fbpx

                                                                                                                    pictogramae

La moartea unui pictor

Alaltăieri a murit Alexandru Iacubovici, pictorul. N-aș zice că știam prea multe despre domnia sa, dar m-am intersectat de câteva ori cu dânsul, fie la evenimentele noastre, fie în casa domnului Drăgan. Păstrez în minte imaginea unui bătrân reținut, calm, echilibrat, o figură ca de eremit cu o anumită sfioșenie. Evident un domn. Am schimbat de câteva ori amabilități, dar nu am trecut niciodată de acest prag. Nu era cazul. Dacă îl citeai corect înțelegeai că nu prea îi place să-l tulburi, că puteai ușor importuna.

Astfel încât, deși știam că e un mare artist, că e o șansă să ți se dezvăluie, nu am forțat niciodată limita. Cu toate acestea pot spune că l-am cunoscut, că îl simțeam apropiat așa cum trebuie să se simtă cei ce fac parte dintr-o aceeași conspirație. În cazul nostru, arta (de aceea scriu rândurile de față!). Am vorbit de câteva ori despre el și despre pictura domniei-sale cu maestrul Drăgan; cel mai mult ieri, când am postat pe facebook un frumos text pe care domnul Drăgan îl scrisese la cald, adică la mare tristețe. Pe ei îi legase o veche prietenie și o reciprocă admirație.

Târgul Internațional de Carte și Muzica Brașov 2015

PUBLICITATE

Alexandru Iacubovici  s-a născut la 24 iunie 1941 la Prejmer, județul Brașov. Clasele elementare le urmează la Școala generală nr. 12 din Brașov, apoi devine elev la liceul ce poartă azi numele de Colegiul Național “Andrei Șaguna”. Pasionat de desen tânărul Iacubovici urmează și cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesorului Eftimie Modâlcă (1963-1966). Despre această minunată perioadă de acumulare, Alexandru Iacubovici își amintea cu mare drag. „Pictorul Eftimie Modâlcă – mărturisea el – este un desenator fabulos, un compozist extraordinar. Cu domnia sa am lucrat practic un an. După cîteva săptămîni a acceptat să intru şi în atelierul lui de acasă. Lucra foarte mult şi am putut învăţa cum trebuie să învăţ sau unde să privesc, cu înţelegere, o temă. Şi tehnică am învăţat de la Eftimie Modâlcă, dar şi compoziţie. Îmi exemplifica prin lucrări din Renaştere sau analizam creaţii ale lui Picasso. Mergeam direct la sursă şi atunci înţelegeam. Făcea ca marii artişti, mă punea şi pe mine să fac o schiţă de compoziţie a lucrării pentru a mi-o întipări în memorie şi pentru ca și mâna să participe odată cu mintea.

Tot de la el am învăţat însă şi omenia şi gospodărie. Eftimie Modâlcă era unul din cei mai străluciţi ţărani care a supt ca un lujer din acest pămînt, a înflorit pentru noi, pictori şi privitori“ („Monitorul Expres“, 24.08.2006, un material de Steluța Pestrea-Suciu). Urmează apoi Facultatea de Arte Plastice din Bucureşti, clasa Marin Gherasim şi Ion Sălişteanu (1966-1969). Și acești ani îl marchează. Are șansa unor bune întâlniri cu mari profesori: „unul dintre aceştia era Marin Gherasim, la care am găsit bunătate, o altfel de creştere, din pămînt bucovinean, stropită cu mintea, cuvintele şi sfaturile unui tată care era preot.

publicitate

PUBLICITATE

A avut de la început de unde să pornească în viaţă. Din Moldova, cu frumuseţe şi veche cultură, la care a adăugat atmosfera Bucureştiului. Horia Bernea, Nichita Stănescu, Marin Gherasim se întîlneau, discutau, îşi dăruiau idei, nu numai între ei, ci chiar şi cu actori, compozitori, coregrafi. Făceau planuri, se contraziceau într-o atmosferă elevată. Tot Marin Gherasim m-a învăţat să mă uit în jur, să gîndesc profund la lucruri indiferent de domenii, fie religios sau filozofic“. Echipat cu tot ce îi trebuie Alexandru Iacubovici se întoarce la Brașov și face o frumoasă carieră de profesor de pictură și istoria artei la Școala de Arte (1971 – 2003).

