*/
Proiecte Culturale
![*/ e-Cultura.info utilizează cookie-uri pentru a vă personaliza și îmbunătăți experiența pe website și pentru scopuri de marketing. Dacă navigați în continuare pe acest site fară a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune că acceptați să primiți toate cookie-urile de pe acest site. Puteți schimba setarile privind cookie-urile în orice moment. Pentru a afla mai multe, cititi: Politică de cokies și Protecția datelor My settingsRegulament GDPRe-Cultura.info utilizează cookie-uri pentru a vă personaliza și îmbunătăți experiența pe website și pentru scopuri de marketing. Dacă navigați în continuare pe acest site fară a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune că acceptați să primiți toate cookie-urile de pe acest site. Puteți schimba setarile privind cookie-urile în orice moment. Pentru a afla mai multe, cititi: Politică de cokies și Protecția datelor NOTE: These settings will only apply to the browser and device you are currently using. Regulament GDPRREGULAMENT nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) (la data 25-mai-2018 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 743/16-mai-2018 ) (la data 06-oct-2016 actul a fost in legatura cu Directiva 1629/14-sep-2016 ) (la data 05-mai-2016 actul a fost in legatura cu Directiva 680/27-apr-2016 ) (Text cu relevanţă pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 16, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1), (1)JO C 229, 31.7.2012, p. 90. având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2), (2)JO C 391, 18.12.2012, p. 127. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3), (3)Poziţia Parlamentului European din 12 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Poziţia în primă lectură a Consiliului din 8 aprilie 2016 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016. întrucât: (1)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ("carta") şi articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevăd dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. (2)Principiile şi normele referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor lor cu caracter personal ar trebui, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al persoanelor fizice, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, în special dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Prezentul regulament urmăreşte să contribuie la realizarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi a unei uniuni economice, la progresul economic şi social, la consolidarea şi convergenţa economiilor în cadrul pieţei interne şi la bunăstarea persoanelor fizice. (3)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4) vizează armonizarea nivelului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce priveşte activităţile de prelucrare şi asigurarea liberei circulaţii a datelor cu caracter personal între statele membre. (4)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31). (4)Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetăţenilor. Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Prezentul regulament respectă toate drepturile fundamentale şi libertăţile şi principiile recunoscute în cartă astfel cum sunt consacrate în tratate, în special respectarea vieţii private şi de familie, a reşedinţei şi a comunicaţiilor, a protecţiei datelor cu caracter personal, a libertăţii de gândire, de conştiinţă şi de religie, a libertăţii de exprimare şi de informare, a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, precum şi diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică. (5)Integrarea economică şi socială care rezultă din funcţionarea pieţei interne a condus la o creştere substanţială a fluxurilor transfrontaliere de date cu caracter personal. Schimbul de date cu caracter personal între actori publici şi privaţi, inclusiv persoane fizice, asociaţii şi întreprinderi, s-a intensificat în întreaga Uniune. Conform dreptului Uniunii, autorităţile naţionale din statele membre sunt chemate să coopereze şi să facă schimb de date cu caracter personal pentru a putea să îşi îndeplinească atribuţiile sau să execute sarcini în numele unei autorităţi dintr-un alt stat membru. (6)Evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au generat noi provocări pentru protecţia datelor cu caracter personal. Amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităţilor lor. Din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informaţii cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia şi viaţa socială şi ar trebui să faciliteze în continuare libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii şi transferul către ţări terţe şi organizaţii internaţionale, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal. (7)Aceste evoluţii impun un cadru solid şi mai coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, însoţit de o aplicare riguroasă a normelor, luând în considerare importanţa creării unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piaţa internă. Persoanele fizice ar trebui să aibă control asupra propriilor date cu caracter personal, iar securitatea juridică şi practică pentru persoane fizice, operatori economici şi autorităţi publice ar trebui să fie consolidată. (8)În cazul în care prezentul regulament prevede specificări sau restricţionări ale normelor sale de către dreptul intern, statele membre pot, în măsura în care acest lucru este necesar pentru coerenţă şi pentru a asigura înţelegerea dispoziţiilor naţionale de către persoanele cărora li se aplică acestea, să încorporeze elemente din prezentul regulament în dreptul lor intern. (9)Obiectivele şi principiile Directivei 95/46/CE rămân solide, dar aceasta nu a prevenit fragmentarea modului în care protecţia datelor este pusă în aplicare în Uniune, insecuritatea juridică sau percepţia publică larg răspândită conform căreia există riscuri semnificative pentru protecţia persoanelor fizice, în special în legătură cu activitatea online. Diferenţele dintre nivelurile de protecţie a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, în special a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal din statele membre pot împiedica libera circulaţie a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune. Aceste diferenţe pot constitui, prin urmare, un obstacol în desfăşurarea de activităţi economice la nivelul Uniunii, pot denatura concurenţa şi pot împiedica autorităţile să îndeplinească responsabilităţile care le revin în temeiul dreptului Uniunii. Această diferenţă între nivelurile de protecţie este cauzată de existenţa unor deosebiri în ceea ce priveşte transpunerea şi aplicarea Directivei 95/46/CE. (10)Pentru a se asigura un nivel consecvent şi ridicat de protecţie a persoanelor fizice şi pentru a se îndepărta obstacolele din calea circulaţiei datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, nivelul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea unor astfel de date ar trebui să fie echivalent în toate statele membre. Aplicarea consecventă şi omogenă a normelor în materie de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie asigurată în întreaga Uniune. În ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea respectării unei obligaţii legale, a îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul, statelor membre ar trebui să li se permită să menţină sau să introducă dispoziţii de drept intern care să clarifice într-o mai mare măsură aplicarea normelor prezentului regulament. În coroborare cu legislaţia generală şi orizontală privind protecţia datelor, prin care este pusă în aplicare Directiva 95/46/CE, statele membre au mai multe legi sectoriale specifice în domenii care necesită dispoziţii mai precise. Prezentul regulament oferă, de asemenea, statelor membre o marjă de manevră în specificarea normelor sale, inclusiv în ceea ce priveşte prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ("date sensibile"). În acest sens, prezentul regulament nu exclude dreptul statelor membre care stabileşte circumstanţele aferente unor situaţii de prelucrare specifice, inclusiv stabilirea cu o mai mare precizie a condiţiilor în care prelucrarea datelor cu caracter personal este legală. (11)Protecţia efectivă a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune necesită nu numai consolidarea şi stabilirea în detaliu a drepturilor persoanelor vizate şi a obligaţiilor celor care prelucrează şi decid prelucrarea datelor cu caracter personal, ci şi competenţe echivalente pentru monitorizarea şi asigurarea conformităţii cu normele de protecţie a datelor cu caracter personal şi sancţiuni echivalente pentru infracţiuni în statele membre. (12)Articolul 16 alineatul (2) din TFUE mandatează Parlamentul European şi Consiliul să stabilească normele privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi normele privind libera circulaţie a acestor date. (13)În vederea asigurării unui nivel uniform de protecţie pentru persoanele fizice în întreaga Uniune şi a preîntâmpinării discrepanţelor care împiedică libera circulaţie a datelor în cadrul pieţei interne, este necesar un regulament în scopul de a furniza securitate juridică şi transparenţă pentru operatorii economici, inclusiv microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi de a oferi persoanelor fizice în toate statele membre acelaşi nivel de drepturi, obligaţii şi responsabilităţi opozabile din punct de vedere juridic pentru operatori şi persoanele împuternicite de aceştia, pentru a se asigura o monitorizare coerentă a prelucrării datelor cu caracter personal, sancţiuni echivalente în toate statele membre, precum şi cooperarea eficace a autorităţilor de supraveghere ale diferitelor state membre. Pentru buna funcţionare a pieţei interne este necesar ca libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii să nu fie restricţionată sau interzisă din motive legate de protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru a se lua în considerare situaţia specifică a microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, prezentul regulament include o derogare pentru organizaţiile cu mai puţin de 250 de angajaţi în ceea ce priveşte păstrarea evidenţelor. În plus, instituţiile şi organele Uniunii şi statele membre şi autorităţile lor de supraveghere sunt încurajate să ia în considerare necesităţile specifice ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii în aplicarea prezentului regulament. Noţiunea de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici şi mijlocii ar trebui să se bazeze pe articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (1). (1)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii [C(2003) 1422] (JO L 124, 20.5.2003, p. 36). (14)Protecţia conferită de prezentul regulament ar trebui să vizeze persoanele fizice, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al acestora, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice şi, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele şi tipul de persoană juridică şi datele de contact ale persoanei juridice. (15)Pentru a preveni apariţia unui risc major de eludare, protecţia persoanelor fizice ar trebui să fie neutră din punct de vedere tehnologic şi să nu depindă de tehnologiile utilizate. Protecţia persoanelor fizice ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate, precum şi prelucrării manuale, în cazul în care datele cu caracter personal sunt cuprinse sau destinate să fie cuprinse într-un sistem de evidenţă. Dosarele sau seturile de dosare, precum şi copertele acestora, care nu sunt structurate în conformitate cu criterii specifice nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. (16)Prezentul regulament nu se aplică chestiunilor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau la libera circulaţie a datelor cu caracter personal referitoare la activităţi care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu activităţile privind securitatea naţională. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre atunci când acestea desfăşoară activităţi legate de politica externă şi de securitatea comună a Uniunii. (17)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) se aplică prelucrării de date cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 şi alte acte juridice ale Uniunii aplicabile unei asemenea prelucrări a datelor cu caracter personal ar trebui adaptate la principiile şi normele stabilite în prezentul regulament şi aplicate în conformitate cu prezentul regulament. În vederea asigurării unui cadru solid şi coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, ar trebui ca după adoptarea prezentului regulament să se aducă Regulamentului (CE) nr. 45/2001 adaptările necesare, astfel încât acestea să poată fi aplicate odată cu prezentul regulament. (2)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). (18)Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către o persoană fizică în cadrul unei activităţi exclusiv personale sau domestice şi care, prin urmare, nu are legătură cu o activitate profesională sau comercială. Activităţile personale sau domestice ar putea include corespondenţa şi repertoriul de adrese sau activităţile din cadrul reţelelor sociale şi activităţile online desfăşurate în contextul respectivelor activităţi. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică operatorilor sau persoanelor împuternicite de operatori care furnizează mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru astfel de activităţi personale sau domestice. (19)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al prevenirii acestora, precum şi libera circulaţie a acestor date, face obiectul unui act juridic specific al Uniunii. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice activităţilor de prelucrare în aceste scopuri. Cu toate acestea, datele cu caracter personal prelucrate de către autorităţile publice în temeiul prezentului regulament, atunci când sunt utilizate în aceste scopuri, ar trebui să fie reglementate printr-un act juridic mai specific al Uniunii, şi anume Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului (1). Statele membre pot încredinţa autorităţilor competente în sensul Directivei (UE) 2016/680 sarcini care nu sunt neapărat îndeplinite în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al prevenirii acestora, astfel încât prelucrarea datelor cu caracter personal pentru alte scopuri, în măsura în care se încadrează în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. (1)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (a se vedea pagina 89 din prezentul Jurnal Oficial). În ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către aceste autorităţi competente în scopuri care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, statele membre ar trebui să poată menţine sau introduce dispoziţii mai detaliate pentru a adapta aplicarea normelor din prezentul regulament. Aceste dispoziţii pot stabili mai precis cerinţe specifice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către respectivele autorităţi competente în aceste alte scopuri, ţinând seama de structura constituţională, organizatorică şi administrativă a statului membru în cauză. Atunci când prelucrarea de date cu caracter personal de către organisme private face obiectul prezentului regulament, prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca statele membre, în anumite condiţii, să impună prin lege restricţii asupra anumitor obligaţii şi drepturi, în cazul în care asemenea restricţii constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică în scopul garantării unor interese specifice importante, printre care se numără siguranţa publică şi prevenirea, investigarea, depistarea şi urmărirea penală a infracţiunilor sau executarea pedepselor, inclusiv protejarea împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi prevenirea acestora. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cadrul combaterii spălării de bani sau al activităţilor laboratoarelor criminalistice. (20)Deşi prezentul regulament se aplică, inter alia, activităţilor instanţelor şi ale altor autorităţi judiciare, dreptul Uniunii sau al statelor membre ar putea să precizeze operaţiunile şi procedurile de prelucrare în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instanţe şi alte autorităţi judiciare. Prelucrarea datelor cu caracter personal nu ar trebui să fie de competenţa autorităţilor de supraveghere în cazul în care instanţele îşi exercită atribuţiile judiciare, în scopul garantării independenţei sistemului judiciar în îndeplinirea sarcinilor sale judiciare, inclusiv în luarea deciziilor. Supravegherea unor astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor ar trebui să poată fi încredinţată unor organisme specifice din cadrul sistemului judiciar al statului membru, care ar trebui să asigure în special respectarea normelor prevăzute de prezentul regulament, să sensibilizeze membrii sistemului judiciar cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul prezentului regulament şi să trateze plângerile în legătură cu astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor. (21)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2), în special normelor privind răspunderea furnizorilor intermediari de servicii prevăzute la articolele 12-15 din directiva menţionată. Respectiva directivă îşi propune să contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, prin asigurarea liberei circulaţii a serviciilor societăţii informaţionale între statele membre. (2)Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (directiva privind comerţul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1). (22)Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator din Uniune ar trebui efectuată în conformitate cu prezentul regulament, indiferent dacă procesul de prelucrare în sine are loc sau nu în cadrul Uniunii. Sediul implică exercitarea efectivă şi reală a unei activităţi în cadrul unor înţelegeri stabile. Forma juridică a unor astfel de înţelegeri, prin intermediul unei sucursale sau al unei filiale cu personalitate juridică, nu este factorul determinant în această privinţă. (23)Pentru a se asigura că persoanele fizice nu sunt lipsite de protecţia la care au dreptul în temeiul prezentului regulament, prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care activităţile de prelucrare au legătură cu oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate, indiferent dacă acestea sunt sau nu legate de o plată. Pentru a determina dacă un astfel de operator sau o astfel de persoană împuternicită de operator oferă bunuri sau servicii unor persoane vizate care se află pe teritoriul Uniunii, ar trebui să se stabilească dacă reiese că operatorul sau persoana împuternicită de operator intenţionează să furnizeze servicii persoanelor vizate din unul sau mai multe state membre din Uniune. Întrucât simplul fapt că există acces la un site al operatorului, al persoanei împuternicite de operator sau al unui intermediar în Uniune, că este disponibilă o adresă de e-mail şi alte date de contact sau că este utilizată o limbă folosită în general în ţara terţă în care operatorul îşi are sediul este insuficient pentru a confirma o astfel de intenţie, factori precum utilizarea unei limbi sau a unei monede utilizate în general în unul sau mai multe state membre cu posibilitatea de a comanda bunuri şi servicii în respectiva limbă sau menţionarea unor clienţi sau utilizatori care se află pe teritoriul Uniunii pot conduce la concluzia că operatorul intenţionează să ofere bunuri sau servicii unor persoane vizate în Uniune. (24)Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui, de asemenea, să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care este legată de monitorizarea comportamentului unor astfel de persoane vizate, în măsura în care acest comportament se manifestă pe teritoriul Uniunii. Pentru a se determina dacă o activitate de prelucrare poate fi considerată ca "monitorizare a comportamentului" persoanelor vizate, ar trebui să se stabilească dacă persoanele fizice sunt urmărite pe internet, inclusiv posibila utilizare ulterioară a unor tehnici de prelucrare a datelor cu caracter personal care constau în crearea unui profil al unei persoane fizice, în special în scopul de a lua decizii cu privire la aceasta sau de a analiza sau de a face previziuni referitoare la preferinţele personale, comportamentele şi atitudinile acesteia. (25)În cazul în care dreptul unui stat membru se aplică în temeiul dreptului internaţional public, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unui operator care nu este stabilit în Uniune, ci, de exemplu, într-o misiune diplomatică sau într-un oficiu consular al unui stat membru. (26)Principiile protecţiei datelor ar trebui să se aplice oricărei informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Datele cu caracter personal care au fost supuse pseudonimizării, care ar putea fi atribuite unei persoane fizice prin utilizarea de informaţii suplimentare, ar trebui considerate informaţii referitoare la o persoană fizică identificabilă. Pentru a se determina dacă o persoană fizică este identificabilă, ar trebui să se ia în considerare toate mijloacele, cum ar fi individualizarea, pe care este probabil, în mod rezonabil, să le utilizeze fie operatorul, fie o altă persoană, în scopul identificării, în mod direct sau indirect, a persoanei fizice respective. Pentru a se determina dacă este probabil, în mod rezonabil, să fie utilizate mijloace pentru identificarea persoanei fizice, ar trebui luaţi în considerare toţi factorii obiectivi, precum costurile şi intervalul de timp necesare pentru identificare, ţinându-se seama atât de tehnologia disponibilă la momentul prelucrării, cât şi de dezvoltarea tehnologică. Principiile protecţiei datelor ar trebui, prin urmare, să nu se aplice informaţiilor anonime, adică informaţiilor care nu sunt legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă sau datelor cu caracter personal care sunt anonimizate astfel încât persoana vizată nu este sau nu mai este identificabilă. Prin urmare, prezentul regulament nu se aplică prelucrării unor astfel de informaţii anonime, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate în scopuri statistice sau de cercetare. (27)Prezentul regulament nu se aplică datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate. Statele membre pot să prevadă norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate. (28)Aplicarea pseudonimizării datelor cu caracter personal poate reduce riscurile pentru persoanele vizate şi poate ajuta operatorii şi persoanele împuternicite de aceştia să îşi îndeplinească obligaţiile de protecţie a datelor. Introducerea explicită a conceptului de "pseudonimizare" în prezentul regulament nu este destinată să împiedice alte eventuale măsuri de protecţie a datelor. (29)Pentru a crea stimulente pentru aplicarea pseudonimizării atunci când sunt prelucrate date cu caracter personal, ar trebui să fie posibile măsuri de pseudonimizare, permiţând în acelaşi timp analiza generală, în cadrul aceluiaşi operator atunci când operatorul a luat măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru a se asigura că prezentul regulament este pus în aplicare în ceea ce priveşte respectiva prelucrare a datelor şi că informaţiile suplimentare pentru atribuirea datelor cu caracter personal unei anumite persoane vizate sunt păstrate separat. Operatorul care prelucrează datele cu caracter personal ar trebui să indice persoanele autorizate din cadrul aceluiaşi operator. (30)Persoanele fizice pot fi asociate cu identificatorii online furnizaţi de dispozitivele, aplicaţiile, instrumentele şi protocoalele lor, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alţi identificatori precum etichetele de identificare prin frecvenţe radio. Aceştia pot lăsa urme care, în special atunci când sunt combinate cu identificatori unici şi alte informaţii primite de servere, pot fi utilizate pentru crearea de profiluri ale persoanelor fizice şi pentru identificarea lor. (31)Autorităţile publice cărora le sunt divulgate date cu caracter personal în conformitate cu o obligaţie legală în vederea exercitării funcţiei lor oficiale, cum ar fi autorităţile fiscale şi vamale, unităţile de investigare financiară, autorităţile administrative independente sau autorităţile pieţelor financiare responsabile de reglementarea şi supravegherea pieţelor titlurilor de valoare, nu ar trebui să fie considerate destinatari în cazul în care primesc date cu caracter personal care sunt necesare pentru efectuarea unei anumite anchete de interes general, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cel al statelor membre. Cererile de divulgare trimise de autorităţile publice ar trebui să fie întotdeauna prezentate în scris, motivate şi ocazionale şi nu ar trebui să se refere la un sistem de evidenţă în totalitate sau să conducă la interconectarea sistemelor de evidenţă. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile publice respective ar trebui să respecte normele aplicabile în materie de protecţie a datelor în conformitate cu scopurile prelucrării. (32)Consimţământul ar trebui acordat printr-o acţiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoştinţă de cauză şi clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declaraţie făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuţe atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societăţii informaţionale sau orice altă declaraţie sau acţiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal. Prin urmare, absenţa unui răspuns, căsuţele bifate în prealabil sau absenţa unei acţiuni nu ar trebui să constituie un consimţământ. Consimţământul ar trebui să vizeze toate activităţile de prelucrare efectuate în acelaşi scop sau în aceleaşi scopuri. Dacă prelucrarea datelor se face în mai multe scopuri, consimţământul ar trebui dat pentru toate scopurile prelucrării. În cazul în care consimţământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe cale electronică, cererea respectivă trebuie să fie clară şi concisă şi să nu perturbe în mod inutil utilizarea serviciului pentru care se acordă consimţământul. (33)Adesea nu este posibil, în momentul colectării datelor cu caracter personal, să se identifice pe deplin scopul prelucrării datelor în scopuri de cercetare ştiinţifică. Din acest motiv, persoanelor vizate ar trebui să li se permită să îşi exprime consimţământul pentru anumite domenii ale cercetării ştiinţifice atunci când sunt respectate standardele etice recunoscute pentru cercetarea ştiinţifică. Persoanele vizate ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi exprima consimţământul doar pentru anumite domenii de cercetare sau părţi ale proiectelor de cercetare în măsura permisă de scopul preconizat. (34)Datele genetice ar trebui definite drept date cu caracter personal referitoare la caracteristicile genetice moştenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care rezultă în urma unei analize a unei mostre de material biologic al persoanei fizice în cauză, în special a unei analize cromozomiale, a unei analize a acidului dezoxiribonucleic (ADN) sau a acidului ribonucleic (ARN) sau a unei analize a oricărui alt element ce permite obţinerea unor informaţii echivalente. (35)Datele cu caracter personal privind sănătatea ar trebui să includă toate datele având legătură cu starea de sănătate a persoanei vizate care dezvăluie informaţii despre starea de sănătate fizică sau mentală trecută, prezentă sau viitoare a persoanei vizate. Acestea includ informaţii despre persoana fizică colectate în cadrul înscrierii acesteia la serviciile de asistenţă medicală sau în cadrul acordării serviciilor respective persoanei fizice în cauză, astfel cum sunt menţionate în Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (1); un număr, un simbol sau un semn distinctiv atribuit unei persoane fizice pentru identificarea singulară a acesteia în scopuri medicale; informaţii rezultate din testarea sau examinarea unei părţi a corpului sau a unei substanţe corporale, inclusiv din date genetice şi eşantioane de material biologic; precum şi orice informaţii privind, de exemplu, o boală, un handicap, un risc de îmbolnăvire, istoricul medical, tratamentul clinic sau starea fiziologică sau biomedicală a persoanei vizate, indiferent de sursa acestora, ca de exemplu, un medic sau un alt cadru medical, un spital, un dispozitiv medical sau un test de diagnostic in vitro. (1)Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45). (36)Sediul principal al unui operator în Uniune ar trebui să fie locul în care se află administraţia centrală a acestuia în Uniune, cu excepţia cazului în care deciziile privind scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal se iau într-un alt sediu al operatorului în Uniune. În acest caz, acesta din urmă ar trebui considerat drept sediul principal. Sediul principal al unui operator în Uniune ar trebui să fie determinat conform unor criterii obiective şi ar trebui să implice exercitarea efectivă şi reală a unor activităţi de gestionare care să determine principalele decizii cu privire la scopurile şi mijloacele de prelucrare în cadrul unor înţelegeri stabile. Acest criteriu nu ar trebui să depindă de realizarea prelucrării datelor cu caracter personal în locul respectiv. Prezenţa şi utilizarea mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal sau activităţile de prelucrare nu constituie un sediu principal şi, prin urmare, nu sunt criteriul determinant în acest sens. Sediul principal al persoanei împuternicite de operator ar trebui să fie locul în care se află administraţia centrală a acestuia în Uniune sau, în cazul în care nu are o administraţie centrală în Uniune, locul în care se desfăşoară principalele activităţi de prelucrare în Uniune. În cazurile care implică atât operatorul, cât şi persoana împuternicită de operator, autoritatea de supraveghere principală competentă ar trebui să rămână autoritatea de supraveghere a statului membru în care operatorul îşi are sediul principal, dar autoritatea de supraveghere a persoanei împuternicite de operator ar trebui considerată ca fiind o autoritate de supraveghere vizată şi acea autoritate de supraveghere ar trebui să participe la procedura de cooperare prevăzută de prezentul regulament. În orice caz, autorităţile de supraveghere ale statului membru sau ale statelor membre în care persoana împuternicită de operator are unul sau mai multe sedii nu ar trebui considerate ca fiind autorităţi de supraveghere vizate în cazul în care proiectul de decizie nu se referă decât la operator. În cazul în care prelucrarea este efectuată de un grup de întreprinderi, sediul principal al întreprinderii care exercită controlul ar trebui considerat drept sediul principal al grupului de întreprinderi, cu excepţia cazului în care scopurile şi mijloacele aferente prelucrării sunt stabilite de o altă întreprindere. (37)Un grup de întreprinderi ar trebui să cuprindă o întreprindere care exercită controlul şi întreprinderile controlate de aceasta, în cadrul căruia întreprinderea care exercită controlul ar trebui să fie întreprinderea care poate exercita o influenţă dominantă asupra celorlalte întreprinderi, de exemplu în temeiul proprietăţii, al participării financiare sau al regulilor care o