fbpx

                                                                             pictogramae

Cetatea Alba Carolina, cea mai bine conservată fortificație din Europa

Cea mai mare și mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificația bastionară din Alba Iulia, în a cărei restaurare au fost investite în ultimii ani zeci de milioane de euro, oferă posibilitatea vizitatorilor ‘efectuării unei călătorii în timp’ și să ‘respire aerul istoriei’.

După ani de restaurare, ‘Cealaltă Capitală’ oferă turiștilor o lecție de istorie total neconvențională, trăită pe viu, alături de personaje cum sunt soldații îmbrăcați în uniforma austriacă a primei jumătăți de secol XVIII, perioadă când a fost construită fortificația din Alba Iulia. Autoritățile locale susțin că la Alba Iulia, în ‘inima’ orașului, în Cetatea Alba Carolina, ‘istoria își retrăiește gloria’, iar ‘întoarcerea în timp’ este posibilă.

Dacă în anii trecuți turiștii se opreau doar pentru câteva ore prin Alba Iulia, în drumul lor spre Cluj Napoca sau Sibiu, în prezent, tot mai mulți, fascinați de fortificație, își rezervă un timp ceva mai îndelungat pentru a vizita cetatea Alba Carolina și a asista la diversele evenimente organizate aici, cum ar fi ceremonialul schimbului de gardă, care are loc zilnic, sau cel al salvelor de tun, desfășurat în fiecare sâmbătă în timpul sezonului turistic.

În Alba Carolina, mai la tot pasul poți să dai nas în nas cu câte un ‘soldat habsburgic’, membru al unei ‘armate’ constituite dintr-un corp de artilerie, unul de infanterie și un altul de cavalerie. Soldații Gărzii Cetății Alba Carolina se numără printre principalele atracții ale fortificației, nu numai copiii, ci și adulții înghesuindu-se să facă fotografii cu aceștia.

Turiștii nu pleacă până nu se fotografiază și cu soldații de bronz amplasați în diverse locuri din interiorul cetății, alături de alte personaje — Domnița și Cavalerul, o florăreasă, orășeni, Filozoful, dar și monumente gen piramidă. Ei se pot caza în incinta cetății la singurul hotel de cinci stele din Alba, o investiție de peste patru milioane de euro, dat în folosință în prima clădire construită de austrieci în fortificația de tip Vauban și care a avut o destinație militară timp de aproape trei secole.

Hotelul Medieval, denumit astfel deoarece încăperile de la parter, din Bastionul Sașilor, sunt din perioada medievală, dispune de camere foarte spațioase, fiecare cu living, hol și baie mari, care dispun de aerare naturală. Plafonul restaurantului, local găzduit de Sala Regală, este susținut din grinzi de lemn masiv vechi de trei secole. Printre cei care și-au petrecut cel puțin un sejur aici se numără clienți veniți din țări ca Anglia, Croația, Franța, Elveția, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, Ungaria, Turcia, dar și din Israel, China, Canada și SUA.

Imobilul, care a găzduit inițial Manutanța, a fost construit în 1714-1715. A fost depozit militar pentru armata austriacă timp de două secole, iar ulterior a avut tot un rol militar, pentru armata română. Manutanța a servit ca magazie de provizii pentru alimentele garnizoanei, a furajelor pentru cai și a altor materiale.

Ansamblul Arhitectural ‘Hotel Medieval’ găzduiește și Sala Frumoasei Priveliști, Sala Vestigiilor Romane, Sala Cavalerilor Templieri, Camera Capitulară.

Cetatea din Alba Iulia deține o valoare turistică deosebită prin numărul mare de valori istorice, culturale, naturale și antropice regăsibile în acest sit, cu un potențial de atracție permanentă a turiștilor români și străini în sejururi/circuite sau turism de evenimente, cu specific.

Ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 și 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fortificația, care ocupă o suprafață de peste o sută de hectare, are șapte bastioane — Eugeniu de Savoia, Sf. Ștefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano și Sf. Elisabeta.

Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificație a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de marașalul Vauban, arhitectul militar francez. Fortificația avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât și de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate.

Cetatea bastionară este apărată de trei sisteme de fortificații. Ea are forma unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăților de acest tip.

Intrarea în cetate se făcea prin șase porți, decorate cu statui și reliefuri. Trei dintre porți erau spre oraș, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucție. Din cele șase porți, adevărate monumente de arhitectură în cadrul ansamblului de construcții defensive ale fortificațiilor militare din cetate, s-au mai păstrat în forma inițială doar porțile I, III și IV, iar din poarta a II-a s-au conservat doar stâlpii laterali.

