Radu F. Alexandru, “Ultima dorinţă”, Editura Polirom
Mihai Ignat, “Ei sunt printre noi”, Editura Tracus Arte
Ada Lupu Hausvater, “Scrinul negru sau Manifestul broaştei ţestoase”, Ed. Universitaria

* Cartea de critică, eseu şi istorie literară

Mircea A. Diaconu, “Metacritice”, Editura Junimea
Valeriu Gherghel, “Roata plăcerilor”, Editura Polirom
Horia Roman Patapievici, “Două eseuri despre paradis şi o încheiere”, Editura Humanitas
Ovidiu Pecican, “Pavel Chihaia – aventurile vocaţiei”, Editura Mega
Mircea Tomuş, “Liviu Rebreanu – Cele trei romane”, Editura Limes
Ion Vianu, “Între violenţă şi compasiune”, Editura Polirom

* Cartea pentru copii şi tineret

Alina Bâltâc, “Iacării acrobaţi”, Editura Curtea Veche
Horia Gârbea, “Vis de-o noapte-n miezul verii”, Editura Neuma
Mircea Pricăjan, “Pumn de fier”, Editura Polirom
Adina Rosetti, “Povestea kendamei pierdute”, Editura Arthur

* Cartea de debut

Zamfir Bălan, “Călătoria”, Editura Eikon
Ohara Donovetski, “Casting pentru ursitoare”, Editura Polirom
André Ferenc, “Szotag adó”, Editura Jelenkor, (Propunerea Comisiei pentru minorităţi)
Irina Roxana Georgescu, “Noţiuni elementare”, Editura Cartea Românească
Horia Ghibuţiu, “#în timp ce tu dormeai”, Editura Trei
Iren Mate, “Es Mal Pas”, Editura Curtea Veche
Mirel Taloş, “Colecţionarul de nuduri, Editura Rao

* Cartea de traduceri

Bogdan Ghiu, Mădălina Ghiu, “Boualem Sansal – Satul neamţului sau Jurnalul fraţilor Schiller”, Editura Humanitas
Irina Horea, “J. M. Coetzee – Zilele de şcoală ale lui Isus”, Editura Humanitas
Andrei Ionescu, “Jorge Luis Borges – Tangoul”, Editura Polirom
Magda Răduţă, “Jon Kalman Stefansson – Inima omului”, Editura Polirom
Gabriela Russo, “Ludmila Uliţkaia – Scara lui Iakov”, Editura Humanitas
Luana Schidu, “Guzel Iahina – Zuleiha deschide ochii”, Editura Humanitas
George Volceanov, “W. Shakespeare – Regele Lear”, Editura Tracus Arte

* Premiul special

Ştefan Afloroaei, “Fabula existenţială”, Editura Polirom
Adrian Cioroianu, “Elena a României”, Editura Curtea Veche
Sanda Golopenţia, “Bulevardele vieţii”, Editura Spandugino
Gabriel Liiceanu, “Aşteptând o altă omenire”, Editura Humanitas
“Mircea Mihăieş în dialog cu Ilie Stepan”, Editura Polirom
Vintilă Mihăilescu, “Etnogeneză şi ţuică”, Editura Polirom
Ioan T. Morar, “Şapte ani în Provence”, Editura Polirom

Premiul Naţional va fi acordat de către Juriu, fără nominalizări.

Juriul precizează că “dat fiind faptul că Ana Blandiana a primit Premiul Omnia în anul 2001, iar Ion Pop a fost premiat cu Premiul Naţional pentru Literatură pe anul 2012, cărţile celor doi autori, apărute în anul 2018, nu pot candida pentru premiile pe gen”.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu.


Share-uiește cu prietenii.

Ana Blandiana, laureata a Premiului Naţional pentru Poezie “Lucian Blaga”, Opera Omnia

Ana Blandiana

Ana Blandiana

Ana Blandiana este laureata celei de-a treia ediţii a Premiului Naţional pentru Poezie “Lucian Blaga”, Opera Omnia, decernat la Casa Memorială din Lancrăm.

Alături de Ana Blandiana, pe lista finală a poeţilor nominalizaţi s-au aflat: Ileana Mălăncioiu, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Nichita Danilov şi Ioan Moldovan. Comisia de analizare şi validare a nominalizărilor, prezidată de academicianul Nicolae Manolescu, a decis ca Premiul Naţional pentru Poezie “Lucian Blaga” să revină în acest an Anei Blandiana, membru corespondent al Academiei Române.

