fbpx

Categorie: ETNOGRAFIE

Te rugam să apreciezi sau să distribui

 
                                                                                                                                                                 


Biserica de lemn din Cizer, valorificată prin intermediul realităţii virtuale

Biserica de lemn din Cizer,

Biserica de lemn din Cizer,

Biserica de lemn construită de Horea, provenită din localitatea sălăjeană Cizer, şi care acum se află în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, este într-un proces de restaurare şi valorificare prin intermediul realităţii virtuale.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a organizat o conferinţa de promovare a proiectului “Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor. Valorificarea unui monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea prin intermediul realităţii virtuale”.

În cadrul proiectului va fi realizată o expoziţie care va avea atât o componentă de etalare fizică a celor 57 de obiecte restaurate şi conservate în vederea expunerii, cât şi una de prezentare a bisericii Cizer în variantă digitală, ca urmare a procesului complex de scanare a monumentului şi a bunurilor culturale asociate acestuia şi de transpunere a lor în realitatea virtuală.

“Biserica din Cizer este o capodoperă a artei arhitecturii tradiţionale din Transilvania. Este una dintre cele mai evoluate tipuri de biserici care pot fi întâlnite în spaţiul transilvănean. (…) Este o biserică cu o importanţă istorică excepţională, biserică care reprezintă ea însăşi un document istoric, pentru că este realizată cu participarea directă – nu ştim exact în ce aspect al construcţiei s-a materializat – a lui Horea, Vasile Nicola Urs din Munţii Apuseni, care a devenit, în 1784, conducătorul marii ridicări a moţilor în lupta pentru libertate, un eveniment istoric extrem de important pentru istoria Transilvaniei şi o personalitate absolut fascinantă”, a declarat, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

Proiectul vizează, de asemenea, dezvoltarea profesională a unui număr de cel puţin 7 membri din echipa proiectului în domeniile restaurării şi conservării patrimoniului, a tehnicilor de promovare şi comunicare şi a utilizării tehnicilor de lucru specifice realităţii virtuale.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei beneficiază de o finanţare nerambursabilă din Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, în valoare de 618.161,00 lei, echivalentul a 129.265,59 Euro. Proiectul, cu o perioadă de desfăşurare de 24 de luni, se află deja într-a opta lună de implementare.

e-Cultura.info / Autor: Marius Septimiu Avram

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

“Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bucovina” a fost certificată

Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bucovina

Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bucovina

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat, că a fost recunoscută şi certificată a cincea rută culturală respectiv “Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bucovina”, ce face parte din ”Ruta culturală naţională a bisericilor de lemn din România”, alături de cele din Bihor, Cluj, Satu Mare şi Maramures.

Bisericile de lemn se alătură bisericilor pictate, monumente inestimabile UNESCO, ce reprezintă o atracţie deosebită pentru turiştii care vor să viziteze judeţul Suceava.

“Astfel, Bucovina continuă să fie tot mai atractivă, numărul mare de turişti din ultima perioadă fiind un indiciu clar că judeţul Suceava este un judeţ sigur”, a spus Flutur.

Preşedintele CJ Suceava consideră că ruta bisericilor de lemn din Bucovina va contribui la promovarea valorilor culturale şi spirituale ale civilizaţiei lemnului în această regiune, prelucrarea lemnului fiind principala ocupaţie a locuitorilor din zona de munte a judeţului, care are cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară.

Cele aproximativ o sută de biserici de lemn din Bucovina, dintre care 29 incluse în Lista monumentelor istorice, adevărate opere de artă ale meşterilor populari, de cele mai multe ori anonimi, vorbesc nu doar despre trăinicia lemnului, despre iscusinţa meşterilor lemnari, ci şi despre credinţa înaintaşilor noştri.

e-Cultura.info / Autor: Silvia Marcu.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Colecţie unicat de fotografii vechi la Muzeul Etnografic “Anton Badea” din Reghin

Colecţie unicat de fotografii vechi la Muzeul Etnografic

Colecţie unicat de fotografii vechi la Muzeul Etnografic “Anton Badea” din Reghin

Muzeul Etnografic “Anton Badea” din Reghin a prezentat, o colecţie unicat de fotografii vechi realizate în judeţul Mureş, care cuprinde procesul de obţinere a cânepii, de la cultivarea acestei plante, până la obţinerea fibrelor şi tehnologia arhaică folosită în domeniu.

