fbpx

                                                                                                                    pictogramae

Dan Pucan : Teatrul nu moare, teatrul trăiește

Maestrul Dan Puican

Maestrul Dan Puican

Regizorul Dan Puican a acordat platformei media culturale e-cultura.info un interviu în care dezbate atât problema teatrului radiofonic actual prin prizma experienței pe care a dobândit-o.

Lansat ca actor în 1956 şi făcând parte din ceea ce posteritatea a numit „Promoţia de Aur” a Teatrului românesc, fiind coleg, printre alţii cu George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei şi Victor Rebengiuc, Dan Puican a preferat să se dedice „teatrului invizibil”, teatrul radiofonic, semnând regia a peste 1000 de piese de teatru si emisiuni scenarizate, profile teatrale, recitaluri de poezie etc

Dan Puican a semnat o pagină de aur în istoria Teatrului Național Radiofonic, căruia i s-a dedicat neîntrerupt timp de 50 de ani, începând din 1963. Acesta a remarcat faptul că “teatrul radiofonic trebuie facut în așa fel încât ascultătorul sa vada admosfera dintr-o sala de spectacole, să vadă spectacolul ca pe scenă”

Reporter:Cum se desfășura o zi de școala la institutul de teatru pe care l-ați absolvit?

Dan Puican: Cursurile teoretice le aveam dimineața iar dupa ora 15 aveam proba practică care ținea până la orele 19. La terminarea orelor ne puneam următoarea întrebare: la ce teatru mergem în seara asta?

Reporter: Care fost spectacolul de debut în calitate de regizor?

Dan Puican: Debutul meu s-a întamplat în anul 1963, deci acum 52 de ani. Pe vremea aceea la radio se făceau multe spectacole eu fiind cel mai tânăr dintre regizorii de atunci; mi s-a dat sa lucrez spectacolul

“Seară pentru tineret” care era transmis în undă între orele 19 și 21. Era una dintre cele mai importante emisii ale radioului de atunci după unda veselă, audiată și de conducerea radioului. În această emisiune se puteau introduce multe poante, care nu ar fi convenit conducerii de atunci. Era făcută cu niște actori foarte buni, atat actori de comedie cât și prezentatori de șcenă și avea un succes nemaipomenit.

Eu aveam 30 de ani pe vremea aceea, știu ca cei care ascultau radioul erau și ei încântați și ne trimiteau scrisori de felicitări. Nu am știut niciodata că voi rămâne în radio atâta zeci de ani.

Reporter: Cum v-ați dat seama că vă place acastă meserie de regizor de teatru radiofonic?

Dan Puican: Eu am avut calitatea aceasta din studenție. Atunci se făceau diferite scene, fragmente din diferite piese de teatru unde ne pregăteam și apoi dădeam examen cu acestea. Iar Silvia Popovici o actriță foarte talentată mi-a spus:” mă tu trebuie să te faci regizor. Te gândești așa de bine la actorii care se potrivesc perfect pentru rol, de ce nu dai tu și la regie?”

În anul 4 de facultate am înaintat o cerere pentru a mă transfera la secția de regie din cadrul IATC practic sa nu merg la repartiție, dar rectorul institutului nu mi-a aprobat spunându-mi:” da, dacă vrei să faci și regie trebuie să plătești pentru anii de actorie pe care i-ai făcut”. Eu eram bursier așa ca nu mi-am permis să achit contravaloarea studiilor de actorie drept urmare nu am putut sa duc la bun sfârșit gândul acesta al meu de a mă transfera la regie.

Reporter: Care credeți ca este cheia succesului în acestă meserie ?

Dan Puican: Nu știu dacă există vreo cheie a succesului deosebită, colegii și cei care țin la mine îmi spun că am un fler de a face distribuție.

În facultate am avut-o ca profesor pe Moni Ghelerter, o perioadă lungă de timp. Moni Ghelerter era actriță a Teatrului Național, avea faima de a face cele mai bune distribuții. Se vede că am avut profesor bun și am prins de acolo șpilul. E un șpil să știi sa distribui actorii în rolul potrivit.

Reporter: Ce perspective are școala romanească de teatru și film astăzi?

Dan Puican: Școala românească de teatru și film este o școală bună. Dovada că este ca ea a dat mari actori,formidabili de mari. Dacă s-ar fi ivit posibilitatea după anii 50 să joace pe scenele din străinătate sau în studiourile de la Hollywood mulți ar fi făcut față cu brio. Piersic, Iodache și alții ar fi jucat cu mare succes roluri principale în filme din străinătate.

Astăzi cu părere de rău o spun este un regres. Nu mai sunt profesorii de odinioară dacă v-aș spune lista profesoriilor pe care i-am avut eu, cum se juca pe vremea aia… Azi sunt actorași așa le zic eu,care nici ei nu prea joacă prin teatre, dar predau altora teatrul.

În primul rând eu sunt de părere că azi avem prea multe facultăți de teatru, înainte era una singură. Se ținea o evidență an de an a posturilor care vor fi libere și se înlocuiau cu tineri absolvenți. Astăzi termină teatrul vreo 100 de absolvenți pe an și am zis o sumă foarte mică. Curios este faptul ca numarul actrițelor este mai mare decat a actorilor. În dramaturgia universală autorii au scris 10 roluri pentru bărbați și 2 roluri pentru femei.

