fbpx

                                                                             pictogramae

Ministerul Culturii trebuie să-și recâștige un loc între ministerele oricărui guvern

Ministrul Culturii Corina Şuteu

Ministrul Culturii Corina Şuteu

Ministerul Culturii trebuie să-și recâștige un loc strategic între ministerele oricărui guvern, a declarat ministrul de resort, Corina Șuteu.

Ministrul vorbeşte, în interviu despre importanța proiectului privind campania “Cumințenia Pământului”, despre necesitatea acordării unor bugete multianuale pentru anumite proiecte, precum Festivalul Enescu, Festivalul Național de Teatru, TIFF sau Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, dar și despre susținerea industriilor creative prin organizarea unei noi sesiuni de finanțări nerambursabile din cadrul programului CultIN.

Reporter: Care va fi “prioritatea zero” a Ministerului Culturii în vacanța parlamentară?

Corina Șuteu: Prioritățile zero ale ministerului vor fi, pe de o parte, campania “Cumințenia Pământului” și în al doilea rând, rectificarea bugetară. Cred că este foarte important în această a doua jumătate a anului să am posibilitatea să pun în practică și o politică la care am lucrat și înainte, legată de proiectele prioritare, de modul în care sunt alocate fondurile pentru instituțiile publice de cultură. E un aspect mai puțin spectaculos, dar vom încerca la rectificarea bugetară să alocăm fondurile în conformitate cu ceea ce instituțiile au nevoie. Unele dintre ele chiar dezvoltă proiecte pe care vrem să le susținem și să le încurajăm și vom lucra, începând din luna august, pentru un mod de a bugeta anul viitor care să permită multianualitatea, cel puțin pentru proiectele prioritare și pentru anumite proiecte ale ministerului care, până acum, se loveau de această barieră a anualității, în sensul fluidizării. Dacă avem proiecte consolidate, dacă avem acțiuni la care credem că multianualitatea ar fi un instrument de facilitare, vrem să lucrăm în acest sens pentru următorul buget. Aceasta este o prioritate și vrem să-i dedicăm timp.

“Cumințenia Pământului” este, într-adevăr, campania pe care ne vom concentra, alături, firește, de cinematografie care rămâne prioritatea absolută.

Reporter: Ne puteți enumera câteva proiecte la care veți pleda pentru multianualitate?

Corina Șuteu: Știm că, de pildă, Festivalul Enescu nu e unul anual, dar el are nevoie de o bugetare care să fie multianuală. Știm că Festivalul Național de Teatru sau TIFF, sau Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu ar avea nevoie de o asemenea bugetare. Știm, pe de altă parte, că instituțiile publice au ele însele proiecte. Nu? Festivalul Interferențe de la Teatrul Maghiar din Cluj ar avea nevoie de multianualitate, dacă dorim să-l consolidăm. Bienala de Artă, care depinde iarăși de minister, ar fi foarte bine dacă ea n-ar trece în fiecare an printr-un sistem de bugetare anual. Ar fi bine să fie multianuală.

Reporter: Suma care s-a strâns, până în prezent, în campania “Cumințenia Pământului” e infimă față de necesar. Cum veți grăbi procesul strângerii de fonduri? Pe când donarea prin SMS?

Corina Șuteu: Suntem într-o relansare, împreună cu GMP, a campaniei. Vom grăbi procesul prin, în fine, accesarea posibilității SMS-urilor, care durează doar din motive tehnice, nu din alte rațiuni, dar va fi făcută. Va fi făcut un teledon, vor fi organizate o serie de evenimente, între iulie și august, care să susțină campania. Până la sfârșitul acestei săptămâni, vom stabili colaborări în acest sens. Am lansat deja ideea ca toate instituțiile publice din subordinea ministerului să aibă propria politică de campanie în privința ‘Cumințeniei Pământului’. Pe de-o parte, să facă publicitate campaniei și, pe de altă parte, să susțină în forme adaptate, în măsura în care ei au acces la un public care poate nu e informat suficient despre această campanie. De asemenea, voi antrena câțiva dintre creatorii care cred în campanie, pentru că există un grup dedicat acesteia. Intenționez să discut cu ei și să văd în ce fel și ei pot să împrumute din energia și din aura lor acestei campanii.

