fbpx

Categorie: Cetăți și castele

Te rugam să apreciezi sau să distribui

 
                                                                                                                                                                 


Castelul Máriaffy salvat din ruină prin accesarea de finanţare europeană

Castelul Máriaffy

Castelul Máriaffy

Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureş, ridicat în forma actuală începând cu anul 1870, a fost salvat din ruină de către primăria localităţii, care a reuşit să acceseze o finanţare europeană pentru redarea circuitului turistic a acestei clădiri emblematice.

Primarul a spus că, începând din 2010, au mai fost accesate finanţări pe proiecte mai mici, iar în anul 2018 au demarat lucrările de renovare, în baza unei finanţări europene în valoare de 1,1 milioane de euro, din care peste 80% din fonduri europene, restul cofinanţare din partea administraţiei publice locale.

Termenul de finalizare a lucrării este sfârşitul anului 2020, însă primarul speră că până în această toamnă lucrările de reabilitare vor fi gata, după care va urma implementarea unui alt proiect european, de mobilare a clădirii.

Primarul a precizat că după finalizarea lucrărilor de reabilitare castelul va fi introdus în circuitul turistic şi cultural. Şi ghidul castelului, Szasz Balint, a arătat că este foarte important ca această clădire să fie redată circuitului turistic, pentru ca tinerii să înveţe o lecţie de istorie importantă din evoluţia comunei.

“Înainte de renovare, castelul era o ruină totală, era foarte distrus, era părăsit, acoperişul era în totalitate distrus. Dacă nu se schimba acoperişul, nu ar mai fi fost existat faţada clădirii, fiindcă anumite ziduri erau prăbuşite, mai ales la etaj. După renovare, la parter vor funcţiona Muzeul Etnografic Român, Muzeul Maghiar şi Muzeul Romilor, unde vor fi expuse costume populare şi obiecte tradiţionale specifice fiecăreia dintre etniile care convieţuiesc pe raza comunei. La parter va fi amenajată o bibliotecă, inclusiv o bibliotecă digitală, dar vor fi şi cărţi vechi pe care le mai avem în comună. La etaj o să avem un Muzeu al Satului cu descoperirile arheologice din jurul castelului şi din toată comuna, vor fi două camere, fiindcă această comună este foarte bogată în descoperiri arheologice. Va mai fi amenajată o Sală a Căsătoriilor şi o sală de aşteptare în stil baroc, pe care îl foloseau grofii. Va fi singura sală pe care o putem amenaja exact cum a fost, fiindcă doar despre aceasta avem documente, din păcate”, a declarat Szasz Balin.

Din istoricul clădirii aflăm că, la mijlocul secolului al XIX-lea, castelul Máriaffy era fortificat, iar în anii 1870, la ordinul lui Albert Máriaffy, castelul a fost reconstruit, lucrările fiind coordonate de maistrul zidar Pál Soós din Târgu Mureş.

După naţionalizarea din 1948, castelul a fost trecut în folosinţa Gospodăriei Agricole de Stat, iar din 1989 clădirea a rămas pustie, deteriorându-se rapid.

Castelul Máriaffy era renumit pentru luxul pe care îl adăpostea, iar însemnările vremii spun că salonul şi galeria de portrete conţineau operele mai multor maeştri renumiţi în epocă.

e-Cultura.info / Autor: Dorina Matiş.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

A fost semnat contractul pentru studiile de reabilitatarea a cetății Sighișoara

semnat Sighișoara

Sighișoara

Primăria Sighişoara şi Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) au semnat contractul pentru realizarea studiilor de fundamentare prin care vor fi stabilite detaliile tehnice şi istorice care vor sta la baza proiectului de restaurare a Cetăţii Medievale.

Studiile astfel realizate vor furniza toate datele necesare pentru fundamentarea temei concursului internaţional, decis în premieră de România, în baza regulamentului concursurilor de arhitectură al UNESCO şi al Uniunii Internaţionale de Arhitectură (UIA).

