fbpx

                                                               pictogramae

Ioan Drăgan: Prin digitizare aducem în fața lumii științifice un tezaur

Directorul Arhivelor Naționale ale României Ion Drăgan

Directorul Arhivelor Naționale ale României Ion Drăgan

Directorul Arhivelor Naționale ale României, Ioan Drăgan, afirmă,  că prin digitizarea arhivelor medievale angajații instituției pe care o conduce se străduiesc să aducă în fața lumii științifice românești și de peste hotare un ”tezaur”.

“Un popor, care urmărește succesul, integrarea în Europa, să se ridice pe scara civilizației, trebuie să fie și un popor care respectă documentul. (…) Ne străduim să aducem în fața concetățenilor noștri și a lumii științifice din țară și de peste hotare dimensiunea acestui tezaur, chiar sub aspectul lui natural, să spunem, original”, precizează Drăgan.

În interviu, directorul Arhivelor Naționale vorbește despre demararea acestui proces, despre costurile și modul în care va fi realizat, precum și despre beneficiile pe plan intern și internațional ale digitizării arhivelor.

Reporter: Domnule director, sunteți, iată, în fața lansării unui proiect de anvergură al instituției pe care o conduceți — digitizarea documentelor Arhivelor Naționale ale României, de altfel un mai vechi deziderat al dvs. Ce înseamnă acest proces pentru instituția pe care o conduceți?

Ioan Drăgan: La un interval de mai puțin de doi ani, avem bucuria de a inaugura o nouă inițiativă în domeniul informatizării Arhivelor Naționale. La sfârșitul anului 2013 am finalizat proiectul de creare a sistemului informatic integrat al Arhivelor Naționale, care nu prevedea problema digitizării și acum trecem la etapa următoare, pe care toată lumea sunt convins că o așteaptă, aceea a digitizării documentelor și a creării posibilității pentru beneficiarii noștri, pentru cercetători, pentru publicul larg, de a avea la domiciliu, pe computer, documentul în înfățișarea lui originală.

Reporter:Cum a fost inițiată și cum se va derula propriu-zis digitizarea arhivelor? Ce presupune acest proces?

Ioan Drăgan: Partea cea mai veche și prin acest fapt cea mai valoroasă a tezaurului arhivistic al României o constituie documentele cele mai vechi, noi le spunem medievale, cuprinse aproximativ între anii 1200 și 1600. Deci 400 de ani de istorie, în care documentele nu sunt foarte numeroase. Noi avem bucuria de a avea în patrimoniul național circa 30.000 — 32.000 de piese, original și copie, din această perioadă. Am decis, sigur, cum este și practica europeană în acest domeniu, țări care au făcut mai de mult acest lucru, să începem digitizarea de masă a tezaurului nostru cu această parte extrem de valoroasă.

Din păcate, cu forțele noastre tot mai reduse numeric în ultima perioadă n-am fi reușit să inițiem și să ducem la capăt un asemenea proiect. De aceea, ni s-au asociat două prestigioase instituții de știință și învățământ precum Universitatea din București, inițiatorul proiectului, prin profesorul Marius Diaconescu, un cunoscut specialist al istoriei medievale a României, și Universitatea din Cluj-Napoca. De asemenea, ni s-au alăturat colegii noștri de la Arhivele Naționale din Norvegia.

Directorul Arhivelor Naționale ale României, Ioan Drăgan

Directorul Arhivelor Naționale ale României, Ioan Drăgan

Reporter: De această inițiativă vor beneficia doar arhivele din București? Despre ce documente este vorba? Care sunt obiectivele specifice acestei acțiuni?

Ioan Drăgan: De această inițiativă vor beneficia toți cei interesați de istoria României, din România și de pe mapamond, care pot să acceseze un computer, fiindcă proiectul nostru înseamnă scanarea, stocarea și accesul public, liber, la acest tezaur. Este un lucru extraordinar, care ajută nu numai cercetarea, ci și Arhivele României pentru conservarea acestui tezaur. Fiindcă nu va mai fi nevoie ca un document să fie scos de fiecare dată din depozit, purtat în sala de studiu, manipulat de tot felul de cercetători și interesați, ci se va accesa varianta electronică. Și mai este un lucru demn de interes, care constituie o noutate absolută și pentru noi. Este prima experiență, primul proiect pe care eu îl cunosc, în care cercetătorii muncesc pentru ei înșiși. Echipa de proiect care este amplă pregătește o bază de date pe care tot ei și colegii lor în prezent și în viitor o vor utiliza. O soluție fericită a unor probleme pe care le are și cercetarea, și arhivele și cu sprijin financiar din fondurile norvegiene reușim să realizăm acest lucru.

Reporter:: Care vor fi costurile acestui proces?

Ioan Drăgan: Suma alocată proiectului este echivalentă cu 4 milioane de lei, din care 85% fonduri norvegiene și 15% contribuția Guvernului României.

Reporter: Vorbim de arhiva de pe tot teritoriul României?