Colecţia de fotografii despre cultivarea şi prelucrarea cânepii, una dintre cele mai vechi plante care au fost cultivate în România pentru obţinerea fibrelor, a fost prezentată online de către Muzeul Etnografic “Anton Badea” din Reghin, alături de o expunere complexă a ceea ce presupunea o astfel de cultură şi utilitatea ei.

“Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră, fiind utilizată în principal pentru obţinerea fibrelor folosite la confecţionarea ţesăturilor. Cantitatea de cânepă cultivată anual acoperea necesarul de îmbrăcăminte al unei familii şi necesarul pentru confecţionarea textilelor folosite în casă şi gospodărie. Ţesăturile de cânepă erau incluse şi în zestrea fetelor. Începând cu anii ’60 apare scăderea constantă a culturii acestei plante. Procesul lung şi obositor de cultură şi obţinere a fibrelor, precum pătrunderea materialelor textile industriale, au determinat, într-o oarecare măsură, eliminarea culturii. Recoltarea cânepii, are implicaţii directe în calitatea fibrei. Culoarea, elasticitatea, duritatea şi rezistenţa sunt afectate de gradul de maturitate a plantei. În Transilvania, cânepa de vară şi de toamnă se recoltau separat, ambele fiind culese în momentul când planta ajungea la maturitate, în luna iulie – cea de vară şi în august cea de toamnă”, au arătat reprezentanţii Muzeului Etnografic Reghin.

Muzeografii reghineni susţin că snopii de cânepă, mai exact “mănuşile”, cum este termenul folosit în zonă, după ce erau culese, se puneau la uscat câteva zile, rezemate de gard în poziţie verticală.

De asemenea, pieptănatul cânepii era următoarea etapă prin care fibrele se pregăteau pentru tors, însă o parte la fel de importantă, dar extrem de dificilă era şi torsul, pe lângă care torsul lânii era considerat o joacă.

Pentru pieptănatul cânepii se foloseau trei piepteni, de diferite dimensiuni. În urma acestei perieri se obţineau trei categorii de fibre, definite în grosime şi lungime: ‘fuiorul’, ‘urzeala’, ‘câlţii’. Torsul cânepii era o operaţiune dificilă, datorită asprimii şi grosimii fibrei. Fibra de cânepă fiind mai lungă decât cea de lână, caierul avea o formă alungită, legându-se pe jumătatea superioară a furcii. Cânepa se torcea numai răsucit, într-o singură direcţie, astfel că ‘jirebiile’ de cânepă se păstrau împletite, evitându-se încâlcirea firelor.

De la începutul pandemiei de SARS-COV-2, Muzeul Etnografic “Anton Badea” Reghin a prezentat periodic, online, numeroasele colecţii pe care le are în patrimoniu, precum şi expoziţiile permanente pe care le are amenajate, atât cea pavilionară, cât şi cea în aer liber, constând în case tradiţionale şi instalaţii tehnice ţărăneşti.

e-Culturainfo / Autor: Dorina Matiş.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Ascultă în soundcloud Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an la 24 iunie. Comunitatea online “La Blouse Roumaine” a propus, la 21 ianuarie 2013, ia – bluza tradițională românească – drept brand de țară și a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei.

Evenimentul a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări. ”La Blouse Roumaine” a generat o serie de inițiative de repoziționare identitară a iei, precum și a culturii tradiționale în general.