“Avem, în sfârşit, o veste bună: lucrurile încep să se mişte şi în ce priveşte proiectul de restaurare a fortificaţiilor medievale. După mai multe luni de aşteptări procedurale, s-a semnat contractul cu firma care va întocmi studiile de fundamentare pentru realizarea proiectului. Va fi o premieră pentru România, organizarea concursului internaţional de soluţii pentru restaurarea şi punerea în valoare a ansamblului Fortificaţiilor Sighişoarei, cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului, până acum astfel de concursuri fiind organizate în oraşe importante, dintre care cele mai multe în Cluj-Napoca, însă doar pentru concursuri civile, după cum a precizat astăzi şi domnul Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului. Vor fi realizate studii ample şi cercetări, acestea fiind necesare elaborării proiectului tehnic dar utile şi în viitor pentru proiectele pentru Cetate”, a declarat, marţi, primarul Sighişoarei, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean.

Potrivit Primăriei Sighişoara, după finalizarea studiilor de fundamentare vor urma consultări cu cetăţenii din Sighişoara, cu actorii publici şi privaţi, pentru ca amenajările să răspundă nevoilor acestora.

“Vestea bună este că proiectul nu va cuprinde doar restaurări, amenajări şi funcţionalizări ale fortificaţiilor medievale ci se va extinde şi la aleile şi parcurile din Cetate care vor fi amenajate”, a spus Mălăncrăvean.

Restaurarea şi punerea în valoare a fortificaţiilor medievale ale oraşului, se va desfăşura prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice în cadrul unui parteneriat între Municipiul Sighişoara şi Institutul Naţional al Patrimoniului.

Primarul din Sighişoara, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean, a avut, marţi, o întâlnire cu directorul Institutului Naţional al Patrimoniului Ştefan Bâlici, cu reprezentantul firmei care va realiza studiile de fundamentare, dr. Kirizsan Imola, şi cu reprezentanţii Bisericii Evanghelice, Bruno Fröhlich şi Dieter König.

În urmă cu un an, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, a anunţat în cadrul conferinţei “Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale” din cadrul programului oficial al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, că Cetatea Medievală a Sighişoarei, construită în secolul al XII-lea şi păstrată aproape neschimbată, va fi restaurată în urma unui concurs internaţional de proiecte.

e-Cultura.info / Autor: Dorina Matiş.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Ascultă în soundcloud Biserica evanghelică din Câlnic reabilitată printr-un proiect cu fonduri europene

Biserica evanghelică din Câlnic

Biserica evanghelică din Câlnic

Biserica evanghelică din cadrul Ansamblului Cetate Câlnic, ansamblu protejat UNESCO, va fi reabilitată printr-un proiect cu fonduri europene, în valoare totală de peste 3,8 milioane de lei, implementat de către Parohia Evanghelică.

Prin această investiţie se urmăreşte creşterea atractivităţii turistice a zonei prin dezvoltarea monumentului de importanţă mondială – UNESCO, respectiv Biserica evanghelică din cadrul Ansamblului Cetate (Burgviertel) Câlnic.

Cererea de finanţare pentru reabilitarea Bisericii Evanghelice din Câlnic prevede că lucrările de amenajare vor dura maximum 30 luni de la data semnării contractului de finanţare.

AUDIO

Proiectul “Conservarea, reabilitarea şi promovarea Bisericii Evanghelice din Câlnic componentă a ansamblului protejat UNESCO”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, are o valoare de peste 3,86 milioane de lei (suma reprezentând valoarea totală a proiectului conform contractului), din care 3,7 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, se menţionează în comunicat.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează, pe de o parte, lucrări de reabilitare a ansamblului bisericii, iar pe de altă parte digitizarea obiectivului de patrimoniu, precum şi întocmirea şi operaţionalizarea unui plan de marketing cu acţiuni socio-culturale care să consacre obiectivul de patrimoniu în calitate de centru de atracţie turistică şi să conducă la creşterea numărului de vizitatori cu minim 50% anual.

Biserica evanghelică, pe care localnicii o cunosc sub denumirea “din Deal”, se consideră a fi fost construită în secolul al XIII-lea, dar structura de acum datează din secolul al XV-lea, fiind mult modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul său neogotic.

În cor se păstrează câteva elemente de sculptură din faza iniţială – două tabernacole şi portalul sacristiei, precum şi coloane angajate ce susţineau, cândva, o boltă. Tot aici se află două strane baroce pictate, databile în a două jumătate a secolului al XVIII-lea.

Tribună vestică a bisericii adăposteşte o orgă datând din 1867, construită de Carl Hesse din Viena.