Ioan Drăgan: Este vorba, fără îndoială, de arhiva medievală de pe tot teritoriul țării noastre, mai cu seamă că repartiția acestor documente este, am zice, destul de aleatorie. Practic, din cele 42 de structuri județene, noi avem 32 care dețin asemenea documente, iar dintre acestea București, Iași, Cluj, Brașov, Sibiu, Sfântu Gheorghe și am mai putea cita câteva care au o cantitate semnificativă de asemenea documente.

Reporter:: Există, probabil, o serie de documente prețioase care vor face și ele obiectul acestui proces. Ne puteți dezvălui câteva dintre aceste piese rare?

Ioan Drăgan: Caracteristica arhivelor, în general, a celor medievale, în special, este aceea că, iată, cu puține excepții, toate sunt unicate. Deci, existența sau lipsa lor înseamnă existența sau lipsa cunoașterii istorice în legătură cu un eveniment, o persoană, cu un fenomen anumit. Fără îndoială că sunt între acestea și ‘pietre extrem de prețioase’, ‘bijuteriile Coroanei’. Nu e foarte ușor să le înșiri aici, dar pot spune că în colecția digitizată va intra prima scriere în limba română care este celebra Scrisoare a lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului (1521), păstrată la Arhivele din Brașov.

De asemenea, în această colecție vor intra și primele documente de pe teritoriul României scrise în limba germană și în limba maghiară, foarte importante și pentru limba și cultura respectivelor popoare. Totodată, vor intra documentele emise de marii noștri domnitori, de la Ștefan cel Mare la Mihai Viteazul. Vom avea ocazia să facem cunoștință și cu autografele acelor lideri politici care au învățat să scrie și să citească, un lucru care, în Evul Mediu, nu era chiar foarte larg răspândit și prețuit la vârful societății. După știința mea, primul domnitor local a cărui semnătură autografă se păstrează în arhivele românești a fost regele Matia Corvin.

Păstrăm, de asemenea, zeci de documente semnate de domnul primei Uniri a Țărilor Române — Mihai Viteazul, atât în arhivele din Ardeal, cât și în cele din Țara Românească și Moldova.

Reporter: Înțeleg că există un interes sporit atât din mediul academic românesc, cât și din cel ungar sau german. Ce ne puteți spune despre acest fapt?

Ioan Drăgan: Fără nicio îndoială, istoria noastră medievală, ca și cea de astăzi, a fost și una a interferențelor cu alte state, puteri, culturi și religii diferite, cum se știe, deci avem un tezaur extrem de valoros, divers. Prin urmare, documentele noastre sunt de interes și pentru țările din vecinătatea proximă, așa cum și noi suntem interesați de tezaurul documentar al Ungariei, de pildă.

Avem chiar un proiect comun în desfășurare cu Arhivele maghiare de prezentare bilingvă a arhivelor referitoare la Transilvania, aflate în cele două țări. Aș spune chiar mai mult, prin acest proiect noi ne putem și ne vom insera în inițiativele europene în ceea ce privește documentele medievale. Este vorba de platforma numită Monasterium, de prezentare a documentelor medievale, și există, poate mai cunoscut publicului, proiectul Europeana, a bazelor de date digitale din domeniul scrierilor de orice fel, la care se adaugă, în ultima vreme, și arhivele europene. Prin urmare, prin acest proiect va fi prezentă și istoria noastră în baza documentară a istoriei popoarelor de pe continentul nostru.

Reporter: Aveți personal specializat pentru derularea unei astfel de activități?

Ioan Drăgan: Aluziv vă menționam că ne-am adresat universităților, cercetătorilor, tocmai din acest motiv. În ultima vreme, personalul specializat pe limbile latină, slavonă, maghiară, germană, română veche este tot mai redus. Sunt reducerile din sectorul public pe care le cunoașteți, care pe noi ne afectează foarte mult. Și, din acest punct de vedere, trebuie să căutăm ajutor și în altă parte și trebuie să ne străduim, cum o și facem, să convingem factorii de decizie că tezaurul acesta cu care Bunul Dumnezeu a binecuvântat România trebuie să fie nu numai administrat, dar și cunoscut de către români, adică stăpânit în conținutul lui. Sunt, din păcate, anumite structuri județene care au documente latine și nu au latiniști, care au documente maghiare și nu au cunoscători de maghiară ș.a.m.d. Or, lucrul acesta trebuie remediat în cel mai scurt timp, fiindcă altfel nu se poate, decât prejudiciind cunoașterea istoriei naționale.

Reporter: Grupurile țintă se reduc doar la mediul academic sau includ și comunitatea locală?

Ioan Drăgan: Proiectul nostru prevede prezentarea celor 32.000 de documente, poate mai multe, printr-un rezumat în limba română, în care fiecare poate să cunoască ceea ce conține în esență respectivul document. Sigur, în detalii, noi nu vom putea să traducem documentul, ci doar să sugerăm conținutul lui, în așa fel încât cei interesați să intre și în detalii și să afle cât mai multe. Baza de date se adresează tuturor, așa cum arhivele în general se adresează fiecărui cetățean. Fiecare poate să găsească ceva acolo, fie prima atestare și datele cele mai vechi despre localitatea lui, date despre strămoșii lui, istoria proprietăților, aspecte din istoria patriei sau a unor organisme din trecutul nostru.

