fbpx

Categorie: PROIECTE CULTURALE

Noul concept “Timişoara 2021 – Capitală Culturală Digitală Europeană”

 Rectorul UVT, Marilen Pirtea

Rectorul UVT, Marilen Pirtea

Rectorul Universităţii de Vest Timişoara (UVT), Marilen Pirtea, a lansat noul concept “Timişoara 2021 – Capitală Culturală Digitală Europeană”, pe fondul creşterii temerii de coronavirus pe termen lung, iar aşteptările pentru o largă participare a publicului la spectacole, evenimente şi acţiuni culturale s-au diminuat drastic.

El vede mai multe avantaje concrete ale digitalizării programului cultural “Timişoara 2021”, dincolo de simpla transpunere în online şi digital a spectacolelor şi acţiunilor anului cultural. Între acestea, creşterea adresabilităţii evenimentelor către un public mult mai extins din întreaga Europă şi din lume, inclusiv în rândul Diasporei româneşti; inovarea formatelor de comunicare în evenimentele culturale, prin implicare şi parteneriat local, cu scopul de a transfera cetăţenilor europeni experienţe locale, din Timişoara, Banat şi România, dar şi creşterea sentimentului de unitate europeană, prin adresabilizarea şi accesarea crescută a evenimentelor culturale din programul Capitalei Culturale Digitale Europene 2021.

“Poate că este mai bine să privim cu mai multă atenţie perspectiva, să înţelegem profunzimea acestui proces de reaşezare a societăţii, datorat unei normale reduceri a contactelor sociale nemediate. Unele voci dezbat deja public oportunitatea unei retrageri tactice, prin care să fie amânat programul din 2021 pentru 2022, fără să avem nicio garanţie că regulile de izolare şi limitare drastică a evenimentelor cu participare numeroasă se vor relaxa în acest termen”, spune Marilen Pirtea, într-un comunicat de presă.

Pirtea susţine că Europa are de peste 50 de ani şi o tradiţie a unităţii, la care Timişoara a participat, mai ales atunci când a dat semnalul schimbării politice din România, în Decembrie 1989, unitate pentru care oraşul nostru poate să fie din nou purtător de simboluri, printr-o ediţie a sărbătorii culturale europene Timişoara 2021 în care să vorbim deschis despre o Noua Europă Culturală Digitală.

În noul context, Marilen Pirtea îndeamnă să privim apropierea anului 2021 ca pe o provocare şi să ne imaginăm cum este posibil să transformăm, în favoarea noastră, posibila percepţie nefavorabilă a condiţiilor pentru 2021.

UVT este membru fondator al Asociaţiei care gestionează calendarul pregătitor şi planul de acţiune pentru anul european la Capitalei Culturale Europene 2021, pentru care Timişoara a fost desemnată să joace acest rol, alături de oraşele Novi Sad (Serbia) şi Elefsina (Grecia).

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie.

Concluziile comisiei de monitorizare Timișoara Capitală a Culturii 2021

Comisia de monitorizare a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021

Comisia de monitorizare a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021

Ministerul Culturii și Identității Naționale, reprezentat de domnul Secretar de Stat Ion Ardeal Ieremia, a participat, la cea de-a doua vizită de monitorizare, efectuată în prezența comisiei de monitorizare a parcursului proiectului Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

În cadrul întâlnirii, comisia a făcut câteva recomandări legate de urgentarea finanțării programului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”, la nivel național. Ulterior, a fost adoptată, în data de 12 iunie, Ordonanța de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021” și publicată în Monitorul Oficial în data de 18 iunie. Prin această ordonanță s-a aprobat acordarea sumei de 52.900.000 lei, pentru perioada 2019-2022.

Mai mult, prin HG nr. 330/23.05.2019, Asociația Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii a primit statut de utilitate publică, la recomandarea Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Precizăm că în raportul emis de către comisia de monitorizare nu se face nicio mențiune despre posiblitatea de retragere a titlului de Capitală Europeană a Culturii. Mai mult, comisia sugerează o serie de recomandări de ordin administrativ și organizatoric pentru buna desfășurare a programului Timișoara 2021.

În ceea ce privește strategia pe termen lung, juriul de monitorizare a observat că strategia planificată până în 2024 a fost urmărită și că se pot observa deja rezultate pozitive. Conform studiilor de impact există o creștere în percepția pozitivă a sectorului cultural local.