Cetatea Câlnic, împreună cu celelalte monumente istorice, formează Centrul Cultural Internaţional, patronat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi Asociaţia “Ars Transsilvaniae” România.

e-Cultura.info / Autor: Marinela Brumar.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Castelul Peleş şi Pelişor se redeschid pentru vizitare în data de 2 iunie

Castelul Peleş

Castelul Peleş

Castelul Peleş şi Pelişor din staţiunea prahoveană Sinaia se redeschid pentru vizitare în data de 2 iunie, conducerea muzeului stabilind că turiştii vor putea vizita doar anumite zone ale acestor obiective, nefiind organizate tururi ghidate.

În cazul Castelului Peleş va putea fi vizitată doar expoziţia de bază aflată la parterul clădirii, aceasta fiind deschisă de marţi până duminică, de la 8,30 până 17,30.

Ultima intrare la castelul Peleș este programată la 16,45, iar zilnic, în intervalul 12,30 – 13,00, se face o pauză pentru dezinfectarea suprafeţelor şi aerisirea spaţiilor expoziţionale.

De asemenea, turiştii vor putea vizita, de miercuri până duminică, în intervalul 9,00 – 17,00, doar parterul şi etajul întâi al Castelului Pelişor, ultima intrare fiind la 16,15. Pauza pentru dezinfectarea suprafeţelor şi aerisirea spaţiului expoziţional este programată zilnic între 12,30 şi 13,00.

La intrarea în muzeu vor fi amplasate dispensere cu dezinfectant pe bază de alcool pentru dezinfectarea mâinilor, dar şi covoare cu dezinfectant pentru încălţăminte.

Conducerea muzeului anunţă că se va măsura temperatura vizitatorilor la intrarea în incintă, fiind interzis accesul celor care prezintă simptome de infecţie respiratorie şi al celor care au temperatura mai mare de 37,3 grade Celsius.

Totodată, accesul pe terase şi în spaţiul muzeal este permis numai cu purtarea măştilor de protecţie (medicale/non-medicale) pe toată durata vizitei, pe durata vizitei este obligatorie păstrarea distanţei de minimum doi metri între persoane, numărul maxim de vizitatori într-un spaţiu expoziţional/sală fiind de cinci persoane.

Turiştii nu vor beneficia de tururi ghidate, însă ei se vor putea documenta cu ajutorul unor panouri informative traduse în cinci limbi de largă circulaţie care vor fi amplasate în fiecare sală.

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km în anul 1874, an în care, din inițiativa suveranului, comuna primește numele de Sinaia.

Un an mai târziu, în centrul localității sunt construite primele case boierești, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploiești – Predeal, care străbate și Sinaia.

e-Cultura.info / Autor: Anamaria Constantin.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Sanctuarul neolitic de la Parţa valorificat de Consiliul Judeţean Timiş

Sanctuarul neolitic de la Parţa

Sanctuarul neolitic de la Parţa

Unicul sanctuar neolitic din România, cel de la Parţa, vechi de şase milenii, va fi valorificat de Consiliul Judeţean (CJ) Timiş prin construirea unui punct muzeal propriu, în cadrul unui parteneriat cu Serbia, lansat joi, obiectivul devenind una dintre atracţiile turistice ale Capitalei Culturale Europene 2021.

Demersul a fost iniţiat de arheologii Muzeului Naţional al Banatului (MNaB), care susţin necesitatea creării unui muzeu al neoliticului în zona Sanctuarului neolitic de la Parţa, unde se află un sanctuar ce poartă o istorie de 6.000 de ani, fiind unicul sanctuar neolitic din România şi unul dintre puţinele din Europa, complet restaurat, potrivit fostului director al MNaB, istoric dr. Leopold Ciobotaru.

Preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, a anunţat, joi, că proiectul de patrimoniu cultural intitulat “Valorificarea potenţialului siturilor arheologice Parţa (judeţul Timiş n.r.) şi Majdan (Serbia n.r.) pentru stimularea turismului în zona transfrontalieră Banat” beneficiază de o finanţarea totală de 665.303 euro, asigurată prin Programul Interreg România – Republica Serbia.

Lider de proiect este CJ Timiş şi are ca parteneri Muzeul Naţional al Banatului şi municipalitatea Novi Knezevac, Serbia.