Porțile au fost supuse în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare, una dintre acestea fiind practic reconstituită.

Cea mai impunătoare din cele șase porți, Poarta a III-a, unde se află și celula lui Horea, a fost redată circuitului turistic după mai bine de un deceniu de la demararea, în 1998, a lucrărilor de restaurare, care au costat peste 3,3 milioane de lei, bani acordați de la bugetul Ministerului Culturii.

Pentru ca restaurarea să fie completă, a fost refăcut și podul mobil de lemn, replică a celui existent în epoca medievală. Ultima referire documentară la vechiul pod mobil datează din 1849, din timpul asedierii cetății Alba Iulia în perioada revoluției. Nu se știe în ce condiții a dispărut podul mobil, iar șanțul a fost umplut cu pământ. Pentru a putea reconstrui podul, arhitecții din Alba Iulia au studiat planurile cetății, aflate într-o arhivă din Viena, precum și relatările despre cum anume se circula pe pod în timp de pace sau de război.

Situată între bastioanele Sf. Eugeniu de Savoia și Sf. Capistrano, asigurând intrarea în fortăreața propriu zisă, Poarta a III-a este susținută de patru piloni și opt pilaștri angajați ce susțin prin arcuri puternice bolțile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre al lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea.

Poarta I, care asigură accesul din direcția estică, dinspre Orașul de Jos și cuprinde patru basoreliefuri impresionante cu scene din mitologia greacă și romană, a fost prima restaurată, respectiv în decembrie 2006.

Un an mai târziu, după un proces de renovare derulat mai mulți ani, a fost inaugurată Poarta a IV-a. Aceasta este situată pe latura de vest a cetății, la mijlocul curtinei ce leagă bastionul Trinitarienilor de bastionul Sf. Mihail, fiind singura decorată de pe această latură, în stil baroc. Este împodobită numai pe partea interioară, unde se remarcă o intrare semicirculară flancată de doi pilaștri prevăzuți și ei cu coloane și atlanți.
Poarta era utilizată extrem de eficient de armata austriacă. Astfel, la nivelul superior se găseau spațiile de locuit ale personalului militar, transformate uneori și în loc de detenție pentru ofițeri. Dedesubt, în valul de pământ al curtinei, au fost amenajate camerele de gardă.

În urmă cu cinci ani, a fost reconstituită Poarta a II-a, amplasată pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul de sus al unui culoar construit în rampă. Distrusă în perioada interbelică, în 1937, în timpul lucrărilor de ridicare a Obeliscului lui Horea, Cloșca și Crișan, din Poarta a II-a se mai păstrau doar parte din stâlpii laterali și câteva balamale. Așa se face că și mulți dintre albaiulieni nu au știut, până la reconstituire, unde se afla exact poziționată aceasta. Ea a fost reconstituită pe baza fotografiilor-document și a schițelor păstrate la Viena. În ceea ce privește decorațiunile, respectiv cei doi atlanți și leii de pe coronament, au fost folosite chiar statuile originale, păstrate în tot acest răstimp la Muzeul Național al Unirii și în curtea unei unități militare din apropiere.

Amplasată pe colțul de sud-vest al Ravelinului Sf. Mihail, demolat parțial în 1921, cu ocazia lucrărilor de construcție a Catedralei Reîntregirii, Poarta a V-a este una dintre intrările secundare, aflate în partea vestică a cetății. Arhitectura sa este una simplă, fără elemente sculpturale. În fața porții se găsește un pod ce face legătura între ravelin și cea de-a treia linie de apărare a cetății, numită contragardă.

Poarta a VI-a a fost inclusă în proiectul de refacere a zidului de vest, distrus în 1921, prilej cu care a fost reconstituit și Drumul Regal, respectiv cel pe care a fost primit Regele Ferdinand.

Repusă nu demult în circuit, Poarta a VII-a era utilizată doar de trupe, fiind situată pe zona contrafortului sudic. În timpul asediului cetății de către trupele maghiare între anii 1848-1849, ea a fost blocată.

‘Traseul Porților Cetății’ este cel mai important traseu turistic, iar datorită amplasării acestora pe o singură axă, de la est la vest, asigură un acces ușor și cursiv. Traseele turistice ale cetății concentrează în derularea lor principalele puncte și monumente istorice — ‘Traseul celor trei fortificații’, ‘Traseul Eroilor Neamului’, ‘Traseul de Nord’, ‘Traseul Porților Cetății’ etc.