Pentru perioada următoare, odată cu instituirea cadrului financiar, echipele de organizare a programului Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii se vor concentra asupra strategiilor de marketing și comunicare, alături de definitivarea programului de producție a proiectelor proprii, externe sau de colaborare care să releve esența artistică și culturală a orașului Timișoara pentru promovarea acestuia la nivel european.

Ministerul Culturii și Identității Naționale a respectat recomandările juriului de experți, recomandări care se reflectă în Ordonanța de Urgență 42/2019. Astfel, considerăm că sunt îndeplinite toate condițiile pentru buna derulare a programului „Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021”.

e-Cultura.info
 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Proiectul Capitală Culturală Europeană 2021 extrem de import pentru țară

 Proiectul Capitală Culturală Europeană 2021

Proiectul Capitală Culturală Europeană 2021

Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a declarat la Timişoara, că proiectul Capitală Culturală Europeană 2021 este unul extrem de important pentru România, Guvernul alocând recent aproape 52 de milioane de lei pentru evenimentele pe care Asociaţia Timişoara CCE 2021 le va organiza până în anul 2022.

Ministrul CIN a subliniat că rolul principal al acestei Capitale Culturale Europene este de a scoate în evidenţă toate atuurile cetăţii, care o pot introduce într-un select club cultural european.

“Este un proiect extrem de important pentru România. Sibiul – capitală culturală europeană (în anul 2007, n.r.) a avut un rol secundar, dar acum suntem în rolul principal; astfel că girul pentru Timişoara CCE 2021 este extrem de important pentru România. Am conştientizat acest lucru şi am urgentat cât posibil ca structural să putem avea la nivelul Guvernului României actele normative necesare funcţionale şi să putem derula proiectele pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană. (…) Aportul financiar al Guvernului României va fi în această perioadă de aproape 53 de milioane de lei”, a afirmat ministrul Daniel Breaz.

Daniel Breaz a asigurat că Timişoara va avea toată susţinerea Guvernului pentru desfăşurarea acestor activităţi, fiind vorba despre un proiect naţional, în egală măsură şi unul local.

“Tot ceea ce Guvernul şi-a asumat în momentul depunerii dosarului de candidatură pentru acest titlu (…) a onorat. (…) Graficul evenimentelor va fi propus de Asociaţia Timişoara CCE 2021, pe care Guvernul le va finanţa. Nu Guvernul impune calendarul evenimentelor. Va fi o finanţare multianuală, până în 2022”, a menţionat ministrul Culturii.

Secretarul de stat în MCIN, Ion Ardeal Ieremia, a precizat în acelaşi context că finanţarea este anuală, iar sumele care nu sunt cheltuite într-un an nu se pierd, ci pot fi cheltuite anul următor.

“Se schimbă procedura de finanţare şi nu vor mai exista rigorile care au întârziat finanţările anii trecuţi. Asociaţia nu mai este obligată să ne dea nouă (Guvernului, n.r.) un calendar de evenimente, conform noii ordonanţe. Guvernul este obligat să asigure finanţarea, dar calendarul evenimentelor îl face asociaţia. Finanţarea este multianuală, cu posibilitatea de a reporta de la un an la altul sumele rămase necheltuite”, a afirmat Ion Ardeal Ieremia.

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga.
 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Autobuz cultural, care facilitază schimburile între Timişoara şi Novi Sad

Autobuz cultural, care va facilitază schimburile culturale Timişoara şi Novi Sad

Autobuz cultural, care va facilitază schimburile culturale Timişoara şi Novi Sad

Capitalele Culturale Europene 2021 Timişoara şi Novi Sad (Serbia), aflate la o distanţă de 150 km, vor fi conectate printr-un “autobuz cultural”, care va facilita schimburile culturale şi participarea la evenimentele din ambele oraşe, în urma unui parteneriat semnat după-amiaza de cele două entităţi administrativ-culturale.

Directorul executiv al Asociaţiei Timişoara 2021 Capitală Europeană a Culturii, Simona Neumann, a declarat în acest context că Timişoara şi Novi Sad vor avea împreună o ofertă culturală complexă, completându-se reciproc. Ea a mai punctat că este extrem de important să existe astfel de colaborări, atât intracomunitare, pe plan local, cât şi internaţionale, cu instituţii europene şi cu alte oraşe partenere.