reglementează sau al competenţei de a pune în aplicare norme în materie de protecţie a datelor cu caracter personal. O întreprindere care controlează prelucrarea datelor cu caracter personal în întreprinderile sale afiliate ar trebui considerată, împreună cu acestea din urmă, drept "grup de întreprinderi". (38)Copiii au nevoie de o protecţie specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi mai puţin conştienţi de riscurile, consecinţele, garanţiile în cauză şi drepturile lor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Această protecţie specifică ar trebui să se aplice în special utilizării datelor cu caracter personal ale copiilor în scopuri de marketing sau pentru crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator şi la colectarea datelor cu caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor. Consimţământul titularului răspunderii părinteşti nu ar trebui să fie necesar în contextul serviciilor de prevenire sau consiliere oferite direct copiilor. (39)Orice prelucrare de date cu caracter personal ar trebui să fie legală şi echitabilă. Ar trebui să fie transparent pentru persoanele fizice că sunt colectate, utilizate, consultate sau prelucrate în alt mod datele cu caracter personal care le privesc şi în ce măsură datele cu caracter personal sunt sau vor fi prelucrate. Principiul transparenţei prevede că orice informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal sunt uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar. Acest principiu se referă în special la informarea persoanelor vizate privind identitatea operatorului şi scopurile prelucrării, precum şi la oferirea de informaţii suplimentare, pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă în ceea ce priveşte persoanele fizice vizate şi dreptul acestora de a li se confirma şi comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate. Persoanele fizice ar trebui informate cu privire la riscurile, normele, garanţiile şi drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal şi cu privire la modul în care să îşi exercite drepturile în legătură cu prelucrarea. În special, scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate ar trebui să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la momentul colectării datelor respective. Datele cu caracter personal ar trebui să fie adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate. Aceasta necesită, în special, asigurarea faptului că perioada pentru care datele cu caracter personal sunt stocate este limitată strict la minimum. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace. În vederea asigurării faptului că datele cu caracter personal nu sunt păstrate mai mult timp decât este necesar, ar trebui să se stabilească de către operator termene pentru ştergere sau revizuirea periodică. Ar trebui să fie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte sunt rectificate sau şterse. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi confidenţialitatea acestora, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru prelucrare. (40)Pentru ca prelucrarea datelor cu caracter personal să fie legală, aceasta ar trebui efectuată pe baza consimţământului persoanei vizate sau în temeiul unui alt motiv legitim, prevăzut de lege, fie în prezentul regulament, fie în alt act din dreptul Uniunii sau din dreptul intern, după cum se prevede în prezentul regulament, inclusiv necesitatea respectării obligaţiilor legale la care este supus operatorul sau necesitatea de a executa un contract la care persoana vizată este parte sau pentru a parcurge etapele premergătoare încheierii unui contract, la solicitarea persoanei vizate. (41)Ori de câte ori prezentul regulament face trimitere la un temei juridic sau la o măsură legislativă, aceasta nu necesită neapărat un act legislativ adoptat de către un parlament, fără a aduce atingere cerinţelor care decurg din ordinea constituţională a statului membru în cauză. Cu toate acestea, un astfel de temei juridic sau o astfel de măsură legislativă ar trebui să fie clară şi precisă, iar aplicarea acesteia ar trebui să fie previzibilă pentru persoanele vizate de aceasta, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ("Curtea de Justiţie") şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. (42)În cazul în care prelucrarea se bazează pe consimţământul persoanei vizate, operatorul ar trebui să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru operaţiunea de prelucrare. În special, în contextul unei declaraţii scrise cu privire la un alt aspect, garanţiile ar trebui să asigure că persoana vizată este conştientă de faptul că şi-a dat consimţământul şi în ce măsură a făcut acest lucru. În conformitate cu Directiva 93/13/CEE a Consiliului (1), ar trebui furnizată o declaraţie de consimţământ formulată în prealabil de către operator, într-o formă inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu, iar această declaraţie nu ar trebui să conţină clauze abuzive. Pentru ca acordarea consimţământului să fie în cunoştinţă de cauză, persoana vizată ar trebui să fie la curent cel puţin cu identitatea operatorului şi cu scopurile prelucrării pentru care sunt destinate datele cu caracter personal. Consimţământul nu ar trebui considerat ca fiind acordat în mod liber dacă persoana vizată nu dispune cu adevărat de libertatea de alegere sau nu este în măsură să refuze sau să îşi retragă consimţământul fără a fi prejudiciată. (1)Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29). (43)Pentru a garanta faptul că a fost acordat în mod liber, consimţământul nu ar trebui să constituie un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul particular în care există un dezechilibru evident între persoana vizată şi operator, în special în cazul în care operatorul este o autoritate publică, iar acest lucru face improbabilă acordarea consimţământului în mod liber în toate circumstanţele aferente respectivei situaţii particulare. Consimţământul este considerat a nu fi acordat în mod liber în cazul în care aceasta nu permite să se acorde consimţământul separat pentru diferitele operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, deşi acest lucru este adecvat în cazul particular, sau dacă executarea unui contract, inclusiv furnizarea unui serviciu, este condiţionată de consimţământ, în ciuda faptului că consimţământul în cauză nu este necesar pentru executarea contractului. (44)Prelucrarea ar trebui să fie considerată legală în cazul în care este necesară în cadrul unui contract sau în vederea încheierii unui contract. (45)În cazul în care prelucrarea este efectuată în conformitate cu o obligaţie legală a operatorului sau în cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice, prelucrarea ar trebui să aibă un temei în dreptul Uniunii sau în dreptul intern. Prezentul regulament nu impune existenţa unei legi specifice pentru fiecare prelucrare în parte. Poate fi suficientă o singură lege drept temei pentru mai multe operaţiuni de prelucrare efectuate în conformitate cu o obligaţie legală a operatorului sau în cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice. De asemenea, ar trebui ca scopul prelucrării să fie stabilit în dreptul Uniunii sau în dreptul intern. Mai mult decât atât, dreptul respectiv ar putea să specifice condiţiile generale ale prezentului regulament care reglementează legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, să determine specificaţiile pentru stabilirea operatorului, a tipului de date cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, a persoanelor vizate, a entităţilor cărora le pot fi divulgate datele cu caracter personal, a limitărilor în funcţie de scop, a perioadei de stocare şi a altor măsuri pentru a garanta o prelucrare legală şi echitabilă. De asemenea, ar trebui să se stabilească în dreptul Uniunii sau în dreptul intern dacă operatorul care îndeplineşte o sarcină care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice ar trebui să fie o autoritate publică sau o altă persoană fizică sau juridică guvernată de dreptul public sau, atunci când motive de interes public justifică acest lucru, inclusiv în scopuri medicale, precum sănătatea publică şi protecţia socială, precum şi gestionarea serviciilor de asistenţă medicală, de dreptul privat, cum ar fi o asociaţie profesională. (46)Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui, de asemenea, să fie considerată legală în cazul în care este necesară în scopul asigurării protecţiei unui interes care este esenţial pentru viaţa persoanei vizate sau pentru viaţa unei alte persoane fizice. Prelucrarea datelor cu caracter personal care are drept temei interesele vitale ale unei alte persoane fizice ar trebui efectuată numai în cazul în care prelucrarea nu se poate baza în mod evident pe un alt temei juridic. Unele tipuri de prelucrare pot servi atât unor motive importante de interes public, cât şi intereselor vitale ale persoanei vizate, de exemplu în cazul în care prelucrarea este necesară în scopuri umanitare, inclusiv în vederea monitorizării unei epidemii şi a răspândirii acesteia sau în situaţii de urgenţe umanitare, în special în situaţii de dezastre naturale sau provocate de om. (47)Interesele legitime ale unui operator, inclusiv cele ale unui operator căruia îi pot fi divulgate datele cu caracter personal sau ale unei terţe părţi, pot constitui un temei juridic pentru prelucrare, cu condiţia să nu prevaleze interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, luând în considerare aşteptările rezonabile ale persoanelor vizate bazate pe relaţia acestora cu operatorul. Acest interes legitim ar putea exista, de exemplu, atunci când există o relaţie relevantă şi adecvată între persoana vizată şi operator, cum ar fi cazul în care persoana vizată este un client al operatorului sau se află în serviciul acestuia. În orice caz, existenţa unui interes legitim ar necesita o evaluare atentă, care să stabilească inclusiv dacă o persoană vizată poate preconiza în mod rezonabil, în momentul şi în contextul colectării datelor cu caracter personal, posibilitatea prelucrării în acest scop. Interesele şi drepturile fundamentale ale persoanei vizate ar putea prevala în special în raport cu interesul operatorului de date atunci când datele cu caracter personal sunt prelucrate în circumstanţe în care persoanele vizate nu preconizează în mod rezonabil o prelucrare ulterioară. Întrucât legiuitorul trebuie să furnizeze temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile publice, temeiul juridic respectiv nu ar trebui să se aplice prelucrării de către autorităţile publice în îndeplinirea sarcinilor care le revin. Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză. Prelucrarea de date cu caracter personal care are drept scop marketingul direct poate fi considerată ca fiind desfăşurată pentru un interes legitim. (48)Operatorii care fac parte dintr-un grup de întreprinderi sau instituţii afiliate unui organism central pot avea un interes legitim de a transmite date cu caracter personal în cadrul grupului de întreprinderi în scopuri administrative interne, inclusiv în scopul prelucrării datelor cu caracter personal ale clienţilor sau angajaţilor. Principiile generale ale transferului de date cu caracter personal, în cadrul unui grup de întreprinderi, către o întreprindere situată într-o ţară terţă rămân neschimbate. (49)Prelucrarea datelor cu caracter personal în măsura strict necesară şi proporţională în scopul asigurării securităţii reţelelor şi a informaţiilor, şi anume capacitatea unei reţele sau a unui sistem de informaţii de a face faţă, la un anumit nivel de încredere, evenimentelor accidentale sau acţiunilor ilegale sau rău intenţionate care compromit disponibilitatea, autenticitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal stocate sau transmise, precum şi securitatea serviciilor conexe oferite de aceste reţele şi sisteme, sau accesibile prin intermediul acestora, de către autorităţile publice, echipele de intervenţie în caz de urgenţă informatică, echipele de intervenţie în cazul producerii unor incidente care afectează securitatea informatică, furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, precum şi de către furnizorii de servicii şi tehnologii de securitate, constituie un interes legitim al operatorului de date în cauză. Acesta ar putea include, de exemplu, prevenirea accesului neautorizat la reţelele de comunicaţii electronice şi a difuzării de coduri dăunătoare şi oprirea atacurilor de "blocare a serviciului", precum şi prevenirea daunelor aduse calculatoarelor şi sistemelor de comunicaţii electronice. (50)Prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri decât scopurile pentru care datele cu caracter personal au fost iniţial colectate ar trebui să fie permisă doar atunci când prelucrarea este compatibilă cu scopurile respective pentru care datele cu caracter personal au fost iniţial colectate. În acest caz nu este necesar un temei juridic separat de cel pe baza căruia a fost permisă colectarea datelor cu caracter personal. În cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul, dreptul Uniunii sau dreptul intern poate stabili şi specifica sarcinile şi scopurile pentru care prelucrarea ulterioară ar trebui considerată a fi compatibilă şi legală. Prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice ar trebui considerată ca reprezentând operaţiuni de prelucrare legale compatibile. Temeiul juridic prevăzut în dreptul Uniunii sau în dreptul intern pentru prelucrarea datelor cu caracter personal poate constitui, de asemenea, un temei juridic pentru prelucrarea ulterioară. Pentru a stabili dacă scopul prelucrării ulterioare este compatibil cu scopul pentru care au fost colectate iniţial datele cu caracter personal, operatorul, după ce a îndeplinit toate cerinţele privind legalitatea prelucrării iniţiale, ar trebui să ţină seama, printre altele, de orice legătură între respectivele scopuri şi scopurile prelucrării ulterioare preconizate, de contextul în care au fost colectate datele cu caracter personal, în special de aşteptările rezonabile ale persoanelor vizate, bazate pe relaţia lor cu operatorul, în ceea ce priveşte utilizarea ulterioară a datelor, de natura datelor cu caracter personal, de consecinţele prelucrării ulterioare preconizate asupra persoanelor vizate, precum şi de existenţa garanţiilor corespunzătoare atât în cadrul operaţiunilor de prelucrare iniţiale, cât şi în cadrul operaţiunilor de prelucrare ulterioare preconizate. În cazul în care persoana vizată şi-a dat consimţământul sau prelucrarea se bazează pe dreptul Uniunii sau pe dreptul intern, care constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică pentru a proteja, în special, obiective importante de interes public general, operatorul ar trebui să aibă posibilitatea de a prelucra în continuare datele cu caracter personal, indiferent de compatibilitatea scopurilor. În orice caz, aplicarea principiilor stabilite de prezentul regulament şi, în special, informarea persoanei vizate cu privire la aceste alte scopuri şi la drepturile sale, inclusiv dreptul la opoziţie, ar trebui să fie garantate. Indicarea unor posibile infracţiuni sau ameninţări la adresa siguranţei publice de către operator şi transmiterea către o autoritate competentă a datelor cu caracter personal relevante în cazuri individuale sau în mai multe cazuri legate de aceeaşi infracţiune sau de aceleaşi ameninţări la adresa siguranţei publice ar trebui considerată ca fiind în interesul legitim urmărit de operator. Cu toate acestea, o astfel de transmitere în interesul legitim al operatorului sau prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal ar