AUDIO

În 2015, primarul din Washington DC, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept “Ziua Universală a Iei” în Washington DC, prin eforturile conjugate ale Ambasadei României la Washington și ale comunității românești din capitala americană. Potrivit reprezentanței diplomatice românești, proclamația arată că edilul din Washington a luat această decizie “întrucât ziua de 24 iunie este recunoscută și sărbătorită la nivel mondial, inclusiv de comunitatea românească din capitala SUA, iar bluza românească este un simbol internațional al culturii române, o piesă emblematică a costumului popular național și o sursă de inspirație pentru mari designeri de modă”.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în principalele orașe ale țări prin numeroase expoziții, târguri tradiționale, dezbateri privind prezentul și viitorul uneia dintre moștenirile naționale culturale ale României. De asemenea, la nivel internațional, ia românească va fi sărbătorită în peste 100 de orașe ale lumii, între care Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano, Viena.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești, care se distinge, în funcție de regiune, atât prin motive cât și prin tehnicile de decorare, transmise de la o generație la alta. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză albă, nevopsită, de in sau cânepă, borangic sau bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic.

Croiala iei este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, răscroit în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării. Ia este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Împodobită cu broderii și mărgele pe mâneci și la gât, ia reflecta toată dragostea și meșteșugul celei care a lucrat-o, cu măiestrie, răbdare și pasiune. Culorile folosite la brodarea iei arătau statutul femeii. Astfel, cele căsătorite și cele în vârstă purtau modele de croială modeste și culori mai temperate. Cele tinere aveau voie să poarte culori deschise și aprinse pentru a atrage pețitori. Femeile coseau ii pentru diferite ocazii: unele pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele de horă, iar altele care se regăseau în vestimentația zilnică.

e-Cultura.info / Autor: Irina Andreea Cristea.


Share-uiește cu prietenii.

Muzeul Astra Sibiu decorat,cu Ordinul ,,Meritul Cultural” în grad de Cavaler

Opera Naţională Română

Opera Naţională Română

Muzeul Național Astra din Sibiu a fost decorat, cu Ordinul ,, Meritul Cultural” în grad de ,,Cavaler”, Categoria E – Patrimoniul Cultural Național, distincție acordată de președintele României, Klaus Johannis, ”pentru merite deosebite în peisajul cultural autohton și internațional”.

Distincția a fost înmânată managerului muzeului, Ciprian Ștefan, de vicepremierul Raluca Turcan, în cadrul unei ceremonii speciale organizată în Muzeul în aer liber.

Vicepremierul a spus că distincția merge către întreaga echipă de specialiști și precizat că Muzeul ASTRA este un ”exemplu de bune practici”.

”De asemenea, Muzeul ASTRA este un ghid de bune practici. Este un exemplu despre cum ar trebui să militeze orice instituţie de cultură sau orice om care are o idee de a pune în valoare tot ce este frumos. Dacă stau să mă gândesc la istoria acestui muzeu, vom vedea că prima idee a apărut în urmă cu un secol aproape, de asemenea că a început să se materializeze la mai bine de 50 de ani şi iată, astăzi, că suntem români, că suntem europeni, vorbim cu mândrie despre un simbol de tradiţie românească, oriunde ne-am afla. Aşadar, astăzi, această distincţie merge către echipa Muzeului ASTRA condusă de domnul director, Ciprian Ştefan, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean, condusă de doamna Daniela Cîmpean şi reprezintă o preţuire transmisă pentru o întreagă echipă de istorici, etnografi, muzeografi, oameni care au clădit fiecare centimetru şi fiecare simbol din această instituţie atât de frumoasă. Aici avem şi cultură, avem şi relaxare, avem şi voie bună, avem întotdeauna oameni frumoşi”, a mai spus Turcan.

Managerul muzeului s-a declarat onorat pentru recunoașterea de care instituția se bucură și la nivel național, premiul fiind de fapt atribuit ”țăranului român”.