“Relaţia cu Novi Sad este oarecum firească datorită istoriei comune, a culturii comune şi ne bucurăm să fim împreună în această experienţă, de a face din oraşele noastre Capitale Europene ale Culturii şi de a participa la transformarea lor pe termen lung, nu doar cultural, ci şi social, economic, din punct de vedere al turismului. Acest parteneriat interconectează cele două oraşe, făcându-le mai puternice”, a subliniat Simona Neumann.

Timişoara şi Novi Sad sunt înfrăţite din 2005, iar în dosarele de candidatură ale celor două oraşe pentru a deveni Capitale Culturale Europene în 2021 au fost menţionate aceste colaborări între Banat şi Voivodina.

Cooperarea între cele două regiuni va fi realizată prin colaborări de bune practici, conlucrarea cu organizaţii din cultură şi educaţie, încurajarea schimbului de artişti, organizarea de seminare, traininguri, dar şi lansarea unor anunţuri de proiecte culturale care vor putea fi finanţate şi promovate în comun.

În cursul acestui an, prin Encounters, realizat cu sprijinul Fundaţiei Art Encounters, artişti din Timişoara şi Novi Sad vor face schimb de experienţă, producând şi expunând în cele două oraşe partenere. Pentru anii următori sunt în pregătire şi alte evenimente realizate în colaborare, precum “Moving Firecplaces”/”Cămine în Mişcare”, care va deschide o poartă între românii şi sârbii aflaţi de o parte şi de alta a graniţei, sau proiectul “Argonauţii”, în colaborare cu Novi Sad şi cu oraşul grecesc Elefsina (cea de a treia Capitală Europeană a Culturii în 2021), care va aduce spectacole pe Dunăre şi Bega, atrăgând atenţia asupra problemelor mediului înconjurător.

e-Cuștura.info / Autor: Otilia Halunga.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Guvernul va aloca bani pentru proiectele Timișoara Capitala Europeana

Guvernul va aloca bani pentru proiectele Timișoara Capitala Europeana

Guvernul va aloca bani pentru proiectele Timișoara Capitala Europeana

 

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, a declarat că Guvernul va aloca în acest an o sumă “suficient de mare” pentru toate proiectele cuprinse în “Timişoara Capitală Culturală Europeană (CCE) 2021″.

“Pentru CCE avem o ordonanţă de urgenţă la care lucrăm, este posibil ca în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare să o introducem. Nu ne-am pripit, am lucrat astfel încât să fie funcţională, iar Guvernul României va aloca o sumă suficient de mare pentru proiectele care se vor desfăşura în acest an în Timişoara”, a afirmat Daniel Breaz.

Ministrul Culturii a mai precizat că guvernul va aloca bani şi pentru realizarea Muzeului Revoluţiei Române la Timişoara, în fosta clădire a Garnizoanei din Piaţa Libertăţii, proiect care este în faza de studiu de fezabilitate, la guvern.

“Am aprobat o hotărâre de guvern prin care la Timişoara se va înfiinţa Muzeul Revoluţiei Române. Este vorba despre clădirea fostei garnizoane, care a trecut de la MApN la Ministerul Culturii. Vom aloca fonduri pentru a începe lucrările cât mai repede, pentru că la 30 de ani de la Revoluţie, Timişoara şi România merită să aibă un astfel de muzeu”, a subliniat Daniel Breaz.

Ministrul a menţionat că încă nu se ştie suma care va fi alocată. “Suntem la faza de studiu de fezabilitate, pentru că ordonanţa de urgenţă a apărut abia în această săptămână, dar vor fi alocaţi bani suficienţi, cât va fi necesar pentru finalizarea cât mai rapidă”, a adăugat Daniel Breaz.

e-Cultura.info / Autor: Otilia Halunga.

 

Ți-a plăcut articoul?

Distribuie prietenilor

Români din toate colțurile țării la Alba-Iulia de Ziua Națională

Români din toate colțurile țării la Alba-Iulia de Ziua Națională

Români din toate colțurile țării la Alba-Iulia de Ziua Națională

Zeci de mii de persoane au venit sâmbătă, la Alba Iulia, pentru a participa la manifestările dedicate Zilei Naţionale şi a împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, oraşul primindu-şi oaspeţii cu drapelele tricolore.