trebui interzisă în cazul în care prelucrarea nu este compatibilă cu o obligaţie legală, profesională sau cu o altă obligaţie de păstrare a confidenţialităţii. (51)Datele cu caracter personal care sunt, prin natura lor, deosebit de sensibile în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale necesită o protecţie specifică, deoarece contextul prelucrării acestora ar putea genera riscuri considerabile la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aceste date cu caracter personal ar trebui să includă datele cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, utilizarea termenului "origine rasială" în prezentul regulament neimplicând o acceptare de către Uniune a teoriilor care urmăresc să stabilească existenţa unor rase umane separate. Prelucrarea fotografiilor nu ar trebui să fie considerată în mod sistematic ca fiind o prelucrare de categorii speciale de date cu caracter personal, întrucât fotografiile intră sub incidenţa definiţiei datelor biometrice doar în cazurile în care sunt prelucrate prin mijloace tehnice specifice care permit identificarea unică sau autentificarea unei persoane fizice. Asemenea date cu caracter personal nu ar trebui prelucrate, cu excepţia cazului în care prelucrarea este permisă în cazuri specifice prevăzute de prezentul regulament, ţinând seama de faptul că dreptul statelor membre poate prevedea dispoziţii specifice cu privire la protecţia datelor în scopul adaptării aplicării normelor din prezentul regulament în vederea respectării unei obligaţii legale sau a îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul. Pe lângă cerinţele specifice pentru o astfel de prelucrare, ar trebui să se aplice principiile generale şi alte norme prevăzute de prezentul regulament, în special în ceea ce priveşte condiţiile pentru prelucrarea legală. Ar trebui prevăzute în mod explicit derogări de la interdicţia generală de prelucrare a acestor categorii speciale de date cu caracter personal, printre altele atunci când persoana vizată îşi dă consimţământul explicit sau în ceea ce priveşte nevoile specifice în special atunci când prelucrarea este efectuată în cadrul unor activităţi legitime de către anumite asociaţii sau fundaţii al căror scop este de a permite exercitarea libertăţilor fundamentale. (52)Derogarea de la interdicţia privind prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ar trebui să fie permisă, de asemenea, în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern prevede acest lucru şi ar trebui să facă obiectul unor garanţii adecvate, astfel încât să fie protejate datele cu caracter personal şi alte drepturi fundamentale, atunci când acest lucru se justifică din motive de interes public, în special în cazul prelucrării datelor cu caracter personal în domeniul legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă, protecţia socială, inclusiv pensiile, precum şi în scopuri de securitate, supraveghere şi alertă în materie de sănătate, pentru prevenirea sau controlul bolilor transmisibile şi a altor ameninţări grave la adresa sănătăţii. Această derogare poate fi acordată în scopuri medicale, inclusiv sănătatea publică şi gestionarea serviciilor de asistenţă medicală, în special în vederea asigurării calităţii şi eficienţei din punctul de vedere al costurilor ale procedurilor utilizate pentru soluţionarea cererilor de prestaţii şi servicii în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, sau în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice. De asemenea, prelucrarea unor asemenea date cu caracter personal ar trebui permisă, printr-o derogare, atunci când este necesară pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie, indiferent dacă are loc în cadrul unei proceduri în faţa unei instanţe sau în cadrul unei proceduri administrative sau a unei proceduri extrajudiciare. (53)Categoriile speciale de date cu caracter personal care necesită un nivel mai ridicat de protecţie ar trebui prelucrate doar în scopuri legate de sănătate atunci când este necesar pentru realizarea acestor scopuri în beneficiul persoanelor fizice şi al societăţii în general, în special în contextul gestionării serviciilor şi sistemelor de sănătate sau de asistenţă socială, inclusiv prelucrarea acestor date de către autorităţile de management şi de către autorităţile centrale naţionale din domeniul sănătăţii în scopul controlului calităţii, furnizării de informaţii de gestiune şi al supravegherii generale a sistemului de sănătate sau de asistenţă socială la nivel naţional şi local, precum şi în contextul asigurării continuităţii asistenţei medicale sau sociale şi a asistenţei medicale transfrontaliere ori în scopuri de securitate, supraveghere şi alertă în materie de sănătate ori în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, care trebuie să urmărească un obiectiv de interes public, precum şi în cazul studiilor realizate în interes public în domeniul sănătăţii publice. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să prevadă condiţii armonizate pentru prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal privind sănătatea, în ceea ce priveşte nevoile specifice, în special atunci când prelucrarea acestor date este efectuată în anumite scopuri legate de sănătate de către persoane care fac obiectul unei obligaţii legale de a păstra secretul profesional. Dreptul Uniunii sau dreptul intern ar trebui să prevadă măsuri specifice şi adecvate pentru a proteja drepturile fundamentale şi datele cu caracter personal ale persoanelor fizice. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a menţine sau de a introduce condiţii suplimentare, inclusiv restricţii, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind sănătatea. Totuşi, acest lucru nu ar trebui să împiedice libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii atunci când aceste condiţii se aplică prelucrării transfrontaliere a unor astfel de date. (54)Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal poate fi necesară din motive de interes public în domeniile sănătăţii publice, fără consimţământul persoanei vizate. O astfel de prelucrare ar trebui condiţionată de măsuri adecvate şi specifice destinate să protejeze drepturile şi libertăţile persoanelor fizice. În acest context, conceptul de "sănătate publică" ar trebui interpretat astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), şi anume toate elementele referitoare la sănătate şi anume starea de sănătate, inclusiv morbiditatea sau handicapul, factorii determinanţi care au efect asupra stării de sănătate, necesităţile în domeniul asistenţei medicale, resursele alocate asistenţei medicale, furnizarea asistenţei medicale şi asigurarea accesului universal la aceasta, precum şi cheltuielile şi sursele de finanţare în domeniul sănătăţii şi cauzele mortalităţii. Această prelucrare a datelor privind sănătatea din motive de interes public nu ar trebui să ducă la prelucrarea acestor date în alte scopuri de către părţi terţe, cum ar fi angajatorii sau societăţile de asigurări şi băncile. (1)Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum şi la sănătatea şi siguranţa la locul de muncă (JO L 354, 31.12.2008, p. 70). (55)În plus, prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile publice în vederea realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituţional sau de dreptul internaţional public, ale asociaţiilor religioase recunoscute oficial se efectuează din motive de interes public. (56)În cazul în care, în cadrul activităţilor electorale, funcţionarea sistemului democratic necesită, într-un stat membru, ca partidele politice să colecteze date cu caracter personal privind opiniile politice ale persoanelor, prelucrarea unor astfel de date poate fi permisă din motive de interes public, cu condiţia să se prevadă garanţiile corespunzătoare. (57)Dacă datele cu caracter personal prelucrate de un operator nu îi permit acestuia să identifice o persoană fizică, operatorul de date nu ar trebui să aibă obligaţia de a obţine informaţii suplimentare în vederea identificării persoanei vizate, cu unicul scop de a respecta oricare dintre dispoziţiile prezentului regulament. Cu toate acestea, operatorul nu ar trebui să refuze să preia informaţiile suplimentare furnizate de persoana vizată cu scopul de a sprijini exercitarea drepturilor acesteia. Identificarea ar trebui să includă identificarea digitală a unei persoane vizate, de exemplu prin mecanisme de autentificare precum aceleaşi acreditări utilizate de către persoana vizată pentru a accesa serviciile online oferite de operatorul de date. (58)Principiul transparenţei prevede că orice informaţii care se adresează publicului sau persoanei vizate să fie concise, uşor accesibile şi uşor de înţeles şi să se utilizeze un limbaj simplu şi clar, precum şi vizualizare acolo unde este cazul. Aceste informaţii ar putea fi furnizate în format electronic, de exemplu atunci când sunt adresate publicului, prin intermediul unui site. Acest lucru este important în special în situaţii în care datorită multitudinii actorilor şi a complexităţii, din punct de vedere tehnologic, a practicii, este dificil ca persoana vizată să ştie şi să înţeleagă dacă datele cu caracter personal care o privesc sunt colectate, de către cine şi în ce scop, cum este cazul publicităţii online. Întrucât copii necesită o protecţie specifică, orice informaţii şi orice comunicare, în cazul în care prelucrarea vizează un copil, ar trebui să fie exprimate într-un limbaj simplu şi clar, astfel încât copilul să îl poată înţelege cu uşurinţă. (59)Ar trebui să fie prevăzute modalităţi de facilitare a exercitării de către persoana vizată a drepturilor care îi sunt conferite prin prezentul regulament, inclusiv mecanismele prin care aceasta poate solicita şi, dacă este cazul, obţine, în mod gratuit, în special, acces la datele cu caracter personal, precum şi rectificarea sau ştergerea acestora, şi exercitarea dreptului la opoziţie. Operatorul ar trebui să ofere, de asemenea, modalităţi de introducere a cererilor pe cale electronică, mai ales în cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate prin mijloace electronice. Operatorul ar trebui să aibă obligaţia de a răspunde cererilor persoanelor vizate fără întârzieri nejustificate şi cel târziu în termen de o lună şi, în cazul în care nu intenţionează să se conformeze respectivele cereri, să motiveze acest refuz. (60)Conform principiilor prelucrării echitabile şi transparente, persoana vizată este informată cu privire la existenţa unei operaţiuni de prelucrare şi la scopurile acesteia. Operatorul ar trebui să furnizeze persoanei vizate orice informaţii suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă, ţinând seama de circumstanţele specifice şi de contextul în care sunt prelucrate datele cu caracter personal. În plus, persoana vizată ar trebui informată cu privire la crearea de profiluri, precum şi la consecinţele acesteia. Atunci când datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată, aceasta ar trebui informată, de asemenea, dacă are obligaţia de a furniza datele cu caracter personal şi care sunt consecinţele în cazul unui refuz. Aceste informaţii pot fi furnizate în combinaţie cu pictograme standardizate pentru a oferi într-un mod uşor vizibil, inteligibil şi clar lizibil o imagine de ansamblu semnificativă asupra prelucrării avute în vedere. În cazul în care pictogramele sunt prezentate în format electronic, acestea ar trebui să poată fi citite automat. (61)Informaţiile în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată ar trebui furnizate acesteia la momentul colectării de la persoana vizată sau, în cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute din altă sursă, într-o perioadă rezonabilă, în funcţie de circumstanţele cazului. În cazul în care datele cu caracter personal pot fi divulgate în mod legitim unui alt destinatar, persoana vizată ar trebui informată atunci când datele cu caracter personal sunt divulgate pentru prima dată destinatarului. În cazul în care operatorul intenţionează să prelucreze datele cu caracter personal într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, operatorul ar trebui să furnizeze persoanei vizate, înainte de această prelucrare ulterioară, informaţii privind scopul secundar respectiv şi alte informaţii necesare. În cazul în care originea datelor cu caracter personal nu a putut fi comunicată persoanei vizate din cauză că au fost utilizate surse diverse, informaţiile generale ar trebui furnizate. (62)Cu toate acestea, nu este necesară impunerea obligaţiei de a furniza informaţii în cazul în care persoana vizată deţine deja informaţiile, în cazul în care înregistrarea sau divulgarea datelor cu caracter personal este prevăzută în mod expres de lege sau în cazul în care informarea persoanei vizate se dovedeşte imposibilă sau ar implica eforturi disproporţionate. Acesta din urmă ar putea fi cazul în special atunci când prelucrarea se efectuează în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice. În această privinţă, ar trebui luate în considerare numărul persoanelor vizate, vechimea datelor şi orice garanţii adecvate adoptate. (63)O persoană vizată ar trebui să aibă drept de acces la datele cu caracter personal colectate care o privesc şi ar trebui să îşi exercite acest drept cu uşurinţă şi la intervale de timp rezonabile, pentru a fi informată cu privire la prelucrare şi pentru a verifica legalitatea acesteia. Acest lucru include dreptul persoanelor vizate de a avea acces la datele lor privind sănătatea, de exemplu datele din registrele lor medicale conţinând informaţii precum diagnostice, rezultate ale examinărilor, evaluări ale medicilor curanţi şi orice tratament sau intervenţie efectuată. Orice persoană vizată ar trebui, prin urmare, să aibă dreptul de a cunoaşte şi de a i se comunica în special scopurile în care sunt prelucrate datele, dacă este posibil perioada pentru care se prelucrează datele cu caracter personal, destinatarii datelor cu caracter personal, logica de prelucrare automată a datelor cu caracter personal şi, cel puţin în cazul în care se bazează pe crearea de profiluri, consecinţele unei astfel de prelucrări. Dacă acest lucru este posibil, operatorul de date ar trebui să poată furniza acces de la distanţă la un sistem sigur, care să ofere persoanei vizate acces direct la datele sale cu caracter personal. Acest drept nu ar trebui să aducă atingere drepturilor sau libertăţilor altora, inclusiv secretului comercial sau proprietăţii intelectuale şi, în special, drepturilor de autor care asigură protecţia programelor software. Cu toate acestea, consideraţiile de mai sus nu ar trebui să aibă drept rezultat refuzul de a furniza toate informaţiile persoanei vizate. Atunci când operatorul prelucrează un volum mare de informaţii privind persoana vizată, operatorul ar trebui să poată solicita ca, înainte de a îi fi furnizate informaţiile, persoana vizată să precizeze informaţiile sau activităţile de prelucrare la care se referă cererea sa. RĂMÂI CONECTAT](https://www.e-cultura.info/wp-content/uploads/2015/02/Logo-e-cultura.info_.jpg</a>
</span>
</div>
</div>
<style scoped>.yuzo_related_post{}
.yuzo_related_post .relatedthumb{}</style><!-- Powered by WPtouch: 4.3.33 --><script type='text/javascript'>
/* <![CDATA[ */
var PT_CV_PUBLIC = {){kind=link}
e-Cultura.info utilizează cookie-uri pentru a vă personaliza și îmbunătăți experiența pe website și pentru scopuri de marketing. Dacă navigați în continuare pe acest site fară a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune că acceptați să primiți toate cookie-urile de pe acest site. Puteți schimba setarile privind cookie-urile în orice moment.