Reporter: Care va fi poziția ministerului în cazul unui eșec al campaniei?

Corina Șuteu: Eu nu văd această campanie decât, deja, ca pe un succes. Și am să explic. În primul rând, mie nu mi se pare că suma strânsă este totul. Cred că este extrem de important că un nume mare de oameni, deja 3.000, au donat. Până la sfârșitul campaniei, va fi un număr mult mai mare. E important că oamenii au crezut că merită să donezi. Este un proces, dintr-un anumit punct de vedere, complet revoluționar în modul în care participi la un act cultural. E, de fapt, un proiect idealist și utopic în modul în care a fost lansat.

Deci, atenția asupra lui, faptul că a aflat atâta lume despre ‘Cumințenia Pământului’, faptul că, în momentul de față, statuia lui Brâncuși este vizitată și a intrat în atenția publică cu totul altfel decât era mi se pare, de asemenea, un succes. În fine, faptul că s-a lansat acest subiect al strângerii de fonduri prin participare individuală, prin participarea companiilor, printr-o participare care să completeze participarea statului… Criticile care s-au adus legate de faptul că există sau nu există bani ca statul să achiziționeze statuia nu-și au sensul, dacă ne uităm la această campanie ca la o campanie de responsabilizare în sensul cel mai înalt al oamenilor care vor să participe direct la actul de cultură.

Cred că în acest fel trebuie văzute lucrurile. Și atenția asupra ‘Cumințeniei Pământului’ a reatras atenția asupra Ansamblului de la Târgu Jiu și asupra faptului că foarte multe dintre operele lui Brâncuși, majoritatea de fapt, sunt în străinătate. A redeschis subiectul Brâncuși, într-o lumină care, în Anul Brâncuși, e o formă de celebrare, inedită, dar o formă de celebrare.

Reporter: În ce stadiu se află procesul de retrimitere a documentației către UNESCO pentru Ansamblul de la Târgu Jiu? Dar Muzeul Brâncuși?

Corina Șuteu: Dincolo de Ansamblu, avem și chestiunea Muzeului de la Târgu Jiu și, deocamdată, înaintăm pe calea constituirii unui grup internațional care să poată să participe, până la finele acestui an, în definirea, cel puțin a modului în care trebuie conceput acest proiect, nu numai din punctul de vedere al conceptului, ci și din punct de vedere practic. Avem discuții în continuare, am așteptat să treacă și alegerile locale ca să vedem exact cum redimensionăm lucrul la proiect și aștept, în mod special, să sosească un nou secretar de stat pe patrimoniu, care se va ocupa și de muzee și care, la rândul său, va prelua subiectul mult mai activ.

Reporter: În ce fel va impulsiona activitatea ministerului numirea unui nou secretar de stat în locul lui Mihai Ghyka, specializat în domeniul Patrimoniului? Ce așteptați de la anunțatele întâlniri săptămânale de la minister pentru salvarea Patrimoniului?

Corina Șuteu: E greu să spunem impulsiona, în momentul în care mandatul acesta este deja în curs. E vorba, mai degrabă, de o continuare a lucrului la tezele Patrimoniului, care, de fapt, participă și la continuarea grupului de lucru extrem de complex pentru Codul Patrimoniului. Asta este una din prioritățile guvernamentale care vor fi continuate. Am avut o întâlnire foarte bună cu doamna Derer în legătură cu avansarea pe acest Cod al Patrimoniului și, cu toate că suntem conștienți de dificultatea acestui demers, el e foarte important și constant ne preocupăm de asta.