În ciuda unui frig năprasnic, Alba Iulia s-a animat încă de la primele ore ale dimineţii, oamenii încercând să ajungă la principalele evenimente pregătite de organizatori. Abia înspre după-amiază, un soare molcom a reuşit să mai potolească din colţii gerului.

Sâmbătă dimineaţă, puţin după ora 8,00, în faţa gării din Alba Iulia un grup mic de oameni încercau să se încălzească bătând uşor din picioare şi ascultând un cântec patriotic ce răsuna de la o boxă din apropiere. Sunt români basarabeni, răspândiţi de câtva timp la muncă, prin Germania şi Italia, însă aduşi la Alba Iulia prin dorinţa mamei lor, care speră la unirea Basarabiei cu România.

“E o dorinţă a copiilor, am cinci: doi în Italia, doi în Germania şi o fată la Moldova, în Basarabia. Ne-am gândit că un asemenea moment istoric, cu atâtea emoţii, cu atâtea retrăiri, cu lacrimi de bucurie, n-o să mai vedem. Am venit acasă crezând că o să-i aducem acasă şi pe-ai noştri. Sper ca până m-oi duce acolo, la ceruri, să se realizeze gândul meu, al copiilor şi al nepoţilor mei”, a spus, vădit emoţionată, Domnica Voinu.

Tot din Basarabia este şi Ion Mărgineanu, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Chiar dacă are 77 de ani, bărbatul a ales că vină la Alba Iulia pe jos, cale de 500 de kilometri. Ca să ajungă la timp, a plecat de acasă la 1 noiembrie. Steagul pe care l-a purtat pe tot parcursul drumului va rămâne la Alba Iulia, fiind donat Muzeului Unirii.

Un steag decolorat, ale cărui culori abia se mai disting, şi cusut prin mai multe locuri, este purtat de doi bărbaţi mai în vârstă. Este un steag cu o vechime de o sută de ani, pe care străbunicul lui Vasile Stan, din satul Mărişel, judeţul Cluj, l-a purtat la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918.


Steag cu o vechime de 100 de ani

Steag cu o vechime de 100 de ani


“Am steagul de la bunicul meu şi a fost păstrat în biserica ortodoxă din satul Mărişel, judeţul Cluj. Acum l-am scos de acolo pentru că se împlinesc o sută de ani de la unirea acestei ţări. Am venit cu el ca să arătăm că străbunii noştri au luptat ca să păstreze România noastră Mare. Aici o venit, la Unire, cu acest steag, la Alba Iulia. L-o adus acasă şi l-o păstrat. Pe urmă, preotul de la biserică l-o găsit la bunicul meu şi l-o dus la biserică, unde s-o păstrat până acum. Să vede pe el cât e de vechi”, spune bărbatul.

“A fost o bucurie foarte mare când am aflat că acest steag există în biserică. Eu nu sunt de foarte mult timp acolo. Preotul mai în vârstă a fost cel care l-a luat şi l-a pus la muzeu. (…) E o cinste, drapelul s-a păstrat cum s-a putut şi ne mândrim că şi atunci o delegaţie din mai mulţi credincioşi a venit la Alba Iulia şi am putut aduce acest steag pentru Marea Unire”, a spus, la rândul său, preotul Ioan Mocean, din Mărişel.

De altfel, preoţii au participat în număr mare, alături de credincioşii din parohiile lor, la manifestările organizate de Ziua Naţională. Este şi cazul părintelui Mircea Dejeu, din satul Bucea, judeţul Cluj, care a venit la Alba Iulia cu un cor bărbătesc ce are la activ trei CD-uri cu cântece patriotice.

Ziua Naţională s-a bucurat şi de prezenţa unui număr foarte mare de tineri. Cu steaguri tricolore sau cu fulare în culorile naţionale, tinerii au fost cei care au dat tonul cântecelor patriotice.

O parte dintre ei au venit în costume populare, cum este şi cazul lui Sergiu Nicula, un tânăr arădean care a destăinuit că poartă pe el cămaşa cu motive tradiţionale ce a fost cusută de soţia sa, cu ocazia cununiei. În picioare, tânărul care lucrează ca fotograf în Cluj Napoca, purta o pereche de opinci şi ciorapi croşetaţi din lână pentru a birui frigul.