‘Traseul celor trei fortificații’ oferă posibilitatea turiștilor de a vedea vestigii din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeași locație, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche — castrul roman (106 d. Hr.), cetatea medievală (secolele XVI-XVII), cetatea Alba Carolina (secolul al XVIII-lea). Inclus în programul ‘O Românie Frumoasă’, o inițiativă a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și a Ministerului Culturii și Cultelor, proiectul ‘Traseul celor trei fortificații’ a fost inaugurat în urmă cu șapte ani. Traseul trece și prin Poarta de sud a castrului roman, Poarta Principalis Dextra, reconstituită în mare parte și aceasta, singura care se mai poate vedea astăzi din cele patru prin care se realiza accesul în incinta castrului roman de la Apulum.

Un alt traseu este dedicat Eroilor Neamului, un omagiu adus conducătorilor răscoalei din Transilvania din 1784. Traseul pornește din fața Porții a III-a, unde se află Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat prin colectă publică, din inițativa ASTREI. Monumentul, rod al colaborării dintre arhitectul Octavian Mihălțan și sculptorul Iosif Fekete, a fost inaugurat în 14 octombrie 1937, în prezența regelui Carol al II-lea și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia.

Aflat în apropierea Porții a III-a, monumentul de granit măsoară peste 22 de metri. Baza prismatică, treptată, cuprinde o celulă simbolică, cu deschidere pe laturile principale, de est și de vest. Pe partea de est, monumentul este străjuit de o Victorie înaripată, care ține în mâini o cunună de lauri. Traseul continuă cu celula în care se spune că a fost închis Horea de către autoritățile austrice, deasupra Porții a III-a, sub soclul statuii ecvestre a lui Carol al VI-lea.

Potrivit însă istoricului Liviu Zgârciu, ‘Celula lui Horea’ nu ar fi de fapt adevăratul loc în care a fost ținut captiv liderul răscoalei de la 1784, înainte de tragerea sa pe roată. Informația potrivit căreia Horea a fost ținut captiv aici apare în trei ghiduri ale orașului, din 1912, 1929 și 1939, fără ca autorii acestora să facă însă trimitere la vreun izvor istoric sau la vreo sursă. “Celula lui Horea” a devenit muzeu la mijlocul anilor ’70, fiind, în anii comunismului, unul dintre obiectivele vizitate obligatoriu de către pionierii din Alba. Liviu Zgârciu a opinat că, de fapt, Horea ar fi fost ținut captiv în actuala Poartă a IV-a, care a funcționat ca și închisoare, iar Cloșca în Poarta a III-a, cunoscută inițial sub denumirea de Poarta lui Carol, de la statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea aflată în partea superioară a monumentului.

Acesta a spus că, potrivit istoricului Nicolae Densușianu, “Cloșca fu închis într-o cameră mică, de sub statuia lui Carol al VI-lea, în partea de miazăzi a fortăreței, iar Horea sub Poarta cea nouă, în partea de miazănoapte”. Pentru volumul “Revoluția lui Horea în Transilvania și Ungaria”, Densușianu s-a documentat timp de 15 luni, iar sursa la care a făcut trimitere acesta este o lucrare din 1867 din istoriografia maghiară, semnată Francisc Szilagy. Aceeași afirmație este făcută și într-o altă lucrare apărută în 1947, la Sibiu, având aceeași sursă istorică.

Cel mai cunoscut istoric român specialist în revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, David Prodan, a afirmat, de asemenea, că pe Horea “l-au închis sub Poarta nouă, pe Cloșca sub statuia împăratului Carol”. David Prodan a luat informația dintr-un ziar din Bratislava, “Curierul maghiar”, care a avut un corespondent la Alba Iulia în ianuarie 1785. Prodan a mai avut un izvor — o scrisoare adresată unui baron, în care se afirmă același lucru, după cum a adăugat Zgârciu.

În timpul lucrărilor de renovare a fortificației medievale a fost descoperită, la o distanță de circa 200 de metri de Poarta a III-a, o temniță din timpul Imperiului Habsburgic, care este un punct intermediar din Traseul Eroilor Neamului. Situată pe flancul de sud-est al bastionului Eugeniu de Savoia, temnița a beneficiat de lucrări de consolidare și a fost amenajată corespunzător pentru a putea fi vizitată. Ea a fost folosită de către autoritățile austriece pentru a-i pedepsi pe cei care au încălcat legea, până la stabilirea sentinței finale.