Venirea unui secretar de stat va permite ca această activitate să continue în mod coerent. Ea deja se întâmplă. Repet, aici nu e vorba decât de o continuare a unui efort deja angajat. Un al doilea mare dosar al Patrimoniului este Institutul Național al Patrimoniului, Planul Național de Restaurare, program pe care dorim la nivel interministerial să-l relansăm în legătură cu Roșia Montană. Vrem să reluăm această discuție.

Întâlnirile cu Ordinul Arhitecților din România, pe care vrem să le facem la sugestia lor, să avem întâlniri săptămânale, și pe care le va continua secretarul de stat care va veni, vor permite concentrarea pe acele zone, acele domenii care trebuie să rămână constant în atenție. Pentru că Patrimoniul nu este un domeniu pe care îl tratezi în mod acut. Există intervenții de urgență, există o necesitate de intervenție de urgență și vreau să insist aici că, de pildă, pe Legea de abilitare, unul dintre domeniile pe care am dorit să facem o modificare legislativă simplă care să permită intervenția în urgență ar fi fost bine s-o putem face. Nu se poate, vom relua acest dosar.

Patrimoniul are o dimensiune de constanță și de preocupare care trebuie să pornească și să fie extrem de riguros urmărită. Cred că suntem cu toții de acord că e un domeniu care se află în criză și poate că, până la sfârșitul anului, ce vom obține prin tezele Patrimoniului, prin lucrul la Codul Patrimoniului și prin inițiative legislative, care poate chiar dacă nu vor fi finalizate ele se vor consolida, este să reglăm urgențe ale acestui domeniu pe care orice ministeriat va trebui să le urmărească în continuare.

Reporter: Cum răspundeți “scrisorilor” care contestă intențiile legislative ale ministerului în domeniile cinematografiei, sau, mai recent, din partea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care acuză “presiuni” și “umiliri publice” în urma recentelor evaluări de management?

Corina Șuteu: Cred că sunt două întrebări diferite. Eu am acceptat faptul că, din păcate, legea de abilitare pe cinematografie, arheologie și patrimoniu n-a trecut. Am acceptat cu tristețe și surpriză. Ceea ce m-a surprins oarecum neplăcut a fost modul în care s-a raportat Legislativul la Executiv. Dacă noi, Executivul, propunem în vacanță parlamentară anumite măsuri este deoarece considerăm că avem încrederea Legislativului să le facem și asta este ceva firesc, repet, într-un proces democratic. Și am propus modificări a căror relevanță, legitimitate este reală. Asta face o administrație. Se uită într-un domeniu, vede ce e important să fie făcut și într-o bună credință propune aceste schimbări. Voi continua consultările în așa fel încât legitimitatea acestor măsuri să fie agreată cât se poate de mult și nu o voi face doar pe aceste domenii, ci și pe altele, care sunt domenii prioritare și a căror importanță e foarte mare în sistem, cum ar fi legea instituțiilor de spectacol, ori cea a proiectelor culturale.

La cealaltă întrebare, scrisoarea care mi-a fost adresată, de neîncredere asupra comisiilor, aici răspunsul meu este că primesc scrisori de contestare destul de des. Un ministru primește foarte multe scrisori de contestare. Tot ce pot să răspund este că, din punctul meu de vedere, există bună credință în organizarea acestor comisii. Dacă s-au făcut greșeli ele pot fi contestate și apoi procedura continuă. Este adevărat — aici nu vorbesc neapărat ca ministru, ci ca om de cultură — există, din punctul meu de vedere, o problemă reală în modul în care sunt abordate contestațiile la anumite concursuri pentru că se judecă contestația pur procedural nu pe fond, apoi posibilitatea de a o judeca pe fond este pusă în dificultate de felul în care, la ora aceasta, funcționează Legea managementului instituțiilor publice.