”Este premiul ţăranului român, ţăranului sas, ţăranului maghiar, ţăranului rrom, întregii ruralităţi din România, pentru că datorită lor noi suntem aici şi datorită lor putem promova fascinanta Românie rurală”, a declarat Ciprian Ștefan, managerul Muzeului Astra.

e-Cultura.info

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Ascultă în soundcloud Obiceiuri populare tradiţionale in Săptămâna Mare

Obiceiuri populare tradiţionale in Săptămâna Mare

Obiceiuri populare tradiţionale in Săptămâna Mare

Postul Paștilor se încheie cu Săptămâna Mare, a Patimilor lui Hristos. Ultima săptămână a Postului Paștilor este cea în care creștinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos: postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc, ca, cel puțin în această săptămână, a Patimilor, să-l respecte. În Maramureș, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru și albastru închis.

Ștergarele se schimbă în ziua de Înviere cu cele albe, iar femeile își schimbă portul.

AUDIO

În această săptămână, de duminică și până vineri, se săvârșește slujba deniilor, rânduieli de o frumusețe deosebită, care evidențiază momentele dramatice legate de Patimile și Jertfa lui Hristos. Prin caracterul și conținutul lor, deniile sunt unicate în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineața, săvârșite seara.

În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. Începând de luni și până miercuri, inclusiv, se face curățenie generală în casă, în curte și în acareturi: se mătură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală perdelele și mobilierul, se șterg geamurile, se repară și se curăță tot mobilierul, se aerisesc toate hainele, cuverturile și covoarele, se face curățenie și în grajdul animalelor, văruindu-se și aici. În tradiția populară, casele trebuie să strălucească de curățenie.

Bărbații muncesc la câmp până cel târziu în ziua de joi, când revin în gospodărie și își ajută nevestele la treburile casnice.

În Joia Mare, ultima zi pentru slujbele speciale dedicate morților, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe, pentru a fi sfințite și împărțite, apoi de sufletul celor duși dintre ei.

Ultima zi a pregătirilor pentru Paști este Sâmbăta Mare, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care urmează să le îmbrace cei din familie în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiționale: drobul, friptura și borșul de miel.

e-Cultura.info


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Ascultă în soundcloud Concurs online inedit la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Timiş a lansat un concurs online inedit, “Din casa bănăţeanului”, adresat pasionaţilor de artă şi cultură tradiţională, care doresc să contribuie la promovarea patrimoniului cultural bănăţean.

AUDIO

Competiţia a venit ca o alternativă la tradiţionalul festival-concurs “Lada cu zestre”, care se desfăşura în această perioadă, dar care a fost anulat din cauza pandemiei, şi care îşi propune să menţină vie cultura tradiţională, dar şi de a crea un model de implicare socială, scoţând la iveală, chiar şi de la distanţă, ceea ce gospodarul are în casa sa tradiţională sau păstrează din trecutul familiei sale.

“În fiecare săptămână publicăm o fotografie cu un obiect tradiţional, un element de etnografie sau un preparat din gastronomia tradiţională a Banatului, pe care publicul participant va trebui să îl descrie şi să spună dacă în ‘lada sa de zestre’ are un asemenea obiect sau, după caz, dacă ştie reţeta unui preparat tradiţional sau se încumetă să recite în grai bănăţean un text ales de organizatori. Apoi, fiecare concurent va trebui să trimită dovada (o fotografie sau o filmare) că are un obiect similar sau, după caz, să realizeze preparatul propus sau să spună reţeta adusă în discuţie ori să recite textul propus de organizatori, direct pe pagina de Facebook Cultură Tradiţională – CCAJ Timiş sau la adresa de email: ccajt@ccajt.ro”, spune managerul CCAJ Timiş, Liliana Laichici, într-un comunicat.

Până pe 5 mai, juriul va selecta cele mai frumoase descrieri ale fotografiilor selectate de organizatori şi va alege câştigătorii.

Premiul constă în Acces VIP la Festivalul – concurs “Lada cu zestre” la unul dintre centrele desemnate din Jimbolia, Ghilad, Criciova, Biled, Recaş, Giarmata Vii, Checea, care vor fi programate după încheierea perioadei de pandemiei de COVID-19.

Câştigătorii vor putea asista live la procesul de jurizare la toate secţiunile festivalului (coregrafie, muzical, recitatori dialectali, gastronomie tradiţională, expoziţii, colecţii, meşteşugari).