Pentru a afla mai multe, cititi: Politică de cokies și Protecția datelor
Regulament GDPR
e-Cultura.info utilizează cookie-uri pentru a vă personaliza și îmbunătăți experiența pe website și pentru scopuri de marketing. Dacă navigați în continuare pe acest site fară a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune că acceptați să primiți toate cookie-urile de pe acest site. Puteți schimba setarile privind cookie-urile în orice moment.
Pentru a afla mai multe, cititi: Politică de cokies și Protecția datelor
NOTE: These settings will only apply to the browser and device you are currently using.
Regulament GDPR
REGULAMENT nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) (la data 25-mai-2018 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 743/16-mai-2018 ) (la data 06-oct-2016 actul a fost in legatura cu Directiva 1629/14-sep-2016 ) (la data 05-mai-2016 actul a fost in legatura cu Directiva 680/27-apr-2016 ) (Text cu relevanţă pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 16, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1), (1)JO C 229, 31.7.2012, p. 90. având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2), (2)JO C 391, 18.12.2012, p. 127. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3), (3)Poziţia Parlamentului European din 12 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Poziţia în primă lectură a Consiliului din 8 aprilie 2016 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016. întrucât: (1)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ("carta") şi articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevăd dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. (2)Principiile şi normele referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor lor cu caracter personal ar trebui, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al persoanelor fizice, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, în special dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Prezentul regulament urmăreşte să contribuie la realizarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi a unei uniuni economice, la progresul economic şi social, la consolidarea şi convergenţa economiilor în cadrul pieţei interne şi la bunăstarea persoanelor fizice. (3)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4) vizează armonizarea nivelului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce priveşte activităţile de prelucrare şi asigurarea liberei circulaţii a datelor cu caracter personal între statele membre. (4)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31). (4)Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetăţenilor. Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Prezentul regulament respectă toate drepturile fundamentale şi libertăţile şi principiile recunoscute în cartă astfel cum sunt consacrate în tratate, în special respectarea vieţii private şi de familie, a reşedinţei şi a comunicaţiilor, a
protecţiei datelor cu caracter personal, a libertăţii de gândire, de conştiinţă şi de religie, a libertăţii de exprimare şi de informare, a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, precum şi diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică. (5)Integrarea economică şi socială care rezultă din funcţionarea pieţei interne a condus la o creştere substanţială a fluxurilor transfrontaliere de date cu caracter personal. Schimbul de date cu caracter personal între actori publici şi privaţi, inclusiv persoane fizice, asociaţii şi întreprinderi, s-a intensificat în întreaga Uniune. Conform dreptului Uniunii, autorităţile naţionale din statele membre sunt chemate să coopereze şi să facă schimb de date cu caracter personal pentru a putea să îşi îndeplinească atribuţiile sau să execute sarcini în numele unei autorităţi dintr-un alt stat membru. (6)Evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au generat noi provocări pentru protecţia datelor cu caracter personal. Amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităţilor lor. Din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informaţii cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia şi viaţa socială şi ar trebui să faciliteze în continuare libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii şi transferul către ţări terţe şi organizaţii internaţionale, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal. (7)Aceste evoluţii impun un cadru solid şi mai coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, însoţit de o aplicare riguroasă a normelor, luând în considerare importanţa creării unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piaţa internă. Persoanele fizice ar trebui să aibă control asupra propriilor date cu caracter personal, iar securitatea juridică şi practică pentru persoane fizice, operatori economici şi autorităţi publice ar trebui să fie consolidată. (8)În cazul în care prezentul regulament prevede specificări sau restricţionări ale normelor sale de către dreptul intern, statele membre pot, în măsura în care acest lucru este necesar pentru coerenţă şi pentru a asigura înţelegerea dispoziţiilor naţionale de către persoanele cărora li se aplică acestea, să încorporeze elemente din prezentul regulament în dreptul lor intern. (9)Obiectivele şi principiile Directivei 95/46/CE rămân solide, dar aceasta nu a prevenit fragmentarea modului în care protecţia datelor este pusă în aplicare în Uniune, insecuritatea juridică sau percepţia publică larg răspândită conform căreia există riscuri semnificative pentru protecţia persoanelor fizice, în special în legătură cu activitatea online. Diferenţele dintre nivelurile de protecţie a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, în special a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal din statele membre pot împiedica libera circulaţie a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune. Aceste diferenţe pot constitui, prin urmare, un obstacol în desfăşurarea de activităţi economice la nivelul Uniunii, pot denatura concurenţa şi pot împiedica autorităţile să îndeplinească responsabilităţile care le revin în temeiul dreptului Uniunii. Această diferenţă între nivelurile de protecţie este cauzată de existenţa unor deosebiri în ceea ce priveşte transpunerea şi aplicarea Directivei 95/46/CE. (10)Pentru a se asigura un nivel consecvent şi ridicat de protecţie a persoanelor fizice şi pentru a se îndepărta obstacolele din calea circulaţiei datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, nivelul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor
fizice în ceea ce priveşte prelucrarea unor astfel de date ar trebui să fie echivalent în toate statele membre. Aplicarea consecventă şi omogenă a normelor în materie de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie asigurată în întreaga Uniune. În ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea respectării unei obligaţii legale, a îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul, statelor membre ar trebui să li se permită să menţină sau să introducă dispoziţii de drept intern care să clarifice într-o mai mare măsură aplicarea normelor prezentului regulament. În coroborare cu legislaţia generală şi orizontală privind protecţia datelor, prin care este pusă în aplicare Directiva 95/46/CE, statele membre au mai multe legi sectoriale specifice în domenii care necesită dispoziţii mai precise. Prezentul regulament oferă, de asemenea, statelor membre o marjă de manevră în specificarea normelor sale, inclusiv în ceea ce priveşte prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ("date sensibile"). În acest sens, prezentul regulament nu exclude dreptul statelor membre care stabileşte circumstanţele aferente unor situaţii de prelucrare specifice, inclusiv stabilirea cu o mai mare precizie a condiţiilor în care prelucrarea datelor cu caracter personal este legală. (11)Protecţia efectivă a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune necesită nu numai consolidarea şi stabilirea în detaliu a drepturilor persoanelor vizate şi a obligaţiilor celor care prelucrează şi decid prelucrarea datelor cu caracter personal, ci şi competenţe echivalente pentru monitorizarea şi asigurarea conformităţii cu normele de protecţie a datelor cu caracter personal şi sancţiuni echivalente pentru infracţiuni în statele membre. (12)Articolul 16 alineatul (2) din TFUE mandatează Parlamentul European şi Consiliul să stabilească normele privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi normele privind libera circulaţie a acestor date. (13)În vederea asigurării unui nivel uniform de protecţie pentru persoanele fizice în întreaga Uniune şi a preîntâmpinării discrepanţelor care împiedică libera circulaţie a datelor în cadrul pieţei interne, este necesar un regulament în scopul de a furniza securitate juridică şi transparenţă pentru operatorii economici, inclusiv microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi de a oferi persoanelor fizice în toate statele membre acelaşi nivel de drepturi, obligaţii şi responsabilităţi opozabile din punct de vedere juridic pentru operatori şi persoanele împuternicite de aceştia, pentru a se asigura o monitorizare coerentă a prelucrării datelor cu caracter personal, sancţiuni echivalente în toate statele membre, precum şi cooperarea eficace a autorităţilor de supraveghere ale diferitelor state membre. Pentru buna funcţionare a pieţei interne este necesar ca libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii să nu fie restricţionată sau interzisă din motive legate de protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru a se lua în considerare situaţia specifică a microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, prezentul regulament include o derogare pentru organizaţiile cu mai puţin de 250 de angajaţi în ceea ce priveşte păstrarea evidenţelor. În plus, instituţiile şi organele Uniunii şi statele membre şi autorităţile lor de supraveghere sunt încurajate să ia în considerare necesităţile specifice ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii în aplicarea prezentului regulament. Noţiunea de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici şi mijlocii ar trebui să se bazeze pe articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (1).
(1)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii [C(2003) 1422] (JO L 124, 20.5.2003, p. 36). (14)Protecţia conferită de prezentul regulament ar trebui să vizeze persoanele fizice, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al acestora, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice şi, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele şi tipul de persoană juridică şi datele de contact ale persoanei juridice. (15)Pentru a preveni apariţia unui risc major de eludare, protecţia persoanelor fizice ar trebui să fie neutră din punct de vedere tehnologic şi să nu depindă de tehnologiile utilizate. Protecţia persoanelor fizice ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate, precum şi prelucrării manuale, în cazul în care datele cu caracter personal sunt cuprinse sau destinate să fie cuprinse într-un sistem de evidenţă. Dosarele sau seturile de dosare, precum şi copertele acestora, care nu sunt structurate în conformitate cu criterii specifice nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. (16)Prezentul regulament nu se aplică chestiunilor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau la libera circulaţie a datelor cu caracter personal referitoare la activităţi care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu activităţile privind securitatea naţională. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre atunci când acestea desfăşoară activităţi legate de politica externă şi de securitatea comună a Uniunii. (17)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) se aplică prelucrării de date cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 şi alte acte juridice ale Uniunii aplicabile unei asemenea prelucrări a datelor cu caracter personal ar trebui adaptate la principiile şi normele stabilite în prezentul regulament şi aplicate în conformitate cu prezentul regulament. În vederea asigurării unui cadru solid şi coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, ar trebui ca după adoptarea prezentului regulament să se aducă Regulamentului (CE) nr. 45/2001 adaptările necesare, astfel încât acestea să poată fi aplicate odată cu prezentul regulament. (2)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). (18)Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către o persoană fizică în cadrul unei activităţi exclusiv personale sau domestice şi care, prin urmare, nu are legătură cu o activitate profesională sau comercială. Activităţile personale sau domestice ar putea include corespondenţa şi repertoriul de adrese sau activităţile din cadrul reţelelor sociale şi activităţile online desfăşurate în contextul respectivelor activităţi. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică operatorilor sau persoanelor împuternicite de operatori care furnizează mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru astfel de activităţi personale sau domestice. (19)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al prevenirii acestora, precum şi libera circulaţie a acestor date, face obiectul unui act juridic
specific al Uniunii. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice activităţilor de prelucrare în aceste scopuri. Cu toate acestea, datele cu caracter personal prelucrate de către autorităţile publice în temeiul prezentului regulament, atunci când sunt utilizate în aceste scopuri, ar trebui să fie reglementate printr-un act juridic mai specific al Uniunii, şi anume Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului (1). Statele membre pot încredinţa autorităţilor competente în sensul Directivei (UE) 2016/680 sarcini care nu sunt neapărat îndeplinite în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al prevenirii acestora, astfel încât prelucrarea datelor cu caracter personal pentru alte scopuri, în măsura în care se încadrează în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. (1)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (a se vedea pagina 89 din prezentul Jurnal Oficial). În ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către aceste autorităţi competente în scopuri care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, statele membre ar trebui să poată menţine sau introduce dispoziţii mai detaliate pentru a adapta aplicarea normelor din prezentul regulament. Aceste dispoziţii pot stabili mai precis cerinţe specifice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către respectivele autorităţi competente în aceste alte scopuri, ţinând seama de structura constituţională, organizatorică şi administrativă a statului membru în cauză. Atunci când prelucrarea de date cu caracter personal de către organisme private face obiectul prezentului regulament, prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca statele membre, în anumite condiţii, să impună prin lege restricţii asupra anumitor obligaţii şi drepturi, în cazul în care asemenea restricţii constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică în scopul garantării unor interese specifice importante, printre care se numără siguranţa publică şi prevenirea, investigarea, depistarea şi urmărirea penală a infracţiunilor sau executarea pedepselor, inclusiv protejarea împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi prevenirea acestora. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cadrul combaterii spălării de bani sau al activităţilor laboratoarelor criminalistice. (20)Deşi prezentul regulament se aplică, inter alia, activităţilor instanţelor şi ale altor autorităţi judiciare, dreptul Uniunii sau al statelor membre ar putea să precizeze operaţiunile şi procedurile de prelucrare în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instanţe şi alte autorităţi judiciare. Prelucrarea datelor cu caracter personal nu ar trebui să fie de competenţa autorităţilor de supraveghere în cazul în care instanţele îşi exercită atribuţiile judiciare, în scopul garantării independenţei sistemului judiciar în îndeplinirea sarcinilor sale judiciare, inclusiv în luarea deciziilor. Supravegherea unor astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor ar trebui să poată fi încredinţată unor organisme specifice din cadrul sistemului judiciar al statului membru, care ar trebui să asigure în special respectarea normelor prevăzute de prezentul regulament, să sensibilizeze membrii sistemului judiciar cu privire la obligaţiile