“Acum o sută de ani, nu se purta altceva. Oamenii veneau de la sute de kilometri depărtare şi nu era altă soluţie. Am decis să fiu solidar cu strămoşii noştri. Costumul este cel de mire, iar cămaşa este cusută de soţia mea, prin şezători”, a spus Sergiu.

Sărbătoarea de 1 Decembrie a adus la Alba Iulia români din toate colţurile ţării, din principalele ţări europene şi din Basarabia. Drapelele şi cântecele patriotice i-au însoţit pe oameni prin tot oraşul, ele fiind liantul unei zile care a încununat Centenarul Marii Uniri.

Însă concluzia acestei zile aparţine unui bărbat din Curtea de Argeş: “Pentru mine, 1 Decembrie înseamnă kilometrul zero al acestei ţări!”.

e-Cultura.info / Autor: Sorin Blada.


Share-uiește cu prietenii.

Trei statui de 270.000 de euro, dezvelite la Cluj de Centenar

Statui dezvelite la Cluj de Centenar

Statui dezvelite la Cluj de Centenar

Trei statui – ale cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, participant la Unirea de la Alba Iulia din 1918, mitropolitului Bartolomeu Anania şi episcopului Nicolae Ivan – au fost dezvelite, vineri, la Cluj-Napoca, în cadrul unor ceremonii de Centenar.

Reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, dar şi ai Mitropoliei Ortodoxe a Clujului şi Eparhiei Greco Catolice de Cluj-Napoca, au participat, vineri, în faţa Catedralei Mitropolitane la dezvelirea statuilor mitropolitului Bartolomeu Anania şi episcopului Nicolae Ivan.

Acestea sunt realizate din bronz şi au o înălţime de 2,80 metri, costurile de realizare fiind de aproape 200.000 de euro, din fonduri asigurate de Consiliul Local Cluj-Napoca. Statuile au fost realizate de două cadre didactice de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca, Alexandru Păsat şi Septimiu Jugrestan.

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, a declarat că inaugurarea statuilor se înscrie în şirul evenimentelor de cinstire a Centenarului.

„Episcopul Nicolae Ivan a participat la marea adunare de la Alba Iulia din 1918, iar în 1919 a venit la Cluj şi a zidit Catedrala Mitropolitană. Acesta a fost cel care a reîntemeiat Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului. Mitropolitul Bartolomeu Anania a reîntemeiat Mitropolia Clujului, a fost un om de carte, un om deosebit, un pătimitor în închisorile comuniste. De la el ne-a rămas o lucrare monumentală, la care a lucrat 10 ani, şi anume diortosirea Bibliei”, a spus IPS Andrei Andreicuţ.

În cadrul ceremoniei, înaltul ierarh ortodox i-a înmânat primarului Emil Boc cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Clujului, „Crucea Transilvană”.

Ulterior, a avut loc dezvelirea statuii cardinalului Iuliu Hossu aceasta fiind amplasată vizavi de Catedrala Greco-Catolică ”Schimbarea la faţă” de pe Bulevardul Eroilor, la ceremonie fiind prezentă şi o delegaţie a Vaticanului, condusă de Francesco Cardinal Monterisi, arhipreot emerit al Bazilicii papale San Paolo fuori le Mura din Roma.

Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a declarat că dezvelirea statuii lui Iuliu Hossu este „un act de dreptate şi de adevăr, unul de reparare în faţa istoriei”.

„Cardinalul Iuliu Hossu a fost un bun român, un om de înaltă cultură, care a făcut cinste României, senator de drept în Parlament şi membru de onoare al Academiei Române. La numai 33 de ani, vestea la Alba Iulia marele eveniment al Unirii Transilvaniei cu România”, a spus PS Florentin Crihălmeanu.
Statuia cardinalului Iuliu Hossu are o înălţime de 2,60 m, a costat aproximativ 70.000 de euro şi a fost realizată de sculptorul clujean Ilarion Voinea.

e-Cultura.info


Share-uiește cu prietenii.

Concert extraordinar dedicat Centenarului la Ateneul Român

Ateneul Român

Ateneul Român

Un concert extraordinar dedicat Centenarului Marii Uniri, susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii “George Enescu”, va avea loc vineri, de la ora 19,00, la Ateneul Român.