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud A fost promulgată legea privind instituirea Zilei Satului Românesc

Ziua Satului Românesc

Ziua Satului Românesc

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, legea privind instituirea Zilei Satului Românesc în ultima duminică a lunii septembrie.

Deputatul Florin Roman a depus, la senat un proiect legislativ care prevede instituirea Zilei Satului Românesc în ultima duminică a lunii septembrie. Liberalul susține că acest demers este necesar ca o răsplată pentru locuitorii de la sate, dar și pentru a conștientiza care ne sunt originiile oferindu-le tuturor o identitate.

AUDIO

Deputatul apreciază că patrimoniul românesc trebuie înbogățit prin încurajarea renaștererii tradițiilor și tehnicilor străvechi.

„Instituirea Zilei Satului Românesc are scopul de a ajuta locuitori de la sate, de a-i face cunoscuți și a-i răsplăti pe acești oameni ce continuă să ne ofere nouă, tuturor, o identitate, dar în același timp are și scopul de a ne învăța pe noi ceilalți, din afara satului, care ne sunt originile, de unde venim, cum ne putem bucura și cum ne putem recrea, cum putem descoperi beneficiile și frumusețea unui trai curat sau a unui caracter sănătos, adevărat”, a declarat deputatul Florin Roman.

Fondurile necesare pot fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor publice centrale ori ale instituţiilor publice în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

“Se instituie Ziua Satului Românesc în ultima duminică a lunii septembrie. Ziua Satului Românesc poate fi organizată de către autorităţile administraţiei publice centrale, locale, de către celelalte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter cultural, social şi ştiinţific în scopul de a aprecia şi a promova satul românesc”, prevede actul normativ.

Legea privind instituirea Zilei Satului Românesc a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman. Potrivit expunerii de motive, “Ziua Satului Românesc trebuie să fie o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu expoziţii, târguri tematice, conferinţe şi seminarii pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale”.

e-Cultura.info / Autor: Florentina Peia.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud S-a stins din viață Profesor univ. dr. Vintilă Mihăilescu

Vintilă Mihăilescu

Vintilă Mihăilescu

Profesorul universitar doctor şi şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Vintilă Mihăilescu a încetat din viață. Decesula a fost anunţată, duminică, de redactorul-şef al revistei “Dilema veche”, Sever Voinescu, pe pagina de Facebook a publicaţiei.

AUDIO

“În aceste zile teribile, veştile rele nu se mai opresc. Acum câteva minute am aflat că a murit profesorul Vintilă Mihăilescu. A fost un colaborator preţuit al revistei noastre. Inteligenţa şi echilibrul său erau mereu susţinute cu un umor fin, iar stilul său aparte de a îmbina rigoarea argumentării cu observaţia savuroasă făcea ca textele sale să fie, de fiecare dată, printre cele mai citite. Vintilă Mihăilescu a întruchipat mai bine decât o putem face mulţi dintre noi figura intelectuală a dilematicului. Revista noastră nu va înceta să revină mereu la articolele sale, înţelegând nu doar să-i păstrăm memoria, ci şi să-i promovăm în continuare publicistica. Întâlnirea dintre Vintilă Mihăilescu şi ‘Dilema veche’ a fost una dintre cele mai rodnice şi mai frumoase poveşti culturale ale timpului nostru. Păcat să s-a terminat. Odihnească-se în pace!”, a scris Sever Voinescu.

***

Profesorul universitar doctor şi şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Vintilă Mihăilescu s-a născut în 1951. În 1993 obţine titlul de doctor în psihologie, cu teza “Ungureni şi pământeni. O analiză etnopsihologică”.

În 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000. A desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române. Între 1992 şi 2000 a fost membru al Societe des Europeanistes, cu funcţia de secretar pentru Europa de Est.