Reporter: Ce părere aveți despre producțiile de teatru radiofonic care se produc astăzi?

Dan Puican: Din păcate sunt puține, tot mai puține. Când eram angajat la radio se montau minimum patru premiere pe săptămână. Se transmitea teatru radiofonic în emisiunea de la ora 8 jumatate. Urma miercuri o altă premieră, vinerea era dedicata copiilor, se transmiteau premiere de teatru care erau cuprinse în aria școlară ca lectură și dramaturgie. Era un ajutor pentru elevi care îi scutea de zile întregi de citit și dacă erai destept prindeai tonul, acțiunea romanului și erai capabil să îți creezi cultura, ideea despre cartea sau lucrarea respectivă. În perioada comunistă se făcea teatru adevărat. Sigur că în repertoriul teatrului radiofonic pe lângă autorii clasici trebuia să realizezi unele producții mai bune sau mai proaste cu temă de actualitate. Dramaturgii în frunte cu Paul Everac știau să scrie piese să te țină încordat, aveau un miez indiferent că era cu temă comunistă.

Reporter: Cum catalogați temele din dramaturgia contemporană?

Dan Puican: Am observat ca în ziua de astăzi teatrul este foarte murdar, multa vulgaritate. De multe ori mi s-a întâmplat sa asist la piese de teatru și realmente să-mi fie rușine de ce vulgarități erau pe scenă. Înainte acest lucru nu îl întâlneai absolut deloc mai ales în undă pe radio. În toate producțiile mele, peste o mie, nu am acceptat vulgaritatea. Este trist pentru teatrul românesc ca se bazează pe multe vulgarități. Dar sigur astăzi este un subiect la modă, dacă vorbești despre sex ai cucerit auditoriul. Oamenii trebuie educați acesta este rolul teatrului, a radioului, a televiziuniilor, a presei în general. Sunt scârbit de multe ori cand aud sau vad astfel de vulgarități.

Reporter: În cariera fiecărui regizor sunt persoane care îi inspiră, pe dumneavoastră cine v-a inspirat?

Dan Puican: Nu știu sigur dacă am astfel de persoane care m-au inspirat de-a lungul carierei. Sigur ca mă consultam cu diverse persoane care iubeau teatrul, colegi. Se făcea un comitet în care se realiza distribuția, eu îmi spuneam doleanțele mele: ce actori prefer, în ce roluri, se discuta.

La doi ani de când profesam în radio 1964 – 1965, l-am invitat pe maiestru Calboreanu, primul actor al țării și într-o piesă cu ardeleni mi-am premis să il solicit. Toți colegii mei au fost sceptici mi-au spus: ” cum? Calboreanu să vină la tine? un puști și nu în rolul principal ci în rolul secundar. Rolul principal era jucat de Ion Marinescu în mare vogă pe vremea aceea. Am luat legătura cu maestrul și a acceptat, drept urmare a venit și a jucat rolul în care îl distribuisem. Am învățat enorm de la dânsul. Dacă am rămas în radio i se datorează maiestrului Calboreanu care a fost foarte încantat de felul în care discutam cu actorii, cum îi îndrum, ce sfat la dau, că nu trebuie să le spui ” fă ca mine”, este cea mai proastă metodă, trebuie să le sugerezi cum vreau și ce vreau. Teatrul radiofonic trebuie astfel creeat încat ascultătorii sa aibă împresia că sunt la teatru și piesa se joacă pe scenă.

Reporter: Ce mesaj le dați regizorilor de azi?

Dan Puican: Sa faca distribuții bune și să aibă talent. Daca faci distribuții bune spectacolul va avea mare succes.

Reporter: În 2013 a avut loc în Foaierul Central al Sălii Radio lansarea volumului Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” . Cum a-ți primit acest roman biografic ?

Dan Puican:A fost o mare fericire pentru mine. Annie Muscă a știut să închege acest capitol al vieți mele, îmi aduc aminte multe întamplări de atunci mai ales din perioada când am lucrat vreme de 7 ani la teatrul din Brașov. Pe atunci eram un domn frumușel și interpretam roluri de amorez, tineri înflăcărați și revoluționari. Am jucat în piese sovietice, foarte mult în piese românești cu săli pline. Am avut o mare satisfacție cand a ieșit cartea. Dar acum recitindu-o am constatat că este incompletă. Poate reușesc să scot o a doua ediție adăugită.

e-Cultura.info/ Autor: Cristina Pierșinariu

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                     

                                                                                                                                                                                         Acasă    Carte   Arte vizuale   Teatru și Film   Muzică-Dans   Etnografie   Istorie   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Festival                                                                      Actualitate culturală   Interviu   Documentar   Știri estivale   Proiecte Culturale   Timișoara 2021   Emisiuni
                                                                                                                                                                   
                                                                     Despre   Cod de conduită   Termeni și condiții   Politică de cookies   Arhivă   Hartă site   Press kit   Susține e-cultura.info   Contact

© 2014 - 2019 e-Cultura.info.

Site premiat în cadrul Festivalului Simfest