Traseul Eroilor Neamului se încheie în zona unui ravelin, unde a fost reconstituit eșafodajul pe care au fost trași pe roată Horea și Cloșca, în 28 februarie 1785. Prezentarea este sugestivă — cu secure, cătușe, scaunul de sub spânzurătoare și roata de tortură.

În 28 februarie 1785, Horea și Cloșca au fost trași pe roată, în prezența a câtorva mii de țărani români, obligați să privească executarea celor doi capi ai răscoalei. Crișan s-a spânzurat în celulă, folosindu-se de băierile (șireturile) de la opinci. Se spune că aceasta a fost ultima execuție prin tragere pe roată din Imperiul Habsburgic.

Potrivit reprezentantului societății care a derulat cele mai importante proiecte privind restaurarea fortificației Alba Carolina, Emanuel Drăgușin, valoarea totala a acestora se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro.

În timpul lucrărilor de restaurare a fost descoperit, printre altele, un sector din ‘Via Principalis’, drumul care făcea legătura între poarta de sud și cea de nord a castrului roman de la Apulum, cel mai mare oraș din Dacia Romană, și pe care se păstrează chiar urme de uzură de la roțile atelajelor romane.

Sectorul de drum, care avea o lățime de 3,10 metri, fiind descoperite chiar și plăcile de calcar care flancau ‘via’, a fost conservat in situ, numărându-se printre cele mai noi obiective care sunt vizitate în cetate.

În Piața Cetății se află Monumentul Custozza, ridicat în memoria ofițerilor și soldaților din Regimentul 50 Infanterie morți în bătălia de la Custozza, Italia, în 1866, dezvelit în 1906, pe ale cărei plăci de pe laterale sunt trecute în română, maghiară și germană numele celor uciși, și Monumentul Losenau, ce are forma unui turnuleț piramidal împodobit cu elemente de inspirație neogotică, ridicat în memoria colonelului austriac Ludovic von Losenau.

În imediata apropiere se află Sala Unirii și Muzeul Național al Unirii, Catedrala Reîntregirii și Catedrala Romano-Catolică ‘Sfântul Mihail’, obiective pe care le bifează orice turist care ajunge la Alba Iulia, dar și Palatul Princiar, construit în secolul al XVI-lea, în care și-a avut reședința Mihai Viteazul, și care necesită lucrări substanțiale de reabilitare.

În fața acestuia este amplasat unul dintre monumentele simbol pentru Alba Iulia, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, construită în 1968 de Oscar Han, inaugurată cu prilejul Semicentenarului Unirii.

The largest and best preserved Vauban-type citadel in Europe, the bastionary citadel of Alba Iulia, for the restoration of which tens of millions of euro have been invested in recent years, offers visitors the possibility of figurative time travel and “breathing in the air of history”.

After years of restoration, “the other capital” (nickname for the city of Alba Iulia, the city where the Grand Union of Romania was accomplished) offers tourists a totally unconventional history lesson, one that they live through, together with characters such as the soldiers dressed in Austrian uniforms dating back to the first half of the 18th century, when the citadel was constructed in Alba Iulia. Local authorities claim that in Alba Iulia, in the heart of the city, the Alba Carolina citadel is “reliving its glory years” and that “traveling back to that time” is possible.

If in past years tourists would stop only for a few hours in Alba Iulia, on the road towards Cluj Napoca and Sibiu, currently, more and more tourists, fascinated by the fortress, take a longer time to visit the Alba Carolina citadel and attend the various events organized here, such as the changing of the guard ceremony, that takes place daily, or the gun salute ceremony organized every Saturday in the tourist season.

In Alba Carolina, most anywhere you may stumble upon a “Habsburg soldier”, member of an “army” composed of an infantry corps, an artillery corps and a cavalry corps. The soldiers of the Guard of the Alba Carolina Citadel are among the main attractions of the fortress, not only children, but also adults flocking to take a picture with the ‘men-at-arms’.

Tourists cannot leave until they pose for a picture with the bronze soldiers placed in several locations inside the citadel, and other bronze characters — the Lady and the Knight, a florist, city folk, or the Philosopher. They can find accommodation inside the citadel in the only five-star hotel in Alba Iulia, the result of an investment worth over four million euro, housed inside the first building built by the Austrians in the Vauban-type fortification, that had a military purpose for around three centuries.