În perioada 1997-1999 a fost directorul Observatorului Bucureşti în cadrul Programului PHARE de Dezvoltare rurală. Din 1998 este colaborator permanent la revista “Dilema Veche”, unde deţine rubrica ‘Socio-hai-hui’. Începând cu acelaşi an şi până în 2000, a fost editor-şef al Yearbook of the Romanian Society of Cultural Anthropology.

Membru în consiliul ştiinţific/director al: Center for the Study of Balkan Society and Culture (Graz), Ethnobarometer (Roma/Amsterdam), International Association of South-East European Anthropology (Londra) şi South-East European Academic League (Sofia).

A avut numeroase burse de studii la Mission du Patrimoine Ethnologique. A fost visiting professor la multe universităţi şi centre de studii avansate din Franţa, Elveţia, Germania, Belgia, Canada, Ungaria şi Bulgaria.

A fost directorul general al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti între 2005-2010.

În 2006 a fost decorat de preşedintele României pentru serviciile aduse culturii române.

Printre lucrările sale se numără “Fascinaţia diferenţei” (1999), “Socio hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei” (2000), “Paysans de l’histoire” (coautor, 1992), “Vecini şi Vecinătăţi în Transilvania” (coordonator, 2002), “Socio hai-hui prin Arhipelagul România” (2006), “Antropologie. Cinci introduceri” (2006, 2007), “Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape” (coordonator, 2009), “Sfârşitul jocului. România celor 20 de ani” (2010), “Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică” (2013), “Povestea Maidanezului Leuţu” (2013), “Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog” (2014).

e-Cultura.onfo / Autor: Daniel Popescu.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Expoziţia temporară “Copilăria în comunism” la Muzeul Olteniei

Expoziţia temporară

Expoziţia temporară “Copilăria în comunism” la Muzeul Olteniei

Muzeul Olteniei din Craiova – secţia de istorie-arheologie a început pregătirea expoziţiei temporare “Copilăria în comunism”, ce va fi inaugurată în luna noiembrie şi pentru care îi invită de toţi cei care doresc să doneze sau să împrumute muzeului obiecte din perioada comunistă (1948-1989).
AUDIO

Potrivit reprezentanţilor muzeului, obiectele vor fi folosite în scopul îmbogăţirii patrimoniului cultural muzeal local cu obiecte relevante şi al amenajării expoziţiei în care “să fie reconstituită, într-o manieră cât mai fidelă, atmosfera copilăriei din acea perioadă”.

“Păpuşi ‘Arădeanca’, discuri şi casete cu muzică pionierească, reviste ‘Şoimii patriei’, ‘Cutezătorii’, gazete de perete, uniforme elevi, pionieri, cărţi, caiete, jocurile precum ‘Nu te supăra, frate!’, fotografii şi imagini video din concedii (la munte, la mare), fanioane, insigne vor deveni obiecte de muzeu cu valoare istorică certă. Muzeul Olteniei Craiova anunţă că procedura de donaţie către instituţie este extrem de simplă, implicând doar prezenţa donatorului (având obligatoriu asupra sa cartea de identitate) şi semnarea unei declaraţii de donaţie” se afirmă într-un anunţ al instituţiei.

În 2016, Muzeul Olteniei a realizat campania “Donează-ţi amintirile din comunism” în urma căreia au fost amenajate câteva săli cu obiecte provenite din acea campanie.

e-Cultura.info / Autor: Maria Mitrică.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Festivalul-concurs naţional de muzică populară “Pe deal la Teleormănel”

Festivalul-concurs naţional de muzică populară

Festivalul-concurs naţional de muzică populară “Pe deal la Teleormănel”

Festivalul-concurs naţional de muzică populară “Pe deal la Teleormănel”, ajuns în acest an la ediţie jubiliară, reuneşte interpreţi din 16 judeţe din ţară şi din Republica Moldova.

Festivalul se desfăşoară în perioada 24-26 septembrie, la Alexandria.

Concurenţii selectaţi vor evolua în concurs miercuri, 25 septembrie, pe scena amenajată în aer liber în faţa Casei de Cultură din Alexandria. La final, vor susţine recitaluri Ansamblul ‘Burnasul’ şi Alexandru Mica.