Această lege, cred că, la rândul ei, ar trebui să suporte modificări. Și s-a discutat despre aceasta de la începutul mandatului fostului ministru. Ea trebuie, însă, să sufere modificări corelate cu alte schimbări și acestea trebuie foarte bine gândite, în așa fel să nu creăm o situație mai rea chiar decât este astăzi. Deci, răspunsul meu la contestațiile legate de buna credință în privința comisiilor și la termenul “umilire”, care e folosit în contestație, este că regret că ea e percepută așa, nefiind vorba decât de o aplicare a unor norme, așa cum ministerul a înțeles de cuviință să o facă. Oricum, aceste concursuri s-au petrecut între ministeriatul trecut și ministeriatul meu.

Reporter: Așadar, cât de drastică veți fi — pentru a vă cita — în cazul CNC?
Corina Șuteu: Îmi mențin afirmația și n-am luat încă o decizie a modalității de a fi drastică, dar cred că în sistemul industriei cinematografice e nevoie de un gest simbolic.

Corina Șuteu: Sunt mai multe lucruri de spus. Am reluat CultIN-ul, pentru că, tocmai din cauza lipsei unei metodologii adaptate industriilor creative, mi-am dat seama că, iarăși, procedural, competiția CultIN nu și-a adus roadele pe care le-am așteptat, dar ea va avea un efect până în toamnă. Va fi mult mai adaptată industriilor creative, de data asta.

În al doilea rând, vom avea o alocare importantă către unitatea de management legată de România Creativă, un program care va beneficia de fonduri europene, extrem de important, prin care se vor susține industriile creative din țară prin oferirea unor training-uri, prin oferirea unui tip de mentorat care să dezvolte grupurile creative capabile să lucreze în meșteșuguri, în design, în tot ceea ce sunt industriile creative. Și acesta este un program de care ne bucurăm să aflăm că dimensiunea fondurilor alocate este foarte importantă.

Apoi, Institutul Național de Formare și Cercetare Culturală lucrează la o Carte albă a industriilor culturale și creative. Suntem în legătură cu Ministerul Economiei pentru această strategie a României Creative. Avem un grup în acest sens în minister, alcătuit din Platforma Cultura Vie, coordonată de Raluca Pop, și intenționez să rog pe încă un consilier să întărească acest grup, care să fie cu adevărat dedicat direcției acesteia.

Este important de spus că asta este o terminologie și un conținut care e inovator pentru Ministerul Culturii. Administrația noastră n-a gestionat până acum chestiunea industriilor creative, deci, în paralel, administrație învață să gestioneze și dezvoltă programe. Și, firește că există și obstacole, firește că există și momente de piedică, dar, în esență, e o direcție care, cred eu, va reprezenta un vector de evoluție chiar a administrației din minister pentru că va avea o chestiune dedicată.

Nu întâmplător, deși pare că vorbesc despre altceva, domeniul acesta al relațiilor internaționale — afacerilor europene vreau să-l întăresc cât se poate în minister, în așa fel încât tot cea ce ține de piața digitală, de Legea drepturilor de autor, de prezența noastră la Consiliul European pe domeniul Media și Audiovizual să fie o prezență constantă, competentă, cu expertiză foarte bună. L-am invitat, și sper să răspundă acestei invitații, pe comisarul european pentru economie și societatea digitală, Günther Oettinger, să vină în august în România și vom organiza și atunci un atelier de lucru pe problematica audiovizuală.

Deci, industriile creative, cu dimensiunea lor — meșteșuguri, dar și cu dimensiunea lor — audiovizual sunt o zonă de interes foarte mare în minister în acest moment.

Reporter: Ce se mai întâmplă la Opera Națională din București? E pace sau liniștea dinaintea furtunii? Vorbeați de inițiative legislative ale ministerului care să deblocheze, odată cu situația de la Operă, și impasul altor instituții de spectacol. Ce ne puteți spune concret în acest sens?

Corina Șuteu: Am avut o inițiativă legislativă în acest sens pe care contez s-o dezvolt până la capăt. În acest moment, Corpul de control al primului ministru se află acolo. Aștept primele rezultate și atunci voi face un anunț public în legătură cu deciziile legate de Operă. Asta din punct de vedere structural.