“Nu sunt foarte obişnuită să iau premii literare, cel puţin în ţară”, a afirmat Ana Blandiana, care s-a declarat emoţionată de faptul că a fost desemnată laureata acestui premiu care poartă numele lui Blaga, despre care care a apreciat că este “cel mai european dintre marii noştri poeţi interbelici”.

Câştigătorii primelor două ediţii au fost Adrian Popescu şi Emil Brumaru.

La evenimentul desfăşurat joi la Lancrăm au fost prezenţi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, Irina Petraş, Daniel Cristea-Enache, Gabriel Chifu, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, primarul municipiului Sebeş, Dorin Nistor, precum şi membri ai familiei Blaga.

Ana Blandiana este una dintre cele mai proeminente figuri ale literaturii române contemporane, autoare a peste 100 de volume publicate atât în ţară, cât şi în străinătate. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, fondatoare a Fundaţiei Academia Civică şi a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei, fiind, de asemenea, laureată a Premiului Herder. Din anul 2016 este membru corespondent al Academiei Române.

Iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România – filiala Alba-Hunedoara, premiul reprezintă, pe de-o parte, un omagiu adus lui Blaga, iar, pe de altă parte, este recunoaşterea valorii unui alt poet român al zilelor noastre. Valoarea financiară a premiului este de 25.000 de lei, sumă impozabilă.

Bugetul total alocat pentru acest eveniment de către Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba este de 50.000 de lei.

e-Cultura.info / Autor: Marinela Brumar.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Uniunea Scriitorilor din România inițiază un concurs de burse de creație

Uniunea Scriitorilor din România

Uniunea Scriitorilor din România

Uniunea Scriitorilor din România (USR) inițiază un concurs de burse de creație literară pentru tinerii scriitori (cu vârsta până în 35 de ani), indiferent dacă sunt sau nu sunt membri U.S.R., autori manifestați în orice gen literar.

Tinerii scriitori interesați sunt invitați să expedieze la Secretariatul U.S.R. dosarele de aplicație la bursa de creație literară. Dosarele vor cuprinde un CV literar, un fragment literar reprezentativ pentru creația tânărului scriitor și proiectul care se va materializa prin publicarea unui volum.

AUDIO

Comitetul Director al U.S.R. îi va selecta, în urma analizării dosarelor, pe cei doi câștigători ai concursului de burse de creație literară. Cei doi tineri scriitori vor primi, timp de șase luni, câte 2.000 lei net lunar. La finalul perioadei de șase luni, beneficiarii bursei de creație literară vor prezenta Comitetului Director al U.S.R. manuscrisul finalizat sau o parte semnificativă din el.

Volumele tipărite vor apărea cu mențiunea: „Autorul acestei cărți a beneficiat de bursa de creație literară pentru tinerii scriitori oferită de Uniunea Scriitorilor din România“.

Dosarele pot fi expediate prin poștă până la data de 15 august 2019, cu mențiunea Concurs de burse de creație literară, pe următoarea adresă: Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, cod poștal 010071.

e-Cultura.info

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie.

Ana Blandiana despre volumul “La început a fost sfârşitul.”

Scriitoarea Ana Blandiana

Scriitoarea Ana Blandiana

“La început a fost sfârşitul. Dictatura roşie la Bucureşti” de Adriana Georgescu este o carte de o actualitate îngrozitoare, în sensul că este importantă prin felul în care prinde acea atmosferă din ’45, a afirmat scriitoarea Ana Blandiana, la lansarea volumului de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Ea a afirmat că pentru a convinge tinerii despre ce a însemnat comunismul în România “ar trebui să fim în stare să facem un film care să fie cum sunt filmele lui Andrzej Wajda despre Polonia”, apreciind că volumul Adrianei Georgescu este ca “un scenariu” de film.

Regizorul Nicolae Mărgineanu a afirmat că a citit cartea de curând şi a apreciat-o ca fiind “extraordinară”.

“Am citit-o de curând şi este extraordinară pentru că a fost scrisă foarte aproape de momentul pe care ea l-a trăit, de momentele teribile pe care le-a trăit în România. Avea 25 de ani când, fiind jurnalistă liberală, a ajuns şefa de cabinet a generalului Rădescu şi a trăit nişte experienţe uluitoare, pe care le transmite de la faţa locului, parcă. Când spune ai senzaţia că eşti acolo împreună cu ea, foarte telegrafic, fără înflorituri. Ştie foarte bine să scrie şi ştie ce a trăit, simte foarte bine ce a trăit. Uneori sunt chiar telegrafice însemnările ei şi din cauza asta sunt extrem de convingătoare. Mărturii din perioada respectivă sunt foarte puţine şi aceasta este foarte importantă pentru că dovedeşte, pe limba tuturor şi poate oricine să înţeleagă, sub ce formă a venit comunismul, zi de zi, diferit în România. Sunt nişte amănunte uluitoare care lor nu le venea să le creadă, ei nefiind obişnuiţi cu comunismul, nu ştiau ce înseamnă asta. Tineri fiind, ea şi colegii ei de redacţie, credeau că vor veni alegeri, că ruşii vor pleca din ţară şi că vor veni în sfârşit vremurile normale, habar nu aveau ce îi aşteaptă. Totuşi, recitind acum, revăzând, mi se pare că suntem la fel de vulnerabili din păcate şi acum, cu toată experienţa noastră”, a apreciat Nicolae Mărgineanu.