AUDIO

“În acest an avem înscrişi pentru preselecţie 23 de concurenţi, iar unul dintre ei vine din Moldova de peste Prut. Alături de interpreţii care vor intra în concurs, pe scenă vor urca şi artişti consacraţi, care vor susţine recitaluri. Este vorba de Ansamblul ‘Burnasul’, Alexandru Mica, ‘Fetele din Botoşani’, Floarea Calotă şi Constantin Enceanu”, a declarat directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Teleorman, Elena Popa, organizator al evenimentului.

Gala laureaţilor va avea loc pe 26 septembrie. Decernarea premiilor va fi urmată de un spectacol susţinut de Floarea Calotă, Constantin Enceanu şi “Fetele din Botoşani”.

Premiile festivalului-concurs au o valoare brută de 12.000 de lei, cel mai important dintre ele, trofeul ‘Pe deal la Teleormănel’ fiind de 4.000 de lei. Pentru autenticitatea repertoriului se va acorda premiul Radio România, care constă într-o sesiune de înregistrări cu Orchestra Radio România.

Anul trecut, trofeul festivalului a fost câştigat de un concurent din judeţul Suceava.

e-Cultura.info / Autor: Victoriţa Cristian.


Share-uiește cu prietenii.

Gala Tezaure Umane Vii 2019, în aula Ministerului Culturii

Gala Tezaure Umane Vii 2019

Gala Tezaure Umane Vii 2019

“Gala Tezaure Umane Vii – 2019”, eveniment în cadrul căruia vor fi premiate şi decorate persoanele declarate “tezaure umane vii” în anul 2018, precum şi cele care au fost declarate “tezaure umane vii” la ediţiile anterioare ale programului, va avea loc în aula Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Evenimentul organizat de MCIN în colaborare cu Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial va fi prezent şi ministrul Valer-Daniel Breaz.

“Scopul evenimentului este de a celebra creaţia românească tradiţională şi de a marca importanţa păstrării tradiţiilor prin recunoştinţa faţă de persoanele ce promovează şi lasă moştenire, tuturor, elemente de patrimoniu naţional imaterial”

, se arată în comunicatul citat.

Titlul de “Tezaure Umane Vii” au fost primite de Mariana Gligor, tulnicăreasă din Câmpeni, judeţul Alba, laureată în anul 2015, Teodora Purja, rapsod popular dins atul Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Moise Gavra, meşter cojocar din Vărzarii de Jos, judeţul Bihor, Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din satul Chircari, judeţul Vrancea, Szoke Tiber, meşter dogar din satul Harale, judeţul Covasna, Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Nereju, judeţul Vrancea, Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, comuna Oituz, judeţul Bacău, Iosif Iepure, păstrător al obiceiului “Junii din Şcheii Braşovului”, municipiul Braşov, judeţul Braşov, Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva, judeţul Hunedoara, Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cusăturilor din comuna Conrăţelu, judeţul Olt, Rafila Moldovan, rapsod popular din satul Idicel Pădure, judeţul Mureş, Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Corbu, judeţul Olt, şi Domnica Trop, rapsod popular din comuna Isverna, judeţul Mehedinţi, laureată în 2015.

Titlul de “Tezaur Uman Viu” i-a fost decernat şi lui Augustin Pal, meşter în ceramică din Corun, judeţul Harghita. Distincţia i-a fost înmânată fiicei meşterului, deoarece acesta a decedat.
La Gală vor participa specialişti din mediile de cercetare, academic, universitar, muzeografi, membrii Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, alături de reprezentanţi ai MCIN, ai instituţiilor şi ai centrelor de cultură din teritoriu.

Programul “Tezaure Umane Vii” este o iniţiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care creează şi, implicit, păstrează valorile tradiţionale, se mai arată în comunicatul citat.

e-Cultura.info / Autor: Petronius Craiu.


Share-uiește cu prietenii.




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Audiobook   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Cuvinte ale ierarhilor   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală                                                                               Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.