The Medieval Hotel, named so because the ground floor rooms, of the Saxon Bastion, are from the medieval period, is host to spacious rooms, each with a living room, hallway and large bathrooms, all with natural ventilation. The roof of the restaurant in the Royal Hall is supported by massive wood beams nearly three centuries old. Tourists from all around the world have spent some time accommodated here, coming from countries such as England, Croatia, France, Switzerland, Germany, Greece, Italy, Poland, Serbia, Slovenia, Spain, Hungary, Turkey, but also Israel, China, Canada and the United States.

The building, initially host to the military foodstuff storehouse, was constructed between 1714-1715. It was used as a military storehouse by the Austrian army for two centuries, and later on was used by the Romanian army.

The Medieval Hotel architectural ensemble is also host to the Sightseeing Hall, the Hall of the Roman Vestiges, the Knights Templars’ Hall, as well as the Capitulum Hall.

The Alba Iulia fortress holds immense tourist potential through the large number of historical, cultural, natural, and man-made points of interest found within the site, with a potential to constantly attract Romanian and foreign tourists year-round.

Raised during the Habsburg rule over Transylvania, between 1714 — 1738, using the plans drawn up by Italian architect Giovanni Morando Visconti, the citadel, which occupies over 100 hectares of land, has seven bastions — Eugene of Savoy, Saint Stephen, The Trinity, Saint Michael, Saint Charles, Saint Capistrano and Saint Elizabeth.

It was supposed to become the main fortification in Transylvania, being built using the latest methods of construction of those times, inspired by the systems conceived by Marshal Vauban, the French military architect. The fortification had a dual role of keeping at bay potential Turk incursions, and of consolidating Habsburg rule in the occupied territories.

The bastionary citadel is defended by three systems of fortifications. It is shaped as an irregular heptagon, the seven bastions portraying it as a 7-point star, image characteristic for citadels of this type.

Entry into the citadel can be done through one of the six highly-ornate gates, showing bas-relief decorations. Three of the gates lead to the city, while three led to the training grounds. Of the six gates, which were true architectural monuments, part of the defensive construction ensemble of the citadel, only Gates I, III and IV were kept in their original state.

The gates were subject, in last years, to ample restoration works, one of the gates being practically rebuilt.

The most imposing of the six gates, Gate III, where Horea, one of the leaders of the 1784 revolt, was imprisoned, was restored to public use after more than a decade of restoration works, begun in 1998 and costing around 3.3 million lei, expenses covered by the Culture Ministry of Romania.

In order for the restoration to be complete, the wooden draw bridge was also reconstructed, a replica of the one used in the medieval times. The last documentary reference to the old draw bridge dates back to 1849, from the time of the siege of Alba Iulia during the 1848 revolution. It is not known under which conditions the old draw bridge was removed and the moat filled with earth. In order to reconstruct the bridge, the architects in Alba Iulia have studied the citadel’s plans, housed in an archive in Vienna, as well as accounts of how the bridge would be crossed during peace time or war.

Situated between the bastions named Eugene of Savoy and Saint Capistrano, Gate III is composed of four columns and eight smaller pillars that hold, through their powerful arches, the pedestal upon which the equestrian statue of Charles IV, the Austrian emperor at the time of the citadel’s construction..

Gate I, that faces eastwardly, houses four impressive bas-reliefs depicting scenes from Roman and Greek mythology, and was the first to be restored completely, the works ending in December of 2006.

One year later, after a lengthy restoration process that took several years, Gate IV was restored to public use. It is situated on the citadel’s western side, between the bastions of The Trinity and Saint Michael, being the only one on the western side of the citadel that is decorated in the baroque style. It is decorated only on the interior side, where a narrow opening flanked by telamon columns appears.

The gate was utilized efficiently by the Austrian army. As such, the upper levels would house military personnel, occasionally even reprimanded officers. Underneath, in the citadel’s earthwork, the sentry posts were placed.

Five years ago, Gate II was reconstructed, placed in the second line of defenses, in the upper part of an uphill pathway. Destroyed in the interwar period, in 1937, during the construction work associated with the raising of the Obelisk of Horea, Closca and Crisan (the three leaders of the 1784 revolt), Gate II’s only remnants were some side pillars and a few hinges. As such, until the reconstruction, many Alba Iulia residents did not know exactly where it was situated. The gate itself was reconstructed on the basis of photographs and sketches kept in Vienna. In what regards the decorations, namely two telamon pillars and the lions that crowned the pillars, the original statues were used, as they were kept for all this time at the National Union Museum and in the courtyard of a nearby military unit.