Directoarea Editurii Humanitas, Lidia Bodea, a declarat că citind cartea Adrianei Georgescu putem înţelege istoria României din perioada interbelică până în prezent.

“E o carte care ne pune în faţă filmul anilor poate cei mai complicaţi, cei mai dificili, în orice caz, anii pe care dacă îi înţelegem, înţelegem istoria României din interbelic până în zilele noastre. Adriana Georgescu, autoarea, e o tânără de 25 de ani arestată pentru că e şefa de cabinet a lui Rădescu, ultimul guvern democrat în România. E arestată în 1945, eliberată în 1947 şi arestată din nou, pleacă din România în 1948 şi în 1951 scrie la Paris, ajutată şi de Monica Lovinescu, care traduce direct în franceză, această mărturie covârşitoare, această mărturie îngenunchetoare, despre experienţa ei în puşcăria comunistă, bătaie, viol, scoaterea dinţilor, încercarea de a fi drogată pentru a i se smulge mărturii care să fie folosite împotriva altora, infernul până la ultima fibră”, a afirmat Lidia Bodea.

La evenimentul de lansare a volumului a fost proiectat un fragment din filmul “Binecuvântată fii, închisoare”, regizat de Nicolae Mărgineanu.

Adriana Georgescu s-a născut pe 23 iulie 1920 la Bucureşti. Avea 25 de ani în 1945, când a fost arestată de comunişti şi supusă torturii. Era şefa de cabinet a generalului Rădescu, ultimul prim-ministru dinainte de instaurarea regimului impus de sovietici. A devenit victima primului proces politic orchestrat de omul-şobolan, Nicolski. Volumul său de memorii “La început a fost sfârşitul. Dictatura roşie la Bucureşti” este prima mărturie a experienţei carcerale dintr-o ţară aflată dincolo de Cortina de Fier. Deşi scrisă în limba română, cartea a apărut mai întâi la Paris, în traducerea Monicăi Lovinescu, care a semnat-o cu pseudonimul Claude Pascal, potrivit Editurii Humanitas.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu.


Share-uiește cu prietenii.

Manifestări literare ale germanilor din România, au loc la Reșița

Zilele literaturii germane la Resita

Zilele literaturii germane la Resita

Deschiderea oficială a celei mai importante manifestări literare a germanilor din România a avut loc în capitala Banatului Montan, la Reşiţa, la eveniment participând un număr record de invitaţi din România şi alte patru ţări.

“Manifestarea a ajuns la cea de-a XXIX-a ediţie a Zilelor Literaturii Germane, la Reşiţa, cea mai importantă manifestare literară a germanilor din România. Anul acesta vor fi prezenţi la aceste manifestări un număr record de participanţi, peste 30, din România, Germania, Austria, Slovenia şi Ungaria. Astfel, în aceste zile, Reşiţa va deveni capitala culturală şi literară a etniei germane din România”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla.

Cu acest prilej, la Reşiţa a fost lansat un nou volum dedicat Patrimoniului preindustrial şi industrial al României, avându-l ca autor pe Volker Wollman. De această dată în paginile volumului Volker Wollmann a abordat cinematografia românească şi telecomunicaţiile. Autorul spune că după 90 patrimoniul din industria cinematecii aproape că a dispărut, însă un caz aparte în care instrumentarul şi tehnica se mai păstrează este chiar în Caraş-Severin, unde în cabina proiecţionistului fostului Cinematograf “23 august” a fost creat un muzeu dedicat cinematografului şi mişcării cineamatorilor.

De asemenea, la Biblioteca Germană “Alexander Tietz” din Reşiţa au loc prezentări de carte, lecturi ale mai multor autori, prezentări de noi apariţii editoriale, precum şi o prelegere privind rolul lui Adam Muller-Guttenbrunn în calitatea sa de prim director al Kaiserjubilaums – Stadttheater.