care le revin în temeiul prezentului regulament şi să trateze plângerile în legătură cu astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor. (21)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2), în special normelor privind răspunderea furnizorilor intermediari de servicii prevăzute la articolele 12-15 din directiva menţionată. Respectiva directivă îşi propune să contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, prin asigurarea liberei circulaţii a serviciilor societăţii informaţionale între statele membre. (2)Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (directiva privind comerţul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1). (22)Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator din Uniune ar trebui efectuată în conformitate cu prezentul regulament, indiferent dacă procesul de prelucrare în sine are loc sau nu în cadrul Uniunii. Sediul implică exercitarea efectivă şi reală a unei activităţi în cadrul unor înţelegeri stabile. Forma juridică a unor astfel de înţelegeri, prin intermediul unei sucursale sau al unei filiale cu personalitate juridică, nu este factorul determinant în această privinţă. (23)Pentru a se asigura că persoanele fizice nu sunt lipsite de protecţia la care au dreptul în temeiul prezentului regulament, prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care activităţile de prelucrare au legătură cu oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate, indiferent dacă acestea sunt sau nu legate de o plată. Pentru a determina dacă un astfel de operator sau o astfel de persoană împuternicită de operator oferă bunuri sau servicii unor persoane vizate care se află pe teritoriul Uniunii, ar trebui să se stabilească dacă reiese că operatorul sau persoana împuternicită de operator intenţionează să furnizeze servicii persoanelor vizate din unul sau mai multe state membre din Uniune. Întrucât simplul fapt că există acces la un site al operatorului, al persoanei împuternicite de operator sau al unui intermediar în Uniune, că este disponibilă o adresă de e-mail şi alte date de contact sau că este utilizată o limbă folosită în general în ţara terţă în care operatorul îşi are sediul este insuficient pentru a confirma o astfel de intenţie, factori precum utilizarea unei limbi sau a unei monede utilizate în general în unul sau mai multe state membre cu posibilitatea de a comanda bunuri şi servicii în respectiva limbă sau menţionarea unor clienţi sau utilizatori care se află pe teritoriul Uniunii pot conduce la concluzia că operatorul intenţionează să ofere bunuri sau servicii unor persoane vizate în Uniune. (24)Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui, de asemenea, să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care este legată de monitorizarea comportamentului unor astfel de persoane vizate, în măsura în care acest comportament se manifestă pe teritoriul Uniunii. Pentru a se determina dacă o activitate de prelucrare poate fi considerată ca "monitorizare a comportamentului" persoanelor vizate, ar trebui să se stabilească dacă persoanele fizice sunt urmărite pe internet, inclusiv posibila utilizare ulterioară a unor tehnici de prelucrare a datelor cu caracter personal care constau în crearea unui profil al unei persoane
fizice, în special în scopul de a lua decizii cu privire la aceasta sau de a analiza sau de a face previziuni referitoare la preferinţele personale, comportamentele şi atitudinile acesteia. (25)În cazul în care dreptul unui stat membru se aplică în temeiul dreptului internaţional public, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unui operator care nu este stabilit în Uniune, ci, de exemplu, într-o misiune diplomatică sau într-un oficiu consular al unui stat membru. (26)Principiile protecţiei datelor ar trebui să se aplice oricărei informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Datele cu caracter personal care au fost supuse pseudonimizării, care ar putea fi atribuite unei persoane fizice prin utilizarea de informaţii suplimentare, ar trebui considerate informaţii referitoare la o persoană fizică identificabilă. Pentru a se determina dacă o persoană fizică este identificabilă, ar trebui să se ia în considerare toate mijloacele, cum ar fi individualizarea, pe care este probabil, în mod rezonabil, să le utilizeze fie operatorul, fie o altă persoană, în scopul identificării, în mod direct sau indirect, a persoanei fizice respective. Pentru a se determina dacă este probabil, în mod rezonabil, să fie utilizate mijloace pentru identificarea persoanei fizice, ar trebui luaţi în considerare toţi factorii obiectivi, precum costurile şi intervalul de timp necesare pentru identificare, ţinându-se seama atât de tehnologia disponibilă la momentul prelucrării, cât şi de dezvoltarea tehnologică. Principiile protecţiei datelor ar trebui, prin urmare, să nu se aplice informaţiilor anonime, adică informaţiilor care nu sunt legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă sau datelor cu caracter personal care sunt anonimizate astfel încât persoana vizată nu este sau nu mai este identificabilă. Prin urmare, prezentul regulament nu se aplică prelucrării unor astfel de informaţii anonime, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate în scopuri statistice sau de cercetare. (27)Prezentul regulament nu se aplică datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate. Statele membre pot să prevadă norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate. (28)Aplicarea pseudonimizării datelor cu caracter personal poate reduce riscurile pentru persoanele vizate şi poate ajuta operatorii şi persoanele împuternicite de aceştia să îşi îndeplinească obligaţiile de protecţie a datelor. Introducerea explicită a conceptului de "pseudonimizare" în prezentul regulament nu este destinată să împiedice alte eventuale măsuri de protecţie a datelor. (29)Pentru a crea stimulente pentru aplicarea pseudonimizării atunci când sunt prelucrate date cu caracter personal, ar trebui să fie posibile măsuri de pseudonimizare, permiţând în acelaşi timp analiza generală, în cadrul aceluiaşi operator atunci când operatorul a luat măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru a se asigura că prezentul regulament este pus în aplicare în ceea ce priveşte respectiva prelucrare a datelor şi că informaţiile suplimentare pentru atribuirea datelor cu caracter personal unei anumite persoane vizate sunt păstrate separat. Operatorul care prelucrează datele cu caracter personal ar trebui să indice persoanele autorizate din cadrul aceluiaşi operator. (30)Persoanele fizice pot fi asociate cu identificatorii online furnizaţi de dispozitivele, aplicaţiile, instrumentele şi protocoalele lor, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alţi identificatori precum etichetele de identificare prin frecvenţe radio. Aceştia pot lăsa urme care, în special atunci când sunt combinate cu identificatori unici şi alte informaţii primite de servere, pot fi utilizate pentru crearea de profiluri ale persoanelor fizice şi pentru identificarea lor.
(31)Autorităţile publice cărora le sunt divulgate date cu caracter personal în conformitate cu o obligaţie legală în vederea exercitării funcţiei lor oficiale, cum ar fi autorităţile fiscale şi vamale, unităţile de investigare financiară, autorităţile administrative independente sau autorităţile pieţelor financiare responsabile de reglementarea şi supravegherea pieţelor titlurilor de valoare, nu ar trebui să fie considerate destinatari în cazul în care primesc date cu caracter personal care sunt necesare pentru efectuarea unei anumite anchete de interes general, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cel al statelor membre. Cererile de divulgare trimise de autorităţile publice ar trebui să fie întotdeauna prezentate în scris, motivate şi ocazionale şi nu ar trebui să se refere la un sistem de evidenţă în totalitate sau să conducă la interconectarea sistemelor de evidenţă. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile publice respective ar trebui să respecte normele aplicabile în materie de protecţie a datelor în conformitate cu scopurile prelucrării. (32)Consimţământul ar trebui acordat printr-o acţiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoştinţă de cauză şi clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declaraţie făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuţe atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societăţii informaţionale sau orice altă declaraţie sau acţiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal. Prin urmare, absenţa unui răspuns, căsuţele bifate în prealabil sau absenţa unei acţiuni nu ar trebui să constituie un consimţământ. Consimţământul ar trebui să vizeze toate activităţile de prelucrare efectuate în acelaşi scop sau în aceleaşi scopuri. Dacă prelucrarea datelor se face în mai multe scopuri, consimţământul ar trebui dat pentru toate scopurile prelucrării. În cazul în care consimţământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe cale electronică, cererea respectivă trebuie să fie clară şi concisă şi să nu perturbe în mod inutil utilizarea serviciului pentru care se acordă consimţământul. (33)Adesea nu este posibil, în momentul colectării datelor cu caracter personal, să se identifice pe deplin scopul prelucrării datelor în scopuri de cercetare ştiinţifică. Din acest motiv, persoanelor vizate ar trebui să li se permită să îşi exprime consimţământul pentru anumite domenii ale cercetării ştiinţifice atunci când sunt respectate standardele etice recunoscute pentru cercetarea ştiinţifică. Persoanele vizate ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi exprima consimţământul doar pentru anumite domenii de cercetare sau părţi ale proiectelor de cercetare în măsura permisă de scopul preconizat. (34)Datele genetice ar trebui definite drept date cu caracter personal referitoare la caracteristicile genetice moştenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care rezultă în urma unei analize a unei mostre de material biologic al persoanei fizice în cauză, în special a unei analize cromozomiale, a unei analize a acidului dezoxiribonucleic (ADN) sau a acidului ribonucleic (ARN) sau a unei analize a oricărui alt element ce permite obţinerea unor informaţii echivalente. (35)Datele cu caracter personal privind sănătatea ar trebui să includă toate datele având legătură cu starea de sănătate a persoanei vizate care dezvăluie informaţii despre starea de sănătate fizică sau mentală trecută, prezentă sau viitoare a persoanei vizate. Acestea includ informaţii despre persoana fizică colectate în cadrul înscrierii acesteia la serviciile de asistenţă medicală sau în cadrul acordării serviciilor respective persoanei fizice în cauză, astfel cum sunt
menţionate în Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (1); un număr, un simbol sau un semn distinctiv atribuit unei persoane fizice pentru identificarea singulară a acesteia în scopuri medicale; informaţii rezultate din testarea sau examinarea unei părţi a corpului sau a unei substanţe corporale, inclusiv din date genetice şi eşantioane de material biologic; precum şi orice informaţii privind, de exemplu, o boală, un handicap, un risc de îmbolnăvire, istoricul medical, tratamentul clinic sau starea fiziologică sau biomedicală a persoanei vizate, indiferent de sursa acestora, ca de exemplu, un medic sau un alt cadru medical, un spital, un dispozitiv medical sau un test de diagnostic in vitro. (1)Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45). (36)Sediul principal al unui operator în Uniune ar trebui să fie locul în care se află administraţia centrală a acestuia în Uniune, cu excepţia cazului în care deciziile privind scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal se iau într-un alt sediu al operatorului în Uniune. În acest caz, acesta din urmă ar trebui considerat drept sediul principal. Sediul principal al unui operator în Uniune ar trebui să fie determinat conform unor criterii obiective şi ar trebui să implice exercitarea efectivă şi reală a unor activităţi de gestionare care să determine principalele decizii cu privire la scopurile şi mijloacele de prelucrare în cadrul unor înţelegeri stabile. Acest criteriu nu ar trebui să depindă de realizarea prelucrării datelor cu caracter personal în locul respectiv. Prezenţa şi utilizarea mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal sau activităţile de prelucrare nu constituie un sediu principal şi, prin urmare, nu sunt criteriul determinant în acest sens. Sediul principal al persoanei împuternicite de operator ar trebui să fie locul în care se află administraţia centrală a acestuia în Uniune sau, în cazul în care nu are o administraţie centrală în Uniune, locul în care se desfăşoară principalele activităţi de prelucrare în Uniune. În cazurile care implică atât operatorul, cât şi persoana împuternicită de operator, autoritatea de supraveghere principală competentă ar trebui să rămână autoritatea de supraveghere a statului membru în care operatorul îşi are sediul principal, dar autoritatea de supraveghere a persoanei împuternicite de operator ar trebui considerată ca fiind o autoritate de supraveghere vizată şi acea autoritate de supraveghere ar trebui să participe la procedura de cooperare prevăzută de prezentul regulament. În orice caz, autorităţile de supraveghere ale statului membru sau ale statelor membre în care persoana împuternicită de operator are unul sau mai multe sedii nu ar trebui considerate ca fiind autorităţi de supraveghere vizate în cazul în care proiectul de decizie nu se referă decât la operator. În cazul în care prelucrarea este efectuată de un grup de întreprinderi, sediul principal al întreprinderii care exercită controlul ar trebui considerat drept sediul principal al grupului de întreprinderi, cu excepţia cazului în care scopurile şi mijloacele aferente prelucrării sunt stabilite de o altă întreprindere. (37)Un grup de întreprinderi ar trebui să cuprindă o întreprindere care exercită controlul şi întreprinderile controlate de aceasta, în cadrul căruia întreprinderea care exercită controlul ar trebui să fie întreprinderea care poate exercita o influenţă dominantă asupra celorlalte întreprinderi, de exemplu în temeiul proprietăţii, al participării financiare sau al regulilor care o reglementează sau al competenţei de a pune în aplicare norme în materie de protecţie a datelor cu caracter personal. O întreprindere care controlează prelucrarea datelor cu caracter personal în întreprinderile sale afiliate ar trebui considerată, împreună cu acestea din urmă, drept "grup de întreprinderi".