Situated in the south-west corner of the Saint Michael bastion and partially demolished in 1921, during construction work for the Nation’s Unity Cathedral, Gate V is one of the secondary entrances, situated in the western part of the citadel. Its architecture is simple, with little decorations.

Gate VI was included in the project to reconstruct the western defense wall, destroyed in 1921, occasion on which the Royal Road was reconstructed as well, the latter being the road taken by King Ferdinand on the way to his coronation in 1922.

Recently restored for public use, Gate VII was dedicated solely to troop movement, being situated on the southern side of the citadel. During the besieging of the citadel by Hungarian troops in 1848-1849, it was walled off.

The City Gates Tour is the most important tourist tour, and due to their placement on a single axis, from east to west, offers easy and unhindered access. The tours of the city focus on the main historical points of interest and monuments.

As such, the Tour of the three fortifications offers tourists the possibility to see vestiges from three different time periods, built successively in the same spot, each new citadel comprising the older one — the Roman castrum of Apulum (106 AD), the medieval citadel (16th-17th century), the Alba Carolina citadel (18th century). Included in the “Beautiful Romania” project, initiated by the United Nations Development Programme and the Ministry of Culture, the Tour of the three fortifications project was inaugurated seven years ago. The tour also crosses underneath the southern gate of the Roman castrum (fortress), Gate Principalis Dextra, also largely restored, the only gate still standing of the four of the ancient Roman castrum.

Another tour is the one dedicated to the Nation’s Heroes, an homage brought to the leaders of the Transylvanian Revolt of 1784. The tour starts in front of Gate III, where the Obelisk of Horea, Closca and Crisan, a monument built by public donation, is situated. The monument, the joint work of architect Octavian Mihaltan and sculptor Iosif Fekete was inaugurated on October 14, 1937, in the presence of King Charles II and of Michael, future king, then Voivode of Alba Iulia.

Situated near Gate III, the granite monument measures 22 meters at its pinnacle. Its prismatic step base features a narrow opening from east to west that shows granite plaques with the names of the three heroes inscribed. The monument’s eastern side is adorned by a depiction of a winged Victory, holding a laurel wreath. The tour continues with the cell in which, according to legend, leader Horea was imprisoned by the Austrian authorities, it being situated underneath the pedestal of Charles VI’s equestrian.

During works to restore the medieval fortification a discovery was made, nearly 200 meters away from Gate III, an old dungeon from Habsburg times being uncovered, now representing an intermediary point on the Nation’s Heroes Tour. Situated on the eastern flank of the Eugene of Savoy bastion, the dungeon underwent restoration works so that it may be visited safely.

The Nation’s Heroes Tour ends in one of the bastions where the breaking wheel upon which Horea and Closca were executed on February 28, 1785 was reconstructed. The third leader of the revolt, Crisan, hanged himself in his cell using the leather laces of his traditional footwear. It is said that this was the last act of breaking upon the wheel in the Hapsburg Empire.

According to the representative of the company that made the most important restoration works in Alba Carolina Citadel, Emanuel Dragusin, the total value of the restorations is around 60 million euro.

During the restoration works, a sector of the Via Principalis, the road that connected the northern and southern gates of the Roman castrum of Apulum, was uncovered, preserved so well that the marks from the wooden wheels of carriages can still be seen.

The sector, 3.10 meters in width, was conserved in situ, being among the newest tourist objectives in the citadel, together with the Union Hall and National Union Museum, the Nation’s Unity Cathedral and the Saint Michael Roman-Catholic Cathedral, as well as the 16th century Princely Palace that hosted Michael the Brave, the nation’s first unifier, all tourist objectives on any Alba Iulia tourist’s map.

Standing in front of the Princely Palace is one of Alba Iulia’s symbolic monuments, the equestrian statue of Michael the Brave, constructed in 1968 by Oscar Han, and inaugurated on the occasion of a half-century since the Great Union of 1918.

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

                                                                     

                                                                                                                                                                                         Acasă    Carte   Arte vizuale   Teatru și Film   Muzică-Dans   Etnografie   Istorie   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Festival                                                                      Actualitate culturală   Interviu   Documentar   Știri estivale   Proiecte Culturale   Timișoara 2021   Emisiuni
                                                                                                                                                                   
                                                                     Despre   Cod de conduită   Termeni și condiții   Protecția datelor   Politică de cookies   Arhivă   Hartă site   Press kit   Contact

© 2014 - 2019 e-Cultura.info.

                                          
                                                                     
                                                                                                         

                                                                                                                                                                                                                    
Versiunea: mobil  |  computer