Manifestarea se va încheia pe data de 14 aprilie, fiind organizată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa şi Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Secretariatul General al Guvernului României / Departamentul Pentru Relaţii Interetnice, Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Biblioteca Judeţeană “Paul Iorgovici” Caraş-Severin, Teatrul de Vest, Colegiul Naţional “Diaconovici – Tietz” şi Asociaţia Culturală Reşiţa Română.

e-Cultura.info / Autor: Paula Neamţu.


Share-uiește cu prietenii.

Poetul Ion Horea s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani

Poetul Ion Horea

Poetul Ion Horea

Ion Horea, unul dintre cei mai importanţi poeţi români postbelici, s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani, anunţă Uniunea Scriitorilor din România.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al scriitorului va fi depus sâmbătă, de la ora 18,00, la capela Bisericii Dichiu din str. Icoanei.

Uniunea Scriitorilor din România îşi exprimă regretul pentru moartea poetului. ”Prin dispariţia lui Ion Horea, Uniunea Scriitorilor din România şi întreaga noastră lume literară suferă o grea pierdere”, se arată într-un comunicat al Uniunii Scriitorilor din România.

****

Născut la Petea, în judeţul Mureş, într-o familie de ţărani, a fost admis la Liceul “Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureş, în anii Dictatului de la Viena şi ai războiului învăţând la Aiud şi Turda. A urmat Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu” din Bucureşti, întrerupându-şi studiile din cauza “dosarului” (părinţii i-au fost declaraţi “chiaburi”). În 1951 va intra la Şcoala de Literatură “M. Eminescu”, după ce debutase cu versuri în “Ardealul nou” şi publicase în “Almanahul literar” de la Cluj, “Contemporanul” şi “Flacăra” de la Bucureşti.

A fost redactor la “Viaţa Românească” (1952 – 1964), secretar al Uniunii Scriitorilor (1964 – 1968) şi apoi redactor şef-adjunct la “România literară”, până în 1990.

După debutul editorial, cu Poezii (1956), s-a impus cu volume precum Coloană în amiază (1961), Umbra plopilor (1965), Calendar (1969), Încă nu (1972), Măslinul lui Platon (1977), Un cântec de dragoste pentru Transilvania (1983), Podul de vamă (1986), Cumpene (1991), Cartea sonetelor (2001), Până-ntr-o zi (2017), recompensate cu Premiul Uniunii Scriitorilor (în mai multe rânduri) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

e-Cultura.info / Autor: Georgiana Tănăsescu.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud 21 martie – data la care este sărbătorită Ziua Mondială a Poeziei

Ziua Mondială a poeziei

Ziua Mondială a poeziei

Ziua mondială a poeziei este sărbătorită anual la 21 martie, obiectivul său principal fiind acela de a încuraja o revenire la tradiția orală, de a susține recitalurile de poezie, pentru a restabili un dialog între poezie și celelalte arte, precum teatru, dans, muzică și pictură, evidențiind astfel dictonul lui Delacroix: “Nu există nici o altă artă fără poezie”.

În mesajul său din acest an, directorul general al UNESCO, Irina Bokova, subliniază: “Ziua mondială a poeziei este o ocazie de a ne onora poeții, de a reînvia tradițiile orale, cum ar fi recitalurile de poezie, de a promova lectura, scrierea și predarea poeziei, de a întări legătura dintre poezie și alte arte, cum ar fi teatru, dansul, muzica și pictura și de a facilita vizualizarea poeziei prin intermediul mass-mediei. Așa cum poezia continuă să unească oamenii de pe toate continentele, toți sunt invitați să se alăture”

AUDIO

Ziua internațională a poeziei este celebrată ca urmare a aplicării unei decizii a UNESCO, emisă în timpul celei de-a 30-a sesiuni desfășurate la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999. Poezia transmite valorile cele mai intime ale diverselor culturi. UNESCO recunoaște capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minții umane. Unul dintre obiectivele principale ale zilei este de a susține diversitatea lingvistică prin intermediul expresiei poetice și de a oferi limbilor, pe cale de dispariție, posibilitatea de a fi auzite în cadrul comunităților lor.

Această zi celebrează una dintre formele cele mai frumoase ale exprimării și ale identității culturale și lingvistice a popoarelor. Prezentă de-a lungul istoriei, în toate culturile și pe fiecare continent, poezia vorbește despre umanitatea noastră comună, despre valorile noastre comune, transformând cel mai simplu poem într-un accelerator puternic pentru dialog și pace. Poezia transmite valorile cele mai intime ale diverselor culturi. UNESCO recunoaște capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minții umane.

e-Cultura.info


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală   Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.