În ceea ce privește contractele, colaborările internaționale, știu că Beatrice Rancea este în negociere cu diverși artiști. Din ceea ce știu eu, ea a propus, în continuare, colaborări lui Johan Kobborg și Alinei Cojocaru și sunt sigură că intenția ei e să deschidă, în continuare, Opera Națională către aceste colaborări.

Pentru inițiativa legislativă, însă, va trebui să negociez din nou cu toți partenerii sociali implicați, inclusiv cu sindicatele. Am avut o scrisoare publică adresată de Cartel Alfa, mă voi vedea cu Cartel Alfa și încep un larg proces de consultări în așa fel încât această inițiativă legislativă, care include și modificări legate de AFCN, de Legea instituțiilor de spectacole să poată cu adevărat să aibă o asumare de către sector și să ne punem de acord asupra termenilor în care această asumare poate să conducă la o modificare legislativă solidă și în sprijinul instituției de spectacol.

Pentru că trebuie spus, la ora asta, există blocaje foarte multe. E o lege desuetă, care nu răspunde unor necesități absolut normale. O instituție de spectacol trebuie să poată să facă contractualizare pe stagiune cu invitați străini, nu trebuie să ocolească constant legea. Ideea asta că noi avem acum o legislație care, de fapt, obligă managerul să găsească alte soluții, nu pe cele existente în lege, e, de fapt, o situație de impas. Acest impas trebuie deblocat.

Reporter: De ce ați abandonat proiectul construirii unei noi săli de spectacol în Capitală?

Corina Șuteu: Din punctul meu de vedere, refacerea și reluarea în administrare a Sălii Palatului mi se pare că e un lucru foarte bun și opțiunea mea e legată de timpul pe care îl am la dispoziție. Pentru că eu cred că e foarte important să dai drumul la lucruri al căror orizont poți să-l precizezi cât de cât.

Reporter:Primarul general, Gabriela Firea, a revenit asupra afirmațiilor sale legate de organizarea concertelor din București. A precizat că se referea la mega-concerte. Va avea loc întâlnirea pe care ați anunțat-o?

Corina Șuteu: Eu, în orice caz, intenționez ca această întâlnire să aibă loc. Și o să explic, poate mai în detaliu, de ce. Pentru că eu cred că procesul capitalelor culturale a lansat în România, în fine, ideea că e necesar ca orice mare oraș să aibă o strategie culturală care e o strategie de dezvoltare. Pentru mine, întâlnirea cu doamna primar Firea e legată de explicarea acestei dimensiuni a importanței evenimentelor culturale într-un oraș. Și, mai ales, de explicarea felului în care se întâlnesc sistematizarea orașului cu modul în care există evenimentele, în care instituțiile culturale se înscriu în acest circuit și de ce ele produc calitatea vieții.

Cred că acesta e un subiect foarte puțin tratat, el a fost relansat acum, odată cu competiția pentru capitalele culturale. Multe din orașe nici măcar nu-și puneau problema că trebuie să aibă o strategie culturală. Ele considerau că trebuie să aibă o strategie de dezvoltare urbană separată de strategia culturală. Pentru mine, e crucial să reintroducem noțiunea de dezvoltare culturală ca o noțiune a dezvoltării strategice într-un oraș cum e Bucureștiul. Oricum, mi-aș fi luat această întâlnire. Sunt bucuroasă să invit Ordinul Arhitecților la această discuție și de asemenea ARCUB-ul pentru că sunt două dintre entitățile, pe de-o parte care construiesc programare culturală, pe de altă parte, construiesc și evaluează din punct de vedere urban orașul. Ordinul Arhitecților a avut și are foarte multe inițiative la acest nivel, dimensiunea zonelor pietonale, modul în care acestea se întâlnesc cu zonele aglomerate, felul în care există o coerență arhitecturală și comunitară a orașului. Iarăși, revin la propunerile legislative pe care le-am făcut prin legea de abilitare.