Orchestra va fi condusă de Christian Badea, prim-dirijor principal şi unul dintre cei mai valoroşi artişti români de anvergură internaţională, iar solist va fi Daniel Ciobanu, premiat la numeroase concursuri internaţionale de pian.

“Suntem bucuroşi ca, pe 30 noiembrie, cu ocazia Zilei Naţionale, să prezentăm un Concert de gală, avându-l solist pe pianistul Daniel Ciobanu, laureat al concursului Arthur Rubinstein de la Tel Aviv, Israel”, subliniază maestrul Christian Badea.

Programul cuprinde Rapsodia nr. 2, în re major, op. 11, de George Enescu; Poemul simfonic Acteon, de Alfred Alessandrescu; Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră, op. 43, de Serghei Rahmaninov; Suita Carmen (selecţiuni) de Georges Bizet şi Rapsodia nr. 1, în la major, op. 11, de George Enescu.

“Filarmonica ‘George Enescu’ este onorată să organizeze Concertul Centenarului la Ateneul Român. De jur împrejurul sălii, fresca Ateneului prezintă geneza şi evoluţia poporului român, momentele sale de glorie şi afirmare naţională, care culminează cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în ultima evocare în culori”, a declarat directorul general al Filarmonicii “George Enescu”, Andrei Dimitriu, citat de Agerpres.

El a amintit că, “sub cupola roşie, pe care ies în evidenţă numele celor mai ilustre personalităţi româneşti ale trecutului, a avut loc la 29 decembrie 1919 întrunirea Parlamentului României Mari, pentru ratificarea unirii provinciilor româneşti într-un stat naţional, suveran şi independent”.

Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, împreună cu Filarmonica “George Enescu”.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu.


Share-uiește cu prietenii.

Emisiune numismatică dedicată Centenarului Marii Uniri

Emisiune numismatică dedicată Centenarului Marii Uniri

Emisiune numismatică dedicată Centenarului Marii Uniri

Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint, o monedă din alamă pentru colecţionare şi, totodată, va pune în circulaţie o monedă aniversară din alamă, având ca temă 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Aversul monedei din aur redă o imagine a Marii Adunări de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918; inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA” şi „MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din alamă pentru colecţionare redă o imagine a Marii Adunări de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918; inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA” şi „MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României, anul de emisiune „2018” şi litera „N”, într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecţionare.

Aversul monedei din alamă pentru circulaţie redă o imagine a Marii Adunări de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918; inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA” şi „MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României şi anul de emisiune „2018”.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din alamă) prezintă portretele lui Ştefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu, personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri; inscripţia în arc de cerc ,,100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE” şi data evenimentului aniversat ,,1 DECEMBRIE 1918”.

Tirajul este de 200 monede din aur, 200 monede din argint, 5.000 monede din alamă de 50 bani pentru colecţionare, 1.000.000 monede din alamă de 50 bani pentru circulaţie.

Preţurile de vânzare sunt 7.615,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare; 330,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare; 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecţionare.

Monedele din aur, argint, alamă pentru colecţionare şi monedele de circulaţie cu caracter aniversar, dedicate marcării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur, argint şi a monedelor din alamă pentru colecţionare, dedicate marcării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Punerea în circulaţie a monedelor de circulaţie cu caracter aniversar, cu tema 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

e-Cultura.info – Mediafax


Share-uiește cu prietenii.

Vizită de lucru la Alba Iulia a noului Ministru al Culturii Valer-Daniel Breaz

Monumentul Marii Uniri

Monumentul Marii Uniri

Noul Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a efectuat sâmbătă o vizită de lucru la Alba Iulia, pentru a verifica stadiul lucrărilor Monumentului Marii Uniri, operă a sculptorului Mihai Buculei, monument a cărei recepţie urmează să se facă pe 26 noiembrie.

“Lucrarea marelui sculptor Mihai Buculei arată impresionant şi vreau, cu acest prilej, să le mulţumesc pentru sprijin, responsabilitate şi seriozitate tuturor factorilor responsabili implicaţi, astfel încât, la data aniversării marelui eveniment al Centenarului Marii Uniri, 1 decembrie 2018, să putem cinsti aşa cum se cuvine memoria înaintaşilor noştri. Totodată, cu ocazia Zilei Naţionale a tuturor românilor, îmi doresc să sărbătorim modelul de unitate primit moştenire de la strămoşii nostri şi să încercăm să le urmăm exemplul dacă ne dorim să construim un proiect de viitor stabil. Cred că acesta este aspectul fundamental pentru stimularea şi conturarea direcţiilor de dezvoltare strategică viitoare a ţării noastre”, a declarat Valer-Daniel Breaz, potrivit unui comunicat al MCIN.