“CJ va realiza o pagină web privind proiectul, dar şi materiale informative şi de promovare. (…). Muzeul Naţional al Banatului, administrat de CJ, va contracta proiectarea, execuţia şi dotarea cu echipamente specifice a punctului muzeal de la Parţa. Turismul poate fi o importantă axă de dezvoltare. Nu avem atâtea avantaje geografice precum alte zone, dar cu puţină creativitate putem crea o ofertă bogată la nivelul judeţului, care să completeze, de exemplu, experienţa celor care aleg să viziteze Timişoara. Proiectul de la Parţa se alătură demersurilor noastre de revitalizare a Lacului Surduc sau de creare a unui brand turistic la Margina”, a afirmat Călin Dobra.

”Unicitatea sanctuarului de la Parţa ţine de particularităţi culturale. Suntem unici prin faptul că aspectul cultural care se află la Parţa este unic, dar unicitatea ţine şi de un stadiu al cercetărilor. Mai există sanctuare în Europa, dar Parţa este un loc special pentru că sunt mai multe monumente cu funcţiune spirituală acolo, foarte multe obiecte care ţin de domeniul acesta spiritual de la Parţa. Este şi o săpătură foarte mare care s-a făcut acolo şi se pot expune mult mai multe lucruri într-un muzeu dedicat neoliticului”, declara Leopold Ciobotaru, în cadrul unei dezbateri pe această temă, care a avut loc în urmă cu doi ani la CJ Timiş.

Conform acestuia, în judeţ există mai multe sanctuare, de notorietate fiind cele de la Uivar şi Corneşti, fiecare având particularităţi proprii. El mai preciza că mai ales turiştii străini sunt atraşi de sanctuarul de la Parţa.

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Cetatea Enisala, cel mai vizitat sit arheologic se va redeschide publicului

Cetatea Enisala

Cetatea Enisala

Cetatea Enisala, cel mai vizitat sit arheologic din judeţul Tulcea, se va redeschide publicului sâmbătă, a anunţat Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” (ICEM).

În comunicatul de presă se menţionează că cetatea Enisala va fi deschisă de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00 şi că va fi limitat accesul, pentru asigurarea unei distanţe de minimum doi metri între persoane, dacă va fi cazul.

“Accesul persoanelor care nu poartă mască (medicală sau nonmedicală) pe toată durata vizitei, nu este permis. Pentru a oferi o protecţie eficace, masca trebuie să acopere gura şi nasul. Vizitatorii îşi vor putea dezinfecta mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool care va fi pus la dispoziţie la intrare”, se menţionează în comunicatul ICEM.

Sursa amintită precizează că nu va fi permis accesul persoanelor care prezintă simptome de infecţie respiratorie, tuse, strănut, rinoree sau stare generală alterată, al persoanelor care au temperatura mai mare de 37,3 grade Celsius, precum şi accesul persoanelor care refuză să le fie verificată temperatura.

Managerul ICEM, Sorin Ailincăi, a precizat că toate instituţiile muzeale vor fi redeschise treptat în perioada următoare, în funcţie de termenul la care vor fi livrate produsele comandate necesare punerii în practică măsurilor de prevenţie în contextul pandemiei cu noul coronavirus.

“Am început procedurile de achiziţie a celor necesare deschiderii muzeelor şi treptat, în funcţie de furnizori, toate instituţiile ICEM se vor redeschide publicului. Se va deschide mai întâi cetatea Enisala, pentru că este un muzeu în aer liber”, a afirmat managerul Ailincăi.

În paralel, vor continua expoziţiile virtuale ale instituţiilor muzeale, expoziţii care au început în timpul stării de urgenţă.

“Am căutat să expunem lucrări care nu pot fi prezentate publicului, din varii motive, poate sunt mai degradate, poate că nu sunt mijloacele financiare. Am selectat ce am considerat mai valoros şi de interes în această perioadă. În fiecare zi de marţi şi vineri avem vernisaje online, am avut reacţii pozitive, dar ne este dor de public, de contactul direct cu vizitatorii”, a declarat curatoarea mai multor expoziţii virtuale, Alice Georgiana Fânaru, cercetător al ICEM.

Conducerea ICEM a menţionat că şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară şi Muzeul de Istorie şi Arheologie organizează evenimente online, acestea urmând să se desfăşoare şi în perioada stării de alertă.

Obiectiv aflat în patrimoniul naţional cultural, cetatea Enisala este cel mai vizitat sit arheologic din judeţul Tulcea, iar anul trecut a numărat peste 50.000 de vizitatori, potrivit conducerii ICEM.

e-Cultura.info / Autor: Luisiana Bîgea.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Ascultă în soundcloud Măsurători topografice la cetatea Blidaru pentru stabilirea regimului juridic


Ccetatea dacică Blidaru

Ccetatea dacică Blidaru

Specialiştii au început măsurătorile topografice în cetatea dacică de la Blidaru, scopul acţiunii fiind clarificarea regimului juridic al terenurilor pe care este amplasat situl istoric, în vederea preluării lui în administrare de către Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara.