A existat acolo, pentru Patrimoniu, și o propunere legată de inițierea unei zone a memoriei colective. Deci, în anumite situații ai monumente de clasa A și de clasa B, dar ai și zone ale memoriei comunitare, cum e Calcanul. Sigur că acolo există, din fericire, și o clădire clasată monument istoric a arhitectului Galeron, dar dincolo de asta, este o zonă în care comunitatea orașului se regăsește. Și există asemenea zone. Și de aceea e important, cred eu. Așa am și justificat reacția mea. Ministerul Culturii nu e un organizator de eveniment, dar este un arhitect al modului în care cultura are importanță strategică.

Reporter: Ce ne puteți spune despre evenimentele legate de aniversarea Centenarului. Are Ministerul Culturii o strategie și în acest domeniu?

Corina Șuteu: Se lucrează pe toate aceste dimensiuni. Pe 1918, pe Centenar, acolo există un grup interministerial, există o lege a Centenarului, Guvernul a asumat acest foarte important proiect. Lucrăm, de asemenea, săptămânile acestea pentru Europalia 2019, va avea loc o vizită la începutul lui august a președintelui Europalia.

Totodată, lucrăm pentru sezoanele culturale, foarte curând vom numi un comisar al sezonului cultural între Franța și România. Am avut multe discuții în ultimele luni în legătură cu asta. Și pentru aceste proiecte voi dedica acum un grup de lucru special alcătuit din consilieri, dar și administrația Ministerului Culturii în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, cu Cancelaria Primului Ministru și, bineînțeles, Președinția. Sezonul Cultural este organizat prin intervenția Guvernului, MAE, Ministerului Culturii și ICR.

Rolul Ministerului Culturii în aceste trei-patru mari proiecte e pe cale să se definească și atenția mea se concentrează în acest moment pe faptul că aș dori, tocmai că mandatul e scurt, să punem în mișcare un tip de structură a cărei stabilitate să poată să fie asigurată atât prin persoane cât și prin modul de lucru. Am avut discuții atât la nivelul Președinției, cât și la nivelul prim-ministrului în legătură cu asta și sper ca până la sfârșitul lunii iulie să avem o imagine mult mai consolidată despre tot acest pachet de proiecte care se vor întâmpla anii viitori, dar pentru care planificarea să înceapă să fie făcută de-acum.

Reporter: Există o întrebare la care ați fi dorit să răspundeți și nu v-am adresat-o? Vă rog.

Corina Șuteu: Ce-aș vrea să vă spun este că Ministerul Culturii trebuie să-și recâștige un loc strategic între ministerele guvernelor. Nu a acestui guvern. Trebuie să-și recâștige un loc fundamental în absolut tot ceea ce privește strategiile guvernamentale. Deocamdată, prin natura moștenirii pe care-o ai la minister și a administrației culturale, el a pierdut acest loc. Și cred că sectorul cultural trebuie să fie conștient de asta, că e un minister care trebuie să-și recâștige vocea de element fundamental de dezvoltare. În momentul de față, ministerul e definit prin instituții, prin evenimente, prin figuri publice, dar o administrație se definește prin politica publică pe care o duce, prin importanța acelei politici publice.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu


Dacă ţi-a plăcut articolul dă un like, share-uiește cu prietenii.
URMĂREȘTE
e-cultura.info pe FACEBOOK și e-cultura.info pe TWITTER

Conținutul website-ului e- cultura.info este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Citrește și

                                                                     
      
                                                                                                                                                                                         Acasă    Carte   Arte vizuale   Teatru și Film   Muzică-Dans   Etnografie   Istorie   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Festival                                                                      Actualitate culturală   Interviu   Documentar   Știri estivale   Proiecte Culturale   Timișoara 2021   Emisiuni
                                                                                                                                                                   
                                                                     Despre   Cod de conduită   Termeni și condiții   Protecția datelor   Politică de cookies   Arhivă   Hartă site   Press kit   Contact

© 2014 - 2019 e-Cultura.info.

                                          
                                                                     
                                                                                                         

                                                                                                                                                                                                                    
Versiunea: mobil  |  computer