MCIN precizează că Monumentul dedicat Aniversării Centenarului Marii Uniri va fi realizat la termen, conform contractului Nr. 862 din 06.2018, recepţia montajului lucrării urmând a se face în ziua de 26 noiembrie.

Monumentul are dimensiuni impresionante – o înălţime de 22 de metri şi o greutate de circa 1350 de tone.

e-Cultura.info / Autor: Roberto Stan.


Share-uiește cu prietenii.

Monumentul Marii Uniri de la 1918, va fi finalizat la timp

Opera Naţională Română

Opera Naţională Română

Ritmul şi condiţiile în care se desfăşoară lucrările la monumentul Marii Uniri, operă a sculptorului Mihai Buculei, sunt în parametri optimi, ceea ce conferă perspectiva că acesta va fi realizat până la data de 1 decembrie, data aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918, informează Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN).

Ministrul Culturii, George Ivaşcu, a efectuat pe parcursul acestui an mai multe vizite de lucru la Alba Iulia, pentru a evalua stadiul lucrărilor.

“George Ivaşcu, împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi cu primarul oraşului, Mircea Hava, a avut întâlniri cu maestrul Mihai Buculei, constructori, specialişti implicaţi în realizarea monumentului de dimensiuni impresionante (cu o înălţime de 22 de metri şi o greutate de circa 1.350 de tone). Din analiza efectuată la ultima vizionare a lucrării s-a constatat că ritmul şi condiţiile în care se desfăşoară lucrările sunt în parametri optimi, ceea ce conferă perspectiva că acest obiectiv va fi realizat în timp util, conform contractului Nr. 862 din 06.2018, cu sprijinul tuturor factorilor responsabili implicaţi, până la data aniversării marelui eveniment al Centenarului Marii Uniri, 1 decembrie 2018”, precizează sursa citată.

Potrivit MCIN, “până în acest moment, Monumentul de la Alba Iulia este realizat până la cota +18 metri”, în aceste zile realizându-se “cea mai grea etapă a construcţiei, care constă în ridicarea şi montarea unei piese de 160 de tone, aşa-zisul ‘paralelipiped'”. Totodată, sunt în execuţie lucrări de monolitizare şi pregătire a montării pieselor finale pentru realizarea cupolei. Montarea acesteia va duce monumentul la cota finală de 22 de metri şi va fi finalizată conform graficului.

În ceea ce priveşte Monumentul Unirii de la Arad, MCIN, de la preluarea mandatului de către ministrul George Ivaşcu, a întreprins toate măsurile legale şi tehnice posibile în condiţiile unui conflict juridic major, colaborând cu autorităţile locale din Arad şi cu Asociaţia pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri.

Astfel, potrivit ministerului, s-a emis Hotărârea Consiliului Local Arad nr.138 din 16.04.2018 pentru stabilirea amplasamentului final al Monumentului Marii Uniri de la 1918.

Totodată, “având în vedere opoziţia autorului cu privire la acest amplasament, cu luarea în considerare a prevederilor contractului de comandă, aşa cum a fost perfectat cu autorul, s-a obţinut de la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (scrisoare ORDA nr.4727 din 12. 07. 2018 ) opinia juridică privind dreptul ministerului, în calitate de beneficiar al operei, de a dispune amplasarea acestuia fără acordul artistului” şi “s-a obţinut Certificatul de Urbanism nr.1961 din 07.09.2018, eliberat de Primăria Arad, privind amplasarea monumentului pe esplanada din vecinătatea Consiliului Judeţean Arad”.

Ministerul arată că, pe lângă demersurile de natură penală, a acţionat autorul lucrării în judecată civilă pentru a obţine autorizarea instituţiei de a îndeplini obligaţia contractuală ce îi revine autorului privind transportarea şi amplasarea lucrării la Arad, pe cheltuiala debitorului.