Topografii şi-au desfăşurat activitatea în teren sub supravegherea reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi ai CJ Hunedoara.

“Prin realizarea măsurătorilor topografice se au în vedere, în prima etapă, determinarea suprafeţelor aferente zonei 1 şi zonei 2, identificarea proprietăţilor prin suprapunerea cu schiţele de carte funciară veche”, se arată într-un comunicat al CJ Hunedoara.

AUDIO

Odată identificate suprafeţele, se va trece la etapa a II-a a programului, când vor avea loc discuţii cu proprietarii terenurilor, în vederea cedării dreptului de proprietate în favoarea CJ Hunedoara şi demararea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în cazul proprietarilor cu care nu se ajunge la o înţelegere concretă.

Măsurători topografice în teren au mai avut loc la cetatea dacică Costeşti- Cetăţuie şi vor continua, în zilele următoare, la cetăţile dacice Piatra Roşie şi Băniţa.

Cetăţile dacice Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Luncani – Piatra Roşie şi Băniţa, aflate pe teritoriul judeţului Hunedoara, respectiv cetatea Căpâlna, situată în judeţul Alba, fac obiectul Legii nr. 23/2020, prin care se prevede clarificarea regimului lor juridic şi preluarea în administrare de către forurile judeţene în vederea protejării şi valorificării potenţialului turistic al celor cinci situri înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, alături de Sarmizegetusa Regia.

În paralel, în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii, reprezentanţii Ministerului Culturii şi cei ai CJ Hunedoara vor elabora planul de protecţie şi gestiune a cetăţilor dacice.

Documentul va stabili măsurile de protecţie şi modalitatea efectivă de punere în valoare a celor cinci cetăţi dacice, monumente UNESCO.

e-Cultura.info / Autor: Sorin Blada.

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie.

Ascultă în soundcloud Noi descoperiri la Castelul Corvinilor în urma lucrărilor de restaurare

Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor

O frescă din secolul al XV-lea, păstrată în condiţii “excepţionale”, şi un etaj de apărare situat la baza Turnului Alb au fost scoase la iveală de lucrările de restaurare ale Castelului Corvinilor din Hunedoara.

Deşi castelul este închis vizitatorilor, lucrările de restaurare ale acestuia sunt în plină desfăşurare, ocazie care a rezervat specialiştilor “o serie de surprize” în special în zona Turnului Vechi de Poartă şi a Turnului Alb.

AUDIO

“Odată cu deschiderea rosturilor şi îndepărtarea unor tencuieli realizate cu ciment am avut plăcuta surpriză de a descoperi o intrare practicată în zidul cetăţii de secol XIV – acea cetate care a fost dăruită lui Voicu de către Sigismund de Luxemburg. Totodată la etajul Turnului Alb, o plombă fragil montată într-o intrare de secol XVII ne-a adus plăcuta surpriză a unui acces într-o încăpere sigilată (…) cel mai probabil în secolul al XIX-lea, în timpul lucrărilor de restaurare. În acest sector, se păstrează într-o stare de sănătate excepţională fresca de secol XV cu care Castelul Corvinilor era împodobit în întregime”, a declarat directorul Muzeului Castelului Corvinilor.

De asemenea, la baza Turnului Alb a a fost descoperit un etaj de apărare despre care arheologii au apreciat că ar fi fost astupat intenţionat de-a lungul timpului. Nivelul de apărare era prevăzut cu guri de tragere cu trei locaşuri, o inovaţie specifică secolului al XVII-lea.

Castelul Corvinilor din Hunedoara se află într-un proces de restaurare realizat în baza unui contract de finanţare cu fonduri europene nerambursabile în valoare de 5 milioane de euro.

Între obiectivele care vor fi restaurate se numără Turnul pictat sau Turnul Buzdugan, Sala Cavalerilor şi Sala Dietei, Turnul Capistrano, Turnul Vechi de Poartă, Aripa Bethlen, Bastionul Toboşarilor, Fântâna, Capela, Groapa urşilor, Turnul Njeboisia.

