fbpx

                                                                             pictogramae

Expoziţia “Darwin’s Room” de Adrian Ghenie, printre cele mai apreciate la Bienala din Veneţia

Pictorul Adrian Ghenie

Pictorul Adrian Ghenie

Expoziţia “Darwin’s Room”, realizată de pictorul Adrian Ghenie, o metaforă a istoriei recente, a tensiunii dintre lumea veche, plină de misticism şi mistificare, şi lumea nouă, a fost inclusă de presa internaţională de profil în topul celor mai bune din cadrul Bienalei de la Veneţia 2015.

Cu două zile înainte de deschiderea oficială a Bienalei de Artă de la Veneţia, Pavilionul României din Giardini a fost vernisat pentru presă şi publicul specializat, în prezenţa artistului Adrian Ghenie şi a curatorului Mihai Pop.

Câteva sute de pasionaţi de artă au umplut Pavilionul României la vernisajul “Darwin’s Room”, aceştia felicitând artistul şi iniţiatorii proiectului pentru recuperarea mediului clasic al picturii într-o bienală dominată de new media.

La vernisaj au participat oficiali ai Ministerului Culturii (MC) şi ai Institutului Cultural Român (ICR), comisarul expoziţiei, Monica Morariu, vicecomisarul Alexandru Damian, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Rudolf Dinu, şi Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Criticul de artă Scott Reyburn de la The New York Times a dedicat Pavilionului României o bună parte a articolului său despre Bienala de la Veneţia, încheind cu o discuţie cu Adrian Ghenie despre presiunile pieţei de artă actuale şi despre picturile sale cele mai recente, “cufundate în istorie europeană, îmbinând abstractul cu figurativul, raţionalul cu iraţionalul”.

Revista britanică de artă Apollo îl caracterizează pe Ghenie drept salvatorul picturii la această ediţie a bienalei: “Pictura pare a fi o specie pe cale de dispariţie în Giardini, anul acesta. E adecvat, astfel, faptul că Adrian Ghenie, unul dintre foarte puţinii pictori expuşi în pavilioanele naţionale, l-a propus pe Darwin ca figură centrală a expoziţiei sale din Pavilionul României. (…) Punctul principal de interes al acestei expoziţii va fi ce spun pânzele lui Ghenie despre capacitatea picturii însăşi de a supravieţui şi de a se adapta. (…) Pictură gesturală la cel mai înalt nivel”.

Într-un interviu recent, Adrian Ghenie a spus că, “deşi ne găsim în anul 2015, o bună parte din omenire trăieşte în paradigma iraţionalului, într-un fel de Ev Mediu întunecat, chiar dacă avem la dispoziţie tehnologii avansate. E lumea dinainte de Darwin, cu mijloacele de după el”.

Arhitectura expoziţiei, gândită de Attila Kim, recreează o perioadă importantă de istorie a Pavilionului României, construit în 1938. Cele trei spaţii albe, despărţite de două interstiţii întunecate, “restituie” pavilionului sălile originale şi refac butaforic structura clasică, riguroasă a saloanelor de pictură. Sălile sunt conectate prin intermediul a două spaţii întunecoase, create în locul zidurilor originale, pentru a revela efemeritatea arhitecturii monumentale şi a determina o abordare analitică a dialogului dintre picturile lui Adrian Ghenie şi spaţiul arhitectural care le pune în valoare.

Aflată într-o stare avansată de degradare, clădirea Pavilionului a fost restaurată printr-o investiţie majoră a artistului pentru a pune cât mai bine în valoare lucrările din această expoziţie şi pentru uzul artiştilor care vor reprezenta România în următorii ani.

Expoziţia a fost vizitată în cele trei zile de previzionare de personalităţi ale lumii artistice contemporane, precum Massimiliano Gioni (curatorul Bienalei de la Veneţia 2013), Hans Ulrich Obrist (co-curator al Bienalei în 2003), Kasper König (curator al Manifesta 10), René Block (director artistic al Kunsthalle Museum Fridericianum), Juliet Bingham (Tate Modern), Jane Neal, galerişti, precum Rodica Seward (Tajan), Thaddaeus Ropac, Tim van Laere, Peter Boris (vicepreşedinte executiv al PACE Gallery), Mihai Nicodim, designerul Rick Owens, alături de personalităţi din România, ca profesorul Ioan Sbârciu, Călin Dan (directorul MNAC), Petru Lucaci (preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici), Timotei Nădăşan şi Alexandru Polgar (IDEA), colecţionarul Mircea Pinte. La vernisaj au fost prezenţi Victor Man, Mircea Cantor, Gabriela Vanga şi artiştii din expoziţia “Inventing the Truth”, Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovszky, Ștefan Savaşi Larisa Sitar, alături de curatorul Diana Marincu şi coordonatorii proiectului, Suzana Dan şi Silvia Rogozea.

Adrian Ghenie se numără printre fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, alături de alţi reprezentanţi remarcabili ai aceleiaşi comunităţi artistice, care a coagulat în ultimii ani unul dintre cele mai active spaţii culturale din România. Lucrările lui Adrian Ghenie sunt prezente în cele mai importante muzee, galerii şi colecţii private din lume: Centrul Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeul Hammer şi Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, S.M.A.K. Collection (Ghent).

Lucrările sale au fost incluse în expoziţii la Palazzo Grassi, Fundaţia François Pinault (Veneţia), Tate Liverpool, Bienala de la Praga, Fondazione Palazzo Strozzi (Florenţa), printre altele.

“Darwin’s Room” este un proiect iniţiat de Fabrica de Pensule (Cluj) în parteneriat executiv cu Asociaţia Film ETC. (Bucureşti) şi în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Universitatea de Artă şi Design Cluj, Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, Editura Hatje Cantz (Germania), PACE Gallery (New York), Galerie Thaddaeus Ropac (Paris), Galerie Judin (Berlin), Tim Van Laere Gallery (Anvers), Galeria Plan B (Cluj, Berlin), Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană din România. Coordonatorul general al proiectului este Corina Şuteu.

e-Cultura.info/Autor: Diana Pârvulescu

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.

URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                     

                                                                                                                                                                                         Acasă    Carte   Arte vizuale   Teatru și Film   Muzică-Dans   Etnografie   Istorie   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Festival                                                                      Actualitate culturală   Interviu   Documentar   Știri estivale   Proiecte Culturale   Timișoara 2021   Emisiuni
                                                                                                                                                                   
                                                                     Despre   Cod de conduită   Termeni și condiții   Protecția datelor   Politică de cookies   Arhivă   Hartă site   Press kit   Contact

© 2014 - 2019 e-Cultura.info.

                                          
                                                                     
                                                                                                         

                                                                                                                                                                                                                    
Versiunea: mobil  |  computer