(38)Copiii au nevoie de o protecţie specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi mai puţin conştienţi de riscurile, consecinţele, garanţiile în cauză şi drepturile lor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Această protecţie specifică ar trebui să se aplice în special utilizării datelor cu caracter personal ale copiilor în scopuri de marketing sau pentru crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator şi la colectarea datelor cu caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor. Consimţământul titularului răspunderii părinteşti nu ar trebui să fie necesar în contextul serviciilor de prevenire sau consiliere oferite direct copiilor. (39)Orice prelucrare de date cu caracter personal ar trebui să fie legală şi echitabilă. Ar trebui să fie transparent pentru persoanele fizice că sunt colectate, utilizate, consultate sau prelucrate în alt mod datele cu caracter personal care le privesc şi în ce măsură datele cu caracter personal sunt sau vor fi prelucrate. Principiul transparenţei prevede că orice informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal sunt uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar. Acest principiu se referă în special la informarea persoanelor vizate privind identitatea operatorului şi scopurile prelucrării, precum şi la oferirea de informaţii suplimentare, pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă în ceea ce priveşte persoanele fizice vizate şi dreptul acestora de a li se confirma şi comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate. Persoanele fizice ar trebui informate cu privire la riscurile, normele, garanţiile şi drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal şi cu privire la modul în care să îşi exercite drepturile în legătură cu prelucrarea. În special, scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate ar trebui să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la momentul colectării datelor respective. Datele cu caracter personal ar trebui să fie adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate. Aceasta necesită, în special, asigurarea faptului că perioada pentru care datele cu caracter personal sunt stocate este limitată strict la minimum. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace. În vederea asigurării faptului că datele cu caracter personal nu sunt păstrate mai mult timp decât este necesar, ar trebui să se stabilească de către operator termene pentru ştergere sau revizuirea periodică. Ar trebui să fie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte sunt rectificate sau şterse. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi confidenţialitatea acestora, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru prelucrare. (40)Pentru ca prelucrarea datelor cu caracter personal să fie legală, aceasta ar trebui efectuată pe baza consimţământului persoanei vizate sau în temeiul unui alt motiv legitim, prevăzut de lege, fie în prezentul regulament, fie în alt act din dreptul Uniunii sau din dreptul intern, după cum se prevede în prezentul regulament, inclusiv necesitatea respectării obligaţiilor legale la care este supus operatorul sau necesitatea de a executa un contract la care persoana vizată este parte sau pentru a parcurge etapele premergătoare încheierii unui contract, la solicitarea persoanei vizate. (41)Ori de câte ori prezentul regulament face trimitere la un temei juridic sau la o măsură legislativă, aceasta nu necesită neapărat un act legislativ adoptat de către un parlament, fără a aduce atingere cerinţelor care decurg din ordinea constituţională a statului membru în cauză. Cu toate acestea, un astfel de temei
juridic sau o astfel de măsură legislativă ar trebui să fie clară şi precisă, iar aplicarea acesteia ar trebui să fie previzibilă pentru persoanele vizate de aceasta, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ("Curtea de Justiţie") şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. (42)În cazul în care prelucrarea se bazează pe consimţământul persoanei vizate, operatorul ar trebui să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru operaţiunea de prelucrare. În special, în contextul unei declaraţii scrise cu privire la un alt aspect, garanţiile ar trebui să asigure că persoana vizată este conştientă de faptul că şi-a dat consimţământul şi în ce măsură a făcut acest lucru. În conformitate cu Directiva 93/13/CEE a Consiliului (1), ar trebui furnizată o declaraţie de consimţământ formulată în prealabil de către operator, într-o formă inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu, iar această declaraţie nu ar trebui să conţină clauze abuzive. Pentru ca acordarea consimţământului să fie în cunoştinţă de cauză, persoana vizată ar trebui să fie la curent cel puţin cu identitatea operatorului şi cu scopurile prelucrării pentru care sunt destinate datele cu caracter personal. Consimţământul nu ar trebui considerat ca fiind acordat în mod liber dacă persoana vizată nu dispune cu adevărat de libertatea de alegere sau nu este în măsură să refuze sau să îşi retragă consimţământul fără a fi prejudiciată. (1)Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29). (43)Pentru a garanta faptul că a fost acordat în mod liber, consimţământul nu ar trebui să constituie un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul particular în care există un dezechilibru evident între persoana vizată şi operator, în special în cazul în care operatorul este o autoritate publică, iar acest lucru face improbabilă acordarea consimţământului în mod liber în toate circumstanţele aferente respectivei situaţii particulare. Consimţământul este considerat a nu fi acordat în mod liber în cazul în care aceasta nu permite să se acorde consimţământul separat pentru diferitele operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, deşi acest lucru este adecvat în cazul particular, sau dacă executarea unui contract, inclusiv furnizarea unui serviciu, este condiţionată de consimţământ, în ciuda faptului că consimţământul în cauză nu este necesar pentru executarea contractului. (44)Prelucrarea ar trebui să fie considerată legală în cazul în care este necesară în cadrul unui contract sau în vederea încheierii unui contract. (45)În cazul în care prelucrarea este efectuată în conformitate cu o obligaţie legală a operatorului sau în cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice, prelucrarea ar trebui să aibă un temei în dreptul Uniunii sau în dreptul intern. Prezentul regulament nu impune existenţa unei legi specifice pentru fiecare prelucrare în parte. Poate fi suficientă o singură lege drept temei pentru mai multe operaţiuni de prelucrare efectuate în conformitate cu o obligaţie legală a operatorului sau în cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice. De asemenea, ar trebui ca scopul prelucrării să fie stabilit în dreptul Uniunii sau în dreptul intern. Mai mult decât atât, dreptul respectiv ar putea să specifice condiţiile generale ale prezentului regulament care reglementează legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, să determine specificaţiile pentru stabilirea operatorului, a tipului de date cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, a persoanelor vizate, a entităţilor cărora le pot fi divulgate datele cu caracter personal, a limitărilor în
funcţie de scop, a perioadei de stocare şi a altor măsuri pentru a garanta o prelucrare legală şi echitabilă. De asemenea, ar trebui să se stabilească în dreptul Uniunii sau în dreptul intern dacă operatorul care îndeplineşte o sarcină care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice ar trebui să fie o autoritate publică sau o altă persoană fizică sau juridică guvernată de dreptul public sau, atunci când motive de interes public justifică acest lucru, inclusiv în scopuri medicale, precum sănătatea publică şi protecţia socială, precum şi gestionarea serviciilor de asistenţă medicală, de dreptul privat, cum ar fi o asociaţie profesională. (46)Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui, de asemenea, să fie considerată legală în cazul în care este necesară în scopul asigurării protecţiei unui interes care este esenţial pentru viaţa persoanei vizate sau pentru viaţa unei alte persoane fizice. Prelucrarea datelor cu caracter personal care are drept temei interesele vitale ale unei alte persoane fizice ar trebui efectuată numai în cazul în care prelucrarea nu se poate baza în mod evident pe un alt temei juridic. Unele tipuri de prelucrare pot servi atât unor motive importante de interes public, cât şi intereselor vitale ale persoanei vizate, de exemplu în cazul în care prelucrarea este necesară în scopuri umanitare, inclusiv în vederea monitorizării unei epidemii şi a răspândirii acesteia sau în situaţii de urgenţe umanitare, în special în situaţii de dezastre naturale sau provocate de om. (47)Interesele legitime ale unui operator, inclusiv cele ale unui operator căruia îi pot fi divulgate datele cu caracter personal sau ale unei terţe părţi, pot constitui un temei juridic pentru prelucrare, cu condiţia să nu prevaleze interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, luând în considerare aşteptările rezonabile ale persoanelor vizate bazate pe relaţia acestora cu operatorul. Acest interes legitim ar putea exista, de exemplu, atunci când există o relaţie relevantă şi adecvată între persoana vizată şi operator, cum ar fi cazul în care persoana vizată este un client al operatorului sau se află în serviciul acestuia. În orice caz, existenţa unui interes legitim ar necesita o evaluare atentă, care să stabilească inclusiv dacă o persoană vizată poate preconiza în mod rezonabil, în momentul şi în contextul colectării datelor cu caracter personal, posibilitatea prelucrării în acest scop. Interesele şi drepturile fundamentale ale persoanei vizate ar putea prevala în special în raport cu interesul operatorului de date atunci când datele cu caracter personal sunt prelucrate în circumstanţe în care persoanele vizate nu preconizează în mod rezonabil o prelucrare ulterioară. Întrucât legiuitorul trebuie să furnizeze temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile publice, temeiul juridic respectiv nu ar trebui să se aplice prelucrării de către autorităţile publice în îndeplinirea sarcinilor care le revin. Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză. Prelucrarea de date cu caracter personal care are drept scop marketingul direct poate fi considerată ca fiind desfăşurată pentru un interes legitim. (48)Operatorii care fac parte dintr-un grup de întreprinderi sau instituţii afiliate unui organism central pot avea un interes legitim de a transmite date cu caracter personal în cadrul grupului de întreprinderi în scopuri administrative interne, inclusiv în scopul prelucrării datelor cu caracter personal ale clienţilor sau angajaţilor. Principiile generale ale transferului de date cu caracter personal, în cadrul unui grup de întreprinderi, către o întreprindere situată într-o ţară terţă rămân neschimbate.
(49)Prelucrarea datelor cu caracter personal în măsura strict necesară şi proporţională în scopul asigurării securităţii reţelelor şi a informaţiilor, şi anume capacitatea unei reţele sau a unui sistem de informaţii de a face faţă, la un anumit nivel de încredere, evenimentelor accidentale sau acţiunilor ilegale sau rău intenţionate care compromit disponibilitatea, autenticitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal stocate sau transmise, precum şi securitatea serviciilor conexe oferite de aceste reţele şi sisteme, sau accesibile prin intermediul acestora, de către autorităţile publice, echipele de intervenţie în caz de urgenţă informatică, echipele de intervenţie în cazul producerii unor incidente care afectează securitatea informatică, furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, precum şi de către furnizorii de servicii şi tehnologii de securitate, constituie un interes legitim al operatorului de date în cauză. Acesta ar putea include, de exemplu, prevenirea accesului neautorizat la reţelele de comunicaţii electronice şi a difuzării de coduri dăunătoare şi oprirea atacurilor de "blocare a serviciului", precum şi prevenirea daunelor aduse calculatoarelor şi sistemelor de comunicaţii electronice. (50)Prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri decât scopurile pentru care datele cu caracter personal au fost iniţial colectate ar trebui să fie permisă doar atunci când prelucrarea este compatibilă cu scopurile respective pentru care datele cu caracter personal au fost iniţial colectate. În acest caz nu este necesar un temei juridic separat de cel pe baza căruia a fost permisă colectarea datelor cu caracter personal. În cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul, dreptul Uniunii sau dreptul intern poate stabili şi specifica sarcinile şi scopurile pentru care prelucrarea ulterioară ar trebui considerată a fi compatibilă şi legală. Prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice ar trebui considerată ca reprezentând operaţiuni de prelucrare legale compatibile. Temeiul juridic prevăzut în dreptul Uniunii sau în dreptul intern pentru prelucrarea datelor cu caracter personal poate constitui, de asemenea, un temei juridic pentru prelucrarea ulterioară. Pentru a stabili dacă scopul prelucrării ulterioare este compatibil cu scopul pentru care au fost colectate iniţial datele cu caracter personal, operatorul, după ce a îndeplinit toate cerinţele privind legalitatea prelucrării iniţiale, ar trebui să ţină seama, printre altele, de orice legătură între respectivele scopuri şi scopurile prelucrării ulterioare preconizate, de contextul în care au fost colectate datele cu caracter personal, în special de aşteptările rezonabile ale persoanelor vizate, bazate pe relaţia lor cu operatorul, în ceea ce priveşte utilizarea ulterioară a datelor, de natura datelor cu caracter personal, de consecinţele prelucrării ulterioare preconizate asupra persoanelor vizate, precum şi de existenţa garanţiilor corespunzătoare atât în cadrul operaţiunilor de prelucrare iniţiale, cât şi în cadrul operaţiunilor de prelucrare ulterioare preconizate. În cazul în care persoana vizată şi-a dat consimţământul sau prelucrarea se bazează pe dreptul Uniunii sau pe dreptul intern, care constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică pentru a proteja, în special, obiective importante de interes public general, operatorul ar trebui să aibă posibilitatea de a prelucra în continuare datele cu caracter personal, indiferent de compatibilitatea scopurilor. În orice caz, aplicarea principiilor stabilite de prezentul regulament şi, în special, informarea persoanei vizate cu privire la aceste alte scopuri şi la drepturile sale, inclusiv dreptul la opoziţie, ar trebui să fie garantate. Indicarea unor posibile infracţiuni sau ameninţări la adresa siguranţei publice de