Termenul de finalizare al întregului proiect este 31 august 2021.

e-Cultura.info / Autor: Sorin Blada.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Castelul Huniazilor din Timişoara, va fi restaurat de Institutul Patrimoniului

Castelul Huniazilor din Timişoara

Castelul Huniazilor din Timişoara

Castelul Huniazilor din Timişoara, în care ar trebui să funcţioneze Muzeul Naţional al Banatului (MNB), dar care este închis de 12 ani pentru lucrări de consolidare şi restaurare, va fi restaurat prin Programul Naţional de Patrimoniu, cu ajutorul Institutului Naţional de Patrimoniu (INP), cu care Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, administratorul clădirii, a încheiat un protocol de colaborare în acest sens.
AUDIO

Preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, a declarat că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu ministrul Culturii, Daniel Breaz, şi cu reprezentanţii INP, s-a luat decizia demarării proiectului de consolidare, restaurare şi punere în funcţiune a Castelului Huniazilor din Piaţa operei din Timişoara prin Programul Naţional de Restaurare.

“Astăzi am aprobat în şedinţa CJ protocolul cu Institutul Naţional de Patrimoniu, punem toată documentaţia din punct de vedere al proprietăţii la dispoziţia INP, care va scoate la licitaţie documentaţia, studiul de fezabilitate sau DALI pentru acest proiect, după care îl va preda CJ Timiş, noi urmând să identificăm surse de finanţare pentru realizarea investiţiei propriu zise. INP partener şi mai departe în monitorizarea derulării investiţiei, ţinând cont că sunt specialişti în ceea ce înseamnă restaurarea în mod special a clădirilor de patrimoniu clasa A, aşa cum este Castelul Huniazilor”, a afirmat Călin Dobra.

Potrivit liderului administraţiei judeţene, acest lucru înseamnă că anul viitor cel mai târziu CJ Timiş va avea de la INP documentaţia şi conceptul restaurării şi punerii în funcţiune a Castelului Huniazilor, iar după aceea administraţia judeţeană va continua cu proiectarea şi cu execuţia investiţiei.

În cei zece ani de intervenţii, construcţia a făcut obiectul a cel puţin patru proiecte de reabilitare nefinalizate, iar primarul Nicolae Robu propusese în anul 2016 transferarea MNB de la CJ la municipalitate, “pentru a putea finaliza reabilitarea, după aproape zece ani de când este închis”. Valoarea contractului semnat în anul 2012 era de peste 12 milioane de lei.

Impunătoarea clădire era în risc major de prăbuşire, ceea ce a impus luarea unor măsuri urgente de punere în siguranţă a clădirii, inclusiv prin injectarea de beton sub baza construcţiei.

Pe lângă acestea, s-a avut în vedere şi punerea în valoare a stilisticii medievale a castelului, rezolvarea din punct de vedere funcţional şi arhitectural a faţadelor în concordanţă cu principiile conservării şi restaurării monumentelor istorice, amenajarea curţii interioare, remedierea unor degradări arhitecturale, reamenajarea spaţiilor şi adaptarea funcţiunilor muzeale la caracterul patrimonial major al clădirii.

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Palatul Principilor din Alba Iulia va fi restaurat până în anul 2021

Palatul Principilor din Alba Iulia

Palatul Principilor din Alba Iulia

Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia, construit în secolul al XV-lea şi fostă reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul, în care ar urma să fie amenajat un Muzeu al Principatului Transilvaniei, va fi finalizată până în vara anului 2021.
 
AUDIO

Valoarea nerambursabilă atrasă pentru acest proiect este de 20,6 milioane de lei, la care se adaugă contribuţia proprie a Consiliului Local de 0,4 milioane de lei şi cheltuieli neeligibile de 0,6 milioane de lei.

Potrivit reprezentanţilor firmei care realizează lucrările, se estimează că acestea vor fi finalizate “în 2021, undeva prin august”.

Deocamdată au fost executate “lucrările mari”, gen demolare corp parazitar parter şi etaj, desfacere planşeu la etaj, subzidiri, hidroizolaţii la fundaţii, decapări tencuieli, evacuare moloz.

Odată finalizate conservarea şi restaurarea, Palatul, cea mai importantă, potrivit specialiştilor, clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.