În paralel lucrează sârguincios și din 1990 devine membru UAP. Participă la un număr impresionant de expoziţii (peste 160) personale şi de grup cu: pictură în ulei, acuarelă, tuşuri, gravuri, happening-uri, instalaţii spaţiale ş.a.m.d. Expune şi în afara ţării: în Belgia, Franţa, Polonia, SUA. Este nominalizat în ,,World Art Registry” (SUA). Are lucrări în muzee, instituţii publice şi private, colecţii din România, Belgia, Germania, Franţa, Italia, Egipt, Spania, Elveţia, Grecia ş.a.m.d. Un artist împlinit am spune, care deși nu a vândut mult (a trăit cu discreție, fără să încerce să ia fața nimănui!) își are locul între ,,mari maeștri” (Daniel Drăgan). ,,Creația acestui foarte valoros artist este un reper în arta modernă, uimind prin diversitatea motivică, prin concepție și expresie artistică… (Bianca Osnaga). Și ,,deşi numele şi imaginea operei sale nu sunt fenomene de masă, într-un prezent care tranzacţionează cu uşurinţă valoarea cu lipsa bunului-simţ, Alexandru Iacubovici, în singurătatea atelierului, urmează – scria Iolanda Malamen (,,Luceafărul de dimineaţă”, Nr. 15-16/31 martie 2010) de câteva decenii celebrul dicton: Fieri sequitur esse! (A deveni urmează lui a fi)”.

Și tot Iolanda Malamen reușește multa paucis, în același material, o minunată descriere a pictorului și a artei sale: ,,artist al limbajului, Alexandru Iacubovici a găsit, încă de la începuturi, modalităţile de a se exprima cu o rigoare punctual-sacerdotală, impunându-şi un program care să-i trădeze aptitudinea de-a relaţiona cu simbolurile şi de a le reda într-o ordine eufonică. Explorator al universului, pe care îl defragmentează cu minuţie de ebenist pus în situaţia de-a reface străluciri şi împodobiri care păreau uitate, el se mântuie abstractizând, memorând şi construind în tehnici care ţin de taina şi darul cuvîntului. Natura ascetic-meditativă a meşteşugarului şi procesul de reconfirmare cu fiecare gest a valorii obiectului şi limbajului sunt sensuri cărora Alexandru Iacubovici le află pulsul teluric şi cosmic. În plastica noastră nu sunt mulţi asemenea descoperitori ai nodurilor şi semnelor (cum ar spune poetul), frazate şi proiectate în real, cu vigoarea unor mituri. Cu opera lui Alexandru Iacubovici (un soi de călugărie într-un salon de inventică modern) s-ar putea umple pereţii unui muzeu, în care geometriile ei misterioase să-şi trăiască pateticile încrengături.”

Nici acum când mă pregătesc să termin articolul sentimentul de pierdere nu s-a diminuat. Îi văd pictorului figura, îi înțeleg munca și am în minte poveștile lui Daniel Drăgan: cum s-au născut, din prietenie, primele expoziții (la Predeal, la Rupea, la Brașov), cum s-au vândut primele două tablouri (unul cumpărat pe ascuns de domnul Drăgan pentru ca artistul să capete curaj) ș.a.m.d.. Am toate astea în minte în dreptul unei fraze: „Pentru mine, ca om credincios mărturisea pictorul, consider esenţiale trei valori: întâi e Dumnezeu, apoi e mama, iar pentru ultimii 400 de ani, cartea („Monitorul Expres“, 24.08.2006, Steluța Pestrea-Suciu). Alături am o stare de parcă mi-a murit o RUDĂ! Dumnezeu să-l odihnească!

e-Cultura.info

Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like. Urmăreşte: www.e-cultura.info pe FACEBOOK

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

                                                                     

                                                                                                                                                                                         Acasă    Carte   Arte vizuale   Teatru și Film   Muzică-Dans   Etnografie   Istorie   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Festival                                                                      Actualitate culturală   Interviu   Documentar   Știri estivale   Proiecte Culturale   Timișoara 2021   Emisiuni
                                                                                                                                                                   
                                                                     Despre   Cod de conduită   Termeni și condiții   Politică de cookies   Arhivă   Hartă site   Press kit   Susține e-cultura.info   Contact

© 2014 - 2019 e-Cultura.info.

Site premiat în cadrul Festivalului Simfest