“Având în vedere că ministerul nu a putut avea angajamente financiare în speţa respectivă până la data de 16.10.2018, data sentinţei executorii (nedefinitive), Asociaţia pentru Ridicarea Monumentului Unirii la Arad a semnat un contract pentru o sponsorizare în vederea întocmirii proiectului tehnic de realizare a fundaţiei necesar obţinerii autorizaţiei de construire. Reprezentanţii MCIN au respins solicitarea asociaţiei de a lansa o subscripţie publică, instituţia aflându-se într-o procedură juridică conform sentinţei menţionate mai sus, de a se substitui debitorului, sculptorul Florin Codre”, informează MCIN.

Potrivit Ministerului Culturii, “asociaţia, prin atragerea de donaţii, poate urgenta montarea, cu acordul MCIN, în calitate de proprietar al operei de artă”.

“În aceste condiţii, în ceea ce priveşte amplasarea monumentului până la data de 1 decembrie 2018, apreciem că se pot executa lucrările de realizare a fundaţiei în cel mai scurt timp posibil. Aşadar, având în vedere complexitatea problemei din punct de vedere juridic şi legal, pe parcursul anului 2018 au fost luate toate măsurile pentru a rezolva o problemă care durează de mai mult de 11 ani”, se mai arată în comunicatul MCIN.

e-Cultura.info / Autor: Daniel Popescu.


Share-uiește cu prietenii.

Piesa de teatru “Ne ştim de 100 de ani” se joacă la Reșița

Piesa

Piesa “Ne ştim de 100 de ani”

Iubitorii artei dramatice vor avea ocazia, la acest sfârşit de săptămână, să vizioneze piesa “Ne ştim de 100 de ani”, un proiect a patru teatre româneşti, realizat pentru celebrarea Centenarului.

După ce a fost prezentat la Râmnicu Vâlcea, Arad şi Timişoara, acest spectacol vine şi la Reşiţa. Piesa va fi jucată sâmbătă şi duminică, de la 19:00. Intrarea este liberă, însă locurile trebuie rezervate.

Spectacolul este rezultatul unui proiect finanţat de Ministerul Culturii şi dedicat Centenarului şi a presupus lucrul în echipă a câte doi actori de la Teatrul Anton Pan din Râmnicu Vâlcea, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad şi Teatrul de Vest din Reşiţa”

Spectacolul explorează semnificaţia Unirii, simbolurile mari şi lucrurile mici care îi aduc împreună ca români, dincolo de formalisme şi discursuri. Spectacolul este proiectat ca o serie de momente şi cadre uşor de asumat de către public, contexte care aduc împreună români din zone şi clase sociale diferite.
“Perioada de pregătire a spectacolului a fost de o lună şi jumătate, în care cei opt actori au trebuit să înveţe să lucreze în echipă. Însă actorii, împreună cu regizorul şi ceilalţi membrii ai echipei au reuşit să pună un spectacol care va plăcea”, a spus actriţa Camelia Ghinea.

Regia spectacolului este semnată de Ştefan Iordănescu, textul îi aparţine lui Vlad Tăuşance, iar din distribuţie fac parte Lucreţia Mandric, Daniel Beşleagă (Piatra Neamţ), Andrei Cătălin, Andrei Brădean (Râmnicu Vâlcea), Ana Maria Cizler, Camelia Ghinea, (Reşiţa), Iulia Alexandra Dinu şi Sorin Calotă (Arad).

e-Cultura.info / Autor: Paula Neamţu.


Share-uiește cu prietenii.




  
  • CATEGORII

  •   
                                                                                  Carte   Arte vizuale   Cronică de teatru   Teateru-Film   Muzică-Dans   Etnografie   Târguri și expiziții   Istorie   Cetăți și castele                                                                                   Spiritualitate   Articole Externe   Știință   Interviu   Documentar    Personalități culturale   Actualitate culturală   Emisiuni   Live

     
        
  • DESPRE

  •   
                                                                                 Despre   Termeni și condiții   Cod de conduită   Politică de cookkie   Kit de presă   Hartă site   Portofoliu   Susține site-ul   Contact

     
     
  •  

     

    © 2020 e-Cultura.info. Toate drepturile rezervate.

    Site premiat în cadrul festivalului Simfest



    Conținutul acestului site se supune legii dreptului de autor. Este interzisă republicare, redistribuirea, publicarea în eter sau pe alte site-uri fără un acord prealabil.