către operator şi transmiterea către o autoritate competentă a datelor cu caracter personal relevante în cazuri individuale sau în mai multe cazuri legate de aceeaşi infracţiune sau de aceleaşi ameninţări la adresa siguranţei publice ar trebui considerată ca fiind în interesul legitim urmărit de operator. Cu toate acestea, o astfel de transmitere în interesul legitim al operatorului sau prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal ar trebui interzisă în cazul în care prelucrarea nu este compatibilă cu o obligaţie legală, profesională sau cu o altă obligaţie de păstrare a confidenţialităţii. (51)Datele cu caracter personal care sunt, prin natura lor, deosebit de sensibile în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale necesită o protecţie specifică, deoarece contextul prelucrării acestora ar putea genera riscuri considerabile la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aceste date cu caracter personal ar trebui să includă datele cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, utilizarea termenului "origine rasială" în prezentul regulament neimplicând o acceptare de către Uniune a teoriilor care urmăresc să stabilească existenţa unor rase umane separate. Prelucrarea fotografiilor nu ar trebui să fie considerată în mod sistematic ca fiind o prelucrare de categorii speciale de date cu caracter personal, întrucât fotografiile intră sub incidenţa definiţiei datelor biometrice doar în cazurile în care sunt prelucrate prin mijloace tehnice specifice care permit identificarea unică sau autentificarea unei persoane fizice. Asemenea date cu caracter personal nu ar trebui prelucrate, cu excepţia cazului în care prelucrarea este permisă în cazuri specifice prevăzute de prezentul regulament, ţinând seama de faptul că dreptul statelor membre poate prevedea dispoziţii specifice cu privire la protecţia datelor în scopul adaptării aplicării normelor din prezentul regulament în vederea respectării unei obligaţii legale sau a îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul. Pe lângă cerinţele specifice pentru o astfel de prelucrare, ar trebui să se aplice principiile generale şi alte norme prevăzute de prezentul regulament, în special în ceea ce priveşte condiţiile pentru prelucrarea legală. Ar trebui prevăzute în mod explicit derogări de la interdicţia generală de prelucrare a acestor categorii speciale de date cu caracter personal, printre altele atunci când persoana vizată îşi dă consimţământul explicit sau în ceea ce priveşte nevoile specifice în special atunci când prelucrarea este efectuată în cadrul unor activităţi legitime de către anumite asociaţii sau fundaţii al căror scop este de a permite exercitarea libertăţilor fundamentale. (52)Derogarea de la interdicţia privind prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ar trebui să fie permisă, de asemenea, în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern prevede acest lucru şi ar trebui să facă obiectul unor garanţii adecvate, astfel încât să fie protejate datele cu caracter personal şi alte drepturi fundamentale, atunci când acest lucru se justifică din motive de interes public, în special în cazul prelucrării datelor cu caracter personal în domeniul legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă, protecţia socială, inclusiv pensiile, precum şi în scopuri de securitate, supraveghere şi alertă în materie de sănătate, pentru prevenirea sau controlul bolilor transmisibile şi a altor ameninţări grave la adresa sănătăţii. Această derogare poate fi acordată în scopuri medicale, inclusiv sănătatea publică şi gestionarea serviciilor de asistenţă medicală, în special în vederea asigurării calităţii şi eficienţei din punctul de vedere al costurilor ale procedurilor utilizate pentru soluţionarea cererilor de prestaţii şi servicii în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, sau în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice. De asemenea, prelucrarea unor asemenea date cu caracter personal ar trebui
permisă, printr-o derogare, atunci când este necesară pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie, indiferent dacă are loc în cadrul unei proceduri în faţa unei instanţe sau în cadrul unei proceduri administrative sau a unei proceduri extrajudiciare. (53)Categoriile speciale de date cu caracter personal care necesită un nivel mai ridicat de protecţie ar trebui prelucrate doar în scopuri legate de sănătate atunci când este necesar pentru realizarea acestor scopuri în beneficiul persoanelor fizice şi al societăţii în general, în special în contextul gestionării serviciilor şi sistemelor de sănătate sau de asistenţă socială, inclusiv prelucrarea acestor date de către autorităţile de management şi de către autorităţile centrale naţionale din domeniul sănătăţii în scopul controlului calităţii, furnizării de informaţii de gestiune şi al supravegherii generale a sistemului de sănătate sau de asistenţă socială la nivel naţional şi local, precum şi în contextul asigurării continuităţii asistenţei medicale sau sociale şi a asistenţei medicale transfrontaliere ori în scopuri de securitate, supraveghere şi alertă în materie de sănătate ori în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, care trebuie să urmărească un obiectiv de interes public, precum şi în cazul studiilor realizate în interes public în domeniul sănătăţii publice. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să prevadă condiţii armonizate pentru prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal privind sănătatea, în ceea ce priveşte nevoile specifice, în special atunci când prelucrarea acestor date este efectuată în anumite scopuri legate de sănătate de către persoane care fac obiectul unei obligaţii legale de a păstra secretul profesional. Dreptul Uniunii sau dreptul intern ar trebui să prevadă măsuri specifice şi adecvate pentru a proteja drepturile fundamentale şi datele cu caracter personal ale persoanelor fizice. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a menţine sau de a introduce condiţii suplimentare, inclusiv restricţii, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind sănătatea. Totuşi, acest lucru nu ar trebui să împiedice libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii atunci când aceste condiţii se aplică prelucrării transfrontaliere a unor astfel de date. (54)Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal poate fi necesară din motive de interes public în domeniile sănătăţii publice, fără consimţământul persoanei vizate. O astfel de prelucrare ar trebui condiţionată de măsuri adecvate şi specifice destinate să protejeze drepturile şi libertăţile persoanelor fizice. În acest context, conceptul de "sănătate publică" ar trebui interpretat astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), şi anume toate elementele referitoare la sănătate şi anume starea de sănătate, inclusiv morbiditatea sau handicapul, factorii determinanţi care au efect asupra stării de sănătate, necesităţile în domeniul asistenţei medicale, resursele alocate asistenţei medicale, furnizarea asistenţei medicale şi asigurarea accesului universal la aceasta, precum şi cheltuielile şi sursele de finanţare în domeniul sănătăţii şi cauzele mortalităţii. Această prelucrare a datelor privind sănătatea din motive de interes public nu ar trebui să ducă la prelucrarea acestor date în alte scopuri de către părţi terţe, cum ar fi angajatorii sau societăţile de asigurări şi băncile. (1)Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum şi la sănătatea şi siguranţa la locul de muncă (JO L 354, 31.12.2008, p. 70).
(55)În plus, prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile publice în vederea realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituţional sau de dreptul internaţional public, ale asociaţiilor religioase recunoscute oficial se efectuează din motive de interes public. (56)În cazul în care, în cadrul activităţilor electorale, funcţionarea sistemului democratic necesită, într-un stat membru, ca partidele politice să colecteze date cu caracter personal privind opiniile politice ale persoanelor, prelucrarea unor astfel de date poate fi permisă din motive de interes public, cu condiţia să se prevadă garanţiile corespunzătoare. (57)Dacă datele cu caracter personal prelucrate de un operator nu îi permit acestuia să identifice o persoană fizică, operatorul de date nu ar trebui să aibă obligaţia de a obţine informaţii suplimentare în vederea identificării persoanei vizate, cu unicul scop de a respecta oricare dintre dispoziţiile prezentului regulament. Cu toate acestea, operatorul nu ar trebui să refuze să preia informaţiile suplimentare furnizate de persoana vizată cu scopul de a sprijini exercitarea drepturilor acesteia. Identificarea ar trebui să includă identificarea digitală a unei persoane vizate, de exemplu prin mecanisme de autentificare precum aceleaşi acreditări utilizate de către persoana vizată pentru a accesa serviciile online oferite de operatorul de date. (58)Principiul transparenţei prevede că orice informaţii care se adresează publicului sau persoanei vizate să fie concise, uşor accesibile şi uşor de înţeles şi să se utilizeze un limbaj simplu şi clar, precum şi vizualizare acolo unde este cazul. Aceste informaţii ar putea fi furnizate în format electronic, de exemplu atunci când sunt adresate publicului, prin intermediul unui site. Acest lucru este important în special în situaţii în care datorită multitudinii actorilor şi a complexităţii, din punct de vedere tehnologic, a practicii, este dificil ca persoana vizată să ştie şi să înţeleagă dacă datele cu caracter personal care o privesc sunt colectate, de către cine şi în ce scop, cum este cazul publicităţii online. Întrucât copii necesită o protecţie specifică, orice informaţii şi orice comunicare, în cazul în care prelucrarea vizează un copil, ar trebui să fie exprimate într-un limbaj simplu şi clar, astfel încât copilul să îl poată înţelege cu uşurinţă. (59)Ar trebui să fie prevăzute modalităţi de facilitare a exercitării de către persoana vizată a drepturilor care îi sunt conferite prin prezentul regulament, inclusiv mecanismele prin care aceasta poate solicita şi, dacă este cazul, obţine, în mod gratuit, în special, acces la datele cu caracter personal, precum şi rectificarea sau ştergerea acestora, şi exercitarea dreptului la opoziţie. Operatorul ar trebui să ofere, de asemenea, modalităţi de introducere a cererilor pe cale electronică, mai ales în cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate prin mijloace electronice. Operatorul ar trebui să aibă obligaţia de a răspunde cererilor persoanelor vizate fără întârzieri nejustificate şi cel târziu în termen de o lună şi, în cazul în care nu intenţionează să se conformeze respectivele cereri, să motiveze acest refuz. (60)Conform principiilor prelucrării echitabile şi transparente, persoana vizată este informată cu privire la existenţa unei operaţiuni de prelucrare şi la scopurile acesteia. Operatorul ar trebui să furnizeze persoanei vizate orice informaţii suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă, ţinând seama de circumstanţele specifice şi de contextul în care sunt prelucrate datele cu caracter personal. În plus, persoana vizată ar trebui informată cu privire la crearea de profiluri, precum şi la consecinţele acesteia. Atunci când datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată, aceasta ar trebui informată, de asemenea, dacă are obligaţia de a furniza datele cu caracter
personal şi care sunt consecinţele în cazul unui refuz. Aceste informaţii pot fi furnizate în combinaţie cu pictograme standardizate pentru a oferi într-un mod uşor vizibil, inteligibil şi clar lizibil o imagine de ansamblu semnificativă asupra prelucrării avute în vedere. În cazul în care pictogramele sunt prezentate în format electronic, acestea ar trebui să poată fi citite automat. (61)Informaţiile în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată ar trebui furnizate acesteia la momentul colectării de la persoana vizată sau, în cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute din altă sursă, într-o perioadă rezonabilă, în funcţie de circumstanţele cazului. În cazul în care datele cu caracter personal pot fi divulgate în mod legitim unui alt destinatar, persoana vizată ar trebui informată atunci când datele cu caracter personal sunt divulgate pentru prima dată destinatarului. În cazul în care operatorul intenţionează să prelucreze datele cu caracter personal într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, operatorul ar trebui să furnizeze persoanei vizate, înainte de această prelucrare ulterioară, informaţii privind scopul secundar respectiv şi alte informaţii necesare. În cazul în care originea datelor cu caracter personal nu a putut fi comunicată persoanei vizate din cauză că au fost utilizate surse diverse, informaţiile generale ar trebui furnizate. (62)Cu toate acestea, nu este necesară impunerea obligaţiei de a furniza informaţii în cazul în care persoana vizată deţine deja informaţiile, în cazul în care înregistrarea sau divulgarea datelor cu caracter personal este prevăzută în mod expres de lege sau în cazul în care informarea persoanei vizate se dovedeşte imposibilă sau ar implica eforturi disproporţionate. Acesta din urmă ar putea fi cazul în special atunci când prelucrarea se efectuează în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice. În această privinţă, ar trebui luate în considerare numărul persoanelor vizate, vechimea datelor şi orice garanţii adecvate adoptate. (63)O persoană vizată ar trebui să aibă drept de acces la datele cu caracter personal colectate care o privesc şi ar trebui să îşi exercite acest drept cu uşurinţă şi la intervale de timp rezonabile, pentru a fi informată cu privire la prelucrare şi pentru a verifica legalitatea acesteia. Acest lucru include dreptul persoanelor vizate de a avea acces la datele lor privind sănătatea, de exemplu datele din registrele lor medicale conţinând informaţii precum diagnostice, rezultate ale examinărilor, evaluări ale medicilor curanţi şi orice tratament sau intervenţie efectuată. Orice persoană vizată ar trebui, prin urmare, să aibă dreptul de a cunoaşte şi de a i se comunica în special scopurile în care sunt prelucrate datele, dacă este posibil perioada pentru care se prelucrează datele cu caracter personal, destinatarii datelor cu caracter personal, logica de prelucrare automată a datelor cu caracter personal şi, cel puţin în cazul în care se bazează pe crearea de profiluri, consecinţele unei astfel de prelucrări. Dacă acest lucru este posibil, operatorul de date ar trebui să poată furniza acces de la distanţă la un sistem sigur, care să ofere persoanei vizate acces direct la datele sale cu caracter personal. Acest drept nu ar trebui să aducă atingere drepturilor sau libertăţilor altora, inclusiv secretului comercial sau proprietăţii intelectuale şi, în special, drepturilor de autor care asigură protecţia programelor software. Cu toate acestea, consideraţiile de mai sus nu ar trebui să aibă drept rezultat refuzul de a furniza toate informaţiile persoanei vizate. Atunci când operatorul prelucrează un volum mare de informaţii privind persoana vizată, operatorul ar trebui să poată solicita ca, înainte de a îi fi furnizate informaţiile, persoana vizată să precizeze informaţiile sau activităţile de prelucrare la care se referă cererea sa.
RĂMÂI CONECTAT
CATEGORII
Acasă Teatre Muzee Personalități culturale Carte Actualitate culturală Arte vizuale Teatru și Film Muzică-Dans Știință Festival
Articole Externe Interviu Documentar Spiritualitate Știri estivale Declarația Zilei Etnografie Istorie Timișoara 2021 Multimedia
Proiecte Culturale
DESPRE NOI
Despre Cod de conduită Termeni și condiții Protecția datelor Politică de cookies Arhivă Hartă site Descărcare logo site Contact
© 2014 - 2018 e-Cultura.info.
Conținutul acestui site este proprietatea e-Cultura.info. Este interzisă republicarea, redistribuire, publicarea în eter sau pe ale site-uri a conținutului fără un acord prealabil.
Versiunea: mobil | computer