Reporter: Când va începe propriu-zis această acțiune și când estimați că va fi terminat acest proces?

Ioan Drăgan: Practic, proiectul a și început. (…) Proiectul este prevăzut a se finaliza în luna aprilie a anului viitor. Este un termen foarte ambițios și numărul de specialiști angajați, în jur de 30, este mare în raport cu proiecte similare. Acest fapt se datorează faptului că aceste documente sunt foarte complexe, emise de cancelarii diferite timp de 400 de ani, în limbi diferite și într-o cantitate importantă, ceea ce implică o activitate de echipă foarte susținută pe grupe lingvistice: latină, slavo-română, germană, maghiară. Sigur că avem și avantajul că aceste documente au fost în bună parte descifrate de înaintașii noștri. Unele sunt publicate în colecțiile deja cunoscute — ‘Documenta Romaniae Historica’. Dar prezentarea lor pe internet solicită o muncă aparte pentru redactarea rezumatelor și pentru verificarea unor date importante. Baza de date ce se va crea va fi ea însăși o ediție completă de documente, realizată pe baze științifice, în care conținutul va fi sub formă de copie digitală a documentului original.

Reporter: După ce veți termina cu documentele medievale, vă veți orienta și spre alte perioade istorice?

Ioan Drăgan: Digitalizarea, așa cum se face și în țări care au avansat în această direcție, are niște criterii. Nimeni nu își poate digitaliza întreaga arhivă. Am exemplul olandezilor care, până în 2030, își propun să ajungă la circa 10% din tezaurul Arhivelor Naționale. Și atunci, se face o selecție pe diferite criterii. Primează criteriul vechimii și valorii, precum și acela al solicitării publicului. Cel din urmă are în vedere conservarea documentelor. Documentele solicitate frecvent de către oamenii care vin la sala de studiu trebuie digitalizate, chiar dacă ni se pare nouă că este mai mult sau mai puțin valoroasă. E valoroasă și pentru faptul că e utilizată. Noi trebuie s-o digitizăm, realizând astfel două lucruri: conservarea acelor documente și consultarea lor facilă pe internet.

Directorul Arhivelor Naționale ale României, Ioan Drăgan

Directorul Arhivelor Naționale ale României, Ioan Drăgan

 Reporter: Practic, la ce procent ar ajunge România în urma finalizării acestui prim proces?

Ioan Drăgan: Cantitatea medievalelor, ca dimensiune, din cei peste 300 de km de arhivă este destul de redusă, per total, cred sub 1%. Pentru comparație, microfilmarea ‘de securitate’ sau ‘fondul de asigurare’, realizată în parte după criterii similare, a atins în circa trei decenii de activitate cu sincope un procent de circa 4% din fondul arhivistic. Microfilmarea este acum aproape sistată, din lipsă de bani și din alte motive, la care se adaugă, mai nou, “concurența” digitizării.

Reporter: La final, există o întrebare la care vă așteptați și la care ați dori să răspundeți, să mai adăugați la cele relatate?

Ioan Drăgan: Aș dori să adaug că noi, arhiviștii, care suntem slujbașii acestui domeniu admirabil și păstrătorii unei părți esențiale a identității noastre naționale, comunitare și locale, împreună cu factorii de influență în societate, printre care vă numărați și dumneavoastră, media, trebuie să facem mai mult pentru a conștientiza cetățenii în raport cu importanța documentelor, atât a celor legate de viața lor prezentă, cât și a celor din trecut, istorice.

Un popor, care urmărește succesul, integrarea în Europa, să se ridice pe scara civilizației, trebuie să fie și un popor care respectă documentul scris, care este temeiul oricăror drepturi într-un stat de drept și al identității individuale și comunitare. Trebuie să aibă mai multă grijă de acest tezaur impresionant lăsat moștenire de strămoșii noștri care se păstrează în arhive. Sunt state din vecinătatea noastră care, pentru epoca medievală menționată, în lipsa unei vieți de stat proprii, numără abia cu zecile documentele interne păstrate, în timp ce noi le numărăm cu zecile de mii.

Este extraordinar acest lucru și de aceea ne străduim să aducem în fața concetățenilor noștri și a lumii științifice din țară și de peste hotare dimensiunea acestui tezaur, chiar sub aspectul lui natural, să spunem, original.

e-Cultura.info/Autor: Daniel Popescu

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                     

                                                                                                                                                                                         Acasă    Carte   Arte vizuale   Teatru și Film   Muzică-Dans   Etnografie   Istorie   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Festival                                                                      Actualitate culturală   Interviu   Documentar   Știri estivale   Proiecte Culturale   Timișoara 2021   Emisiuni
                                                                                                                                                                   
                                                                     Despre   Cod de conduită   Termeni și condiții   Politică de cookies   Arhivă   Hartă site   Press kit   Susține e-cultura.info   Contact

© 2014 - 2019 e-Cultura.info.

Site premiat în cadrul Festivalului Simfest