“Corpul principal (al Palatului – n.r.) va deveni locul ideal de ilustrare a istoriei europene a Principatului Transilvaniei, cu acţiuni şi evenimente culturale şi ştiinţifice. (…). Avem în vedere crearea unui set de posibilităţi de valorificare culturală şi turistică şi transformarea într-un creuzet al artelor şi al ştiinţelor umaniste. Spaţiul de o generozitate provocatoare şi stimulativă este clar destinat evenimentelor de anvergură”, a afirmat Voicu Paul.

El a menţionat că pentru restul clădirilor din ansamblul Palatului care nu au fost cuprinse în acest proiect s-a eliberat autorizaţie de construire, valabilă cinci ani, “pentru tot ceea ce înseamnă acoperişuri”, urmând să se identifice cele mai rapide moduri de a finanţa aceste lucrări.

Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, “soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

Se estimează că după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor, numărul vizitatorilor o să fie de 26.000 după primul an de implementare a proiectului şi de peste 60.000, după încă cinci ani.

Palatul are şapte corpuri şi reprezintă cam două treimi din ceea ce a fost în epoca premodernă reşedinţa principilor Transilvaniei. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania.

Palatul se află, din 2009, în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.

e-Cultura.info / Autor: Marinela Brumar.


Share-uiește cu prietenii.

Ascultă în soundcloud Palatul Principilor din Alba Iulia, intră în proces de renovare

 Palatul Principilor

Palatul Principilor

Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia, construit în secolul al XV-lea, fostă reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul şi în care ar urma să fie amenajat un Muzeu al Principatului Transilvaniei, ar urma să fie finalizată până la sfârşitul anului viitor.

Primăria Municipiului Alba Iulia a anunţat că au început lucrările de conservare, restaurare şi valorificare durabilă a corpului principal, E, al Palatului Principilor din Cetatea Alba Carolina, considerat de către specialişti cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania. Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, “soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

AUDIO

Amplasamentul a fost predat către firma din Satu Mare care a câştigat licitaţia în noiembrie 2018, iar după organizarea de şantier, primele lucrări la obiectiv sunt cele de demolare corp parazitar parter şi etaj, desfacere planşeu la etaj, subzidiri, hidroizolaţii la fundaţii, decapări tencuieli, evacuare moloz.

Proiectul, unul complex, presupune lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare şi expoziţionale. Durata lucrărilor este de 21 de luni. Valoarea contractului este de peste 16,2 milioane de lei, fără TVA, majoritatea fonduri nerambursabile.

Funcţiunile propuse sunt culturale şi sunt considerate de specialişti potrivite atât pentru clădire ca monument istoric, cât şi pentru a atrage un număr cât mai mare de turişti.

După finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor, numărul vizitatorilor o să fie de 26.000 după primul an de implementare a proiectului şi de peste 60.000, după încă cinci ani.

Palatul are şapte corpuri şi reprezintă cam două treimi din ceea ce a fost în epoca premodernă reşedinţa principilor Transilvaniei. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania.

Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie, rămânând cu destinaţie militară până în urmă cu peste un deceniu.

e-Cultura.info / Autor: Marinela Brumar.


Share-uiește cu prietenii.

Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni din Iaşi, scos la vânzare

Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni

Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni

Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni din judeţul Iaşi, cu 36 de camere, mărturia uneia dintre cele mai vechi curţi boiereşti ale Moldovei, este scos la vânzare. Preţul de pornire este de 500.000 euro, iar valoarea estimată ajunge la 1,5 – 1,9 milioane euro.

Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni este unul dintre castelele cele mai reprezentative ale Moldovei.

Prima clădire din actualul ansamblu arhitectural a fost biserica, ridicată în anul 1669, în apropierea unei curţi boiereşti, probabil dintre cele mai vechi din voievodat. După căsătoria Mariei Cantacuzino, în anul 1778, cu Constantin Ghica, moşia a intrat în posesia familiei Ghica-Deleni.

Lucrările de reamenajare efectuate de aceştia au dat ansamblului configuraţia actuală. Astfel, până în anul 1802, au fost executate lucrări de restaurare şi extindere, a fost construit zidul de incintă din piatră, pentru ca mai apoi, la început de secol XX, castelul să fie reamenajat după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.

Castelul are spaţii ample şi luminoase – încăperi, saloane, holuri – dispuse la parter, etaj, şi demisol. Are 36 de camere şi se află pe un domeniu cu o suprafaţă de peste 4 hectare.

e-Cultura.info


Share-uiește cu prietenii.




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Audiobook   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Cuvinte ale ierarhilor